gov.md

Componența Consiliului Național al Monumentelor Istorice ar putea fi modificată

Ministerul Culturii propune modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național al Monumentelor Istorice. Printre propuneri se numără stabilirea unei noi componențe a Consiliului Național al Monumentelor Istorice și a criteriilor specifice de desemnare a membrilor, se arată într-un comunicat publicat pe 17 august.

Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens a fost discutat în cadrul unei ședințe prezidate de Ministrul Culturii, Sergiu Prodan. La întrunire au participat reprezentanți ai societății civile, specialiști din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul protejării patrimoniului, precum și experți din domeniul patrimoniului arhitectural-istoric.

În cadrul ședinței au fost prezentate propunerile ministerului de resort pentru modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului Național al Monumentelor Istorice.

Sergiu Prodan a menționat că Ministerul Culturii va lua în calcul toate propunerile pentru îmbunătățirea cadrului legal de organizare și funcționare a CNMI și pentru excluderea impedimentelor care reduc eficiența activității acestuia în protejarea monumentelor istorice naționale.

Sarcina noastră, a ministerului, este de a prioritiza păstrarea monumentelor de arhitectură care încă mai pot fi salvate și stoparea fărădelegilor care s-au permis până acum”, a menționat ministrul Prodan.

Documentul urmează a fi aprobat de Guvern pentru a intra în vigoare.

***

În prezent, din componența Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice fac parte 13 membri. Președintele acestuia este Iurie Povar, președinte al Uniunii Arhitecților din Republica Moldova, iar vicepreședinte – Ion Ștefăniță, director general al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, vicepreședinte.

În luna ianuarie 2021, deputata Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Veronica Roșca a expediat un demers adresat premierului interimar de atunci, Aureliu Ciocoi. Parlamentara a solicitat anularea ordinului din 13 ianuarie, prin care s-a aprobat componența nominală a Consiliului Național al Monumentelor Istorice, pe motiv că acesta ar fi fost emis „cu încălcarea flagrantă a legii”.

O petiție cu privire la demiterea actualei componențe a Consiliului a fost lansată de comunitatea „Save Chișinău” în luna iulie a anului curent. . Până în prezent, petiția a fost semnată de 646 de persoane.  Autorii inițiativei susțin că proiectele pe care le avizează Consiliul „încalcă grav legea și dreptul cetățenilor la patrimoniu cultural”. Aceștia au prezentat drept exemplu un ansamblu multifuncțional cu parcări subterane din str. Circului, un hotel cu 9 etaje pe str. Lev Tolstoi nr. 25 cu demolarea clădirilor existente, edificarea unui complex cu spații comerciale și locative cu 12 etaje pe strada S. Lazo nr. 19 și mai multe blocuri de locuit.

De cealaltă parte, vicepreședintele Consiliului, Ion Ștefăniță, a declarat în repetate rânduri că în orașul Chișinău „trebuie să se construiască noi blocuri și spații cu o nouă funcționalitate, păstrându-se însă un echilibru dintre istorie și economie”.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: