Comratul cere Chișinăului să nu „blocheze” alegerile pentru Adunarea Populară. Solicitare de ajutor către Erdogan

Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat pe 22 aprilie o declarație prin care cere Parlamentului, Președinției și Guvernului de la Chișinău „să înceteze blocarea alegerilor” din 21 iunie. Totodată, deputații s-au adresat direct președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, solicitând sprijin diplomatic pentru depășirea crizei. Declarația vine după ce instanțele de judecată au suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor, blocând procesul electoral. Scrisorile au fost trimise și către toate ambasadele acreditate în Moldova și organizațiile internaționale prezente în țară. O propunere de compromis formulată de deputatul Alexandr Tarnavschi, prin care a cerut echivalarea juridică a noțiunilor de „Comisie Electorală Centrală” și „Consiliu Electoral Central” pentru a elimina pretextul formal al blocajului, a fost respinsă de majoritatea deputaților.

Adunarea Populară a Găgăuziei a adoptat pe 22 aprilie o hotărâre prin care declară inadmisibilă crearea de obstacole în calea organizării alegerilor din autonomie. Documentul a fost trimis instanțelor de judecată, Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova. Instanțele sunt chemate să examineze operativ și obiectiv toate litigiile electorale, evitând decizii care pot bloca în fapt procesul electoral. Guvernului i se recomandă să se abțină de la ingerințe prin Cancelaria de Stat în chestiuni ce țin de competența exclusivă a autonomiei. Parlamentului i se propune să asigure respectarea statutului special al Găgăuziei și să nu admită măsuri legislative sau administrative care ar putea limita competențele regiunii și periclita organizarea alegerilor.

Președintele interimar al APG, Nicolae Ormandji, consideră că a acționat strict în limitele legii privind statutul special al Găgăuziei, care acordă exclusiv Adunării Populare dreptul de a stabili data alegerilor, de a aproba membrii Comisiei Electorale Centrale și de a organiza alegerile regionale. Instanța nu a indicat ce normă concretă a Constituției ar fi fost încălcată, iar cererea APG de examinare în regim accelerat nu a primit răspuns.

„Instanța a suspendat acțiunea celor trei hotărâri ale Adunării Populare, ceea ce a dus astăzi la blocarea alegerilor din 21 iunie. Considerăm că nu am încălcat nimic. Instanța nu a indicat ce normă concretă a Constituției ar fi fost încălcată. Ne-am adresat să fie examinată cererea în regim accelerat, dar nu a fost programată o astfel de ședință”, a declarat Ormandji.

Ormandji a anunțat că APG a trimis scrisori tuturor ambasadelor acreditate în Moldova și tuturor organizațiilor internaționale prezente în țară, explicând poziția Adunării Populare și solicitând excluderea ingerințelor prin Cancelaria de Stat și instanțele de judecată. Totodată, s-au adresat direct către președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.

„Ne-am adresat direct președintelui Republicii Turce, domnului Erdoğan, pentru că Turcia timp de 35 de ani a fost mereu alături de noi. Scrisoarea, conform informațiilor mele, a ajuns. Așteptăm răspunsul și suntem gata să mergem și să discutăm. Sperăm că Turcia va ajuta din punct de vedere diplomatic pentru depășirea crizei noastre politice”, a declarat Ormandji.

De asemenea, APG a primit deja răspunsuri de la o parte dintre ambasade și săptămâna viitoare urmează o întâlnire între mediatori și experți, în vederea organizării unei runde de lucru între deputații APG și Parlamentul Republicii Moldova, cu participarea CEC.

Deputatul Piotr Fazlî a evocat cei 31 de ani de funcționare a autonomiei fără conflicte cu Chișinăul în privința alegerilor, acuzând că problema actuală este creată artificial.

„Timp de 31 de ani am organizat alegeri și nu a apărut nicio întrebare. Mereu am avut Comisie Electorală Centrală, iar observatorii din Parlament și din Chișinău nu aveau nicio obiecție. Este foarte trist că Moldova însăși încetează să fie garantul autonomiei noastre. Suntem un popor pro-moldovenesc, care a susținut întotdeauna o Moldovă unită. Această problemă este aruncată artificial din Chișinău”, a declarat Fazlî.

Ormandji a dezvăluit că APG încercase să găsească o cale de mijloc, solicitând CEC din Moldova un aviz privind posibilitatea scrierii denumirii organului electoral al Găgăuziei cu bară oblică. CEC a dat un aviz negativ, insistând pe denumirea „Consiliu Electoral Central”.

„Codul electoral al Republicii Moldova, adoptat în decembrie 2022, contrazice articolul 12 din legea privind statutul special al Găgăuziei, care prevede explicit denumirea de Comisie Electorală Centrală. Acum încearcă să acuze Adunarea Populară de această contradicție. Legea privind statutul special al Găgăuziei este fundamentală pentru noi și intenționăm să o apărăm prin toate mijloacele diplomatice și juridice disponibile”, a declarat Ormandji.

Propunere de compromis, respinsă

Deputatul Alexandr Tarnavschi a propus recunoașterea celor două denumiri ale organului electoral ca sinonime juridice, eliminând astfel pretextul formal al blocajului.

„Chișinăul a dat dovadă de insuficient respect față de legea privind statutul special al Găgăuziei, dar trebuie să recunoaștem că și noi am provocat în mare măsură criza electorală de astăzi. Acesta nu este un pas înapoi, este un pas înainte. Altfel, nu știu cum va evolua situația. Este posibil ca subiectul să dispară cu totul dacă va fi o decizie corespunzătoare a Curții Constituționale”, a argumentat Tarnavschi, avertizând că criza politică se transformă deja în una bugetară, deoarece APG nu poate adopta modificări bugetare.

Deputatul Ivan Dimitroglo a respins propunerea, susținând că Chișinăul cere autonomiei să încalce propriile legi, și a propus organizarea unei întâlniri oficiale la Ankara, invocând întrevederea recentă a președintei Maia Sandu cu Erdoğan ca semnal că Turcia este dispusă să discute problema autonomiei.

Dacă până la finalul săptămânii viitoare nu va fi găsită o soluție, APG va convoca o nouă ședință pentru a decide strategia de mai departe.

***

Amintim că criza electorală din Găgăuzia durează de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori — inițial pentru 16 noiembrie 2025, apoi pentru 22 martie 2026 — fără a putea fi organizate din cauza disputelor juridice dintre Comrat și Chișinău. Blocajul pornește de la o neconcordanță între legislația autonomiei, care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, și Codul electoral național, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.

Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor din 21 iunie, în baza cererilor depuse de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a contestat decizia la Curtea Supremă, susținând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil și că motivarea s-a bazat pe „riscuri abstracte”, fără a evalua consecințele reale ale suspendării.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins acuzațiile de sabotaj venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie insistă să încalce Codul electoral.

„Învinuirile lor sunt nefondate, pentru că cei ce încearcă să perpetueze o linie care vine în contradicție cu Codul electoral insistă în încălcarea lui. Amintesc că noi am dat un an în plus colegilor din Autonomia Găgăuză, pentru că Codul electoral pentru acest teritoriu a intrat în vigoare un an mai târziu decât restul țării. Eu cred că a fost o decizie greșită a noastră atunci — prin a crea excepții, acestea devin un fel de normalitate și cineva ajunge să abuzeze de ele”, a declarat Grosu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Profimedia

Putin și Trump au discutat despre războiul din Ucraina. Kremlinul: „Conversație constructivă și sinceră”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, au avut marți, 8 septembrie, o convorbire telefonică de o oră, după vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a calificat discuția drept „constructivă și sinceră”. Washingtonul nu a comentat, deocamdată, convorbirea.

Potrivit consilierului lui Putin, Iuri Ușakov, președintele rus a apreciat eforturile de mediere ale administrației americane și a susținut că Rusia „nici nu se gândește la planuri agresive în privința Europei”.

Trump vrea progres în negocierile pentru încheierea războiului

Potrivit lui Ușakov, discuția s-a concentrat în principal pe soluționarea războiului din Ucraina. Trump ar fi insistat asupra necesității unei încetări cât mai rapide a conflictului, ceea ce, în opinia sa, ar deschide calea pentru restabilirea relațiilor dintre SUA și Rusia.

Donald Trump a subliniat clar că este de dorit încetarea cât mai rapidă a conflictului, ceea ce ar deschide imediat perspective impresionante și de amploare pentru restabilirea deplină a relațiilor dintre SUA și Rusia”, a declarat Ușakov, potrivit DW.

Kremlinul a evaluat pozitiv vizita la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, iar Ușakov a precizat că negocierile vor continua.

Potrivit oficialului rus, Trump își dorește ca un progres în vederea încheierii războiului din Ucraina să fie obținut în timpul actualului său mandat. Kremlinul susține că președintele american vede în încheierea războiului o condiție pentru reluarea relațiilor dintre Washington și Moscova, ceea ce, în opinia sa, ar putea aduce „beneficii colosale” ambelor țări.

Ce au discutat emisarii americani la Moscova și Kiev

Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit pe 5 septembrie, la Moscova, cu Vladimir Putin. Ulterior, Casa Albă a descris discuțiile drept „substanțiale”. Kremlinul a recunoscut însă că situația privind soluționarea războiului din Ucraina rămâne dificilă.

Cei doi emisari au ajuns în Ucraina în dimineața zilei de 6 septembrie, cu trenul din Polonia. A fost prima lor vizită la Kiev de când au început să se implice în negocierile pentru încheierea războiului.

După prima rundă de discuții, Jared Kushner le-a declarat jurnaliștilor că Donald Trump înțelege că soluționarea conflictului din Ucraina este „o problemă foarte dificilă și complexă”. În același timp, președintele american este „foarte hotărât să pună capăt acestui război, să oprească moartea oamenilor și să aducă alinare familiilor”, a spus Kushner.

Ulterior, Financial Times a relatat, citând surse familiarizate cu negocierile, că vizitele lui Witkoff și Kushner la Moscova și Kiev nu au dus la niciun rezultat concret.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: