Externe

Confruntări între India și Pakistan: sunt morți și răniți

Mihaela Conovali
| 7 mai, 2025
08:37

India a atacat Pakistanul. India susține că loviturile au vizat exclusiv „taberele cunoscute ale teroriștilor”. De cealaltă parte, Pakistanul a lansat un contraatac, în urma căruia s-a raportat doborârea a două avioane de luptă, relatează Meduza. Ambele părți au raportat zeci de morți și răniți.

Forțele armate ale Indiei au atacat Pakistanul în noaptea de 6 spre 7 mai în cadrul unei operațiuni militare numite „Sindur”. Autoritățile indiene au anunțat că au început atacul asupra infrastructurii „teroriste” din Pakistan, precum și în partea „ocupată” pakistaneză din Kashmir. Într-un comunicat de presă al Ministerului Apărării din India se preciza că, în total, loviturile au vizat nouă obiective de pe teritoriul Pakistanului. „Niciun obiectiv militar pakistanez nu a fost atacat”, au declarat reprezentanții Ministerului Apărării. După primele lovituri asupra teritoriului Pakistanului, pe contul armatei indiene a apărut un mesaj cu cuvintele „Dreptatea a triumfat. Jai Hind! [Trăiască India]”.

Ministerul Apărării din Pakistan a confirmat că India a lansat un atac cu rachete asupra unor obiective de pe teritoriul țării. Televiziunea de stat a Pakistanului a raportat, cu referire la datele armatei, că India a atacat trei regiuni ale Pakistanului.

#BREAKING: Multiple explosions heard in Muzaffarabad of Pakistan Occupied Kashmir. Locals claim massive missile attacks on Grid Stations. Panic in Muzaffarabad and across Pakistan. More details are awaited. pic.twitter.com/qTKDeSOOPe
— Aditya Raj Kaul (@AdityaRajKaul) May 6, 2025

Între timp, Pakistanul și-a închis spațiul aerian pentru 48 de ore.

O sursă media a scris, cu referire la surse, că Pakistanul a lansat lovituri de ripostă asupra Indiei. India a declarat că Pakistanul efectuează lovituri de artilerie peste linia de demarcație din Kashmir. Armata Indiei a menționat că „Pakistanul a încălcat din nou acordul de încetare a focului, deschizând focul de artilerie”. Într-un comunicat al părții indiene se declara că forțele armate „răspund corespunzător”.

Samaa TV, canal de televiziune din Pakistan, a raportat cu referire la surse din serviciile de securitate ale Pakistanului că Pakistanul a doborât două avioane de luptă indiene. Informația a fost confirmată ulterior de ministrul Informațiilor din Pakistan, Attaullah Tarar. Geo TV a raportat că Pakistanul, în urma loviturilor de ripostă, a distrus un cartier general al brigăzii Forțelor Armate ale Indiei. De asemenea, un atac cu rachete al forțelor pakistaneze a distrus un post indian de-a lungul liniei de control – granița militară de facto care separă regiunea disputată Kashmir între India și Pakistan.

Publicația Dawn a scris, cu referire la militarii pakistanezi, că trei pakistanezi au murit și 12 au fost răniți în urma loviturilor cu rachete ale Indiei. Autoritățile din Pakistan au confirmat pentru AFP că, în urma atacului Forțelor Armate ale Indiei, trei persoane au murit, inclusiv un copil.

Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a declarat că India a atacat cinci localități din Pakistan. „Pakistanul are dreptul deplin de a răspunde ferm la acest act de război impus de India, iar acest răspuns a fost deja dat. (…) Națiunea pakistaneză și forțele armate ale Pakistanului știu cum să se descurce cu dușmanul. Nu vom permite niciodată dușmanului să reușească în scopurile sale vicioase”, a menționat prim-ministrul Pakistanului. Oficialul a convocat o ședință a comitetului pentru securitate națională pentru a analiza situația. Ședința este programată pentru dimineața zilei de 7 mai.

Ministerul Afacerilor Externe al Pakistanului a declarat că „acțiunile imprudente ale Indiei au apropiat cele două state dotate cu arme nucleare de un conflict major”.

Ambasada Indiei în SUA a menționat că loviturile au fost planificate astfel încât să nu ducă la o escaladare. Misiunea diplomatică a amintit de atacul terorist din Kashmir, în urma căruia au murit 26 de persoane, și a declarat că India dispune de „informații credibile” privind implicarea teroriștilor din Pakistan în atac. Ambasada a subliniat că, în loc să ia măsuri împotriva teroriștilor, „Pakistanul a negat totul” pe parcursul celor două săptămâni trecute. „Nicio țintă civilă, economică sau militară din Pakistan nu a fost lovită. Au fost atacate doar taberele de teroriști cunoscute”, a subliniat ambasada.

În urma atacului indian, șapte persoane au murit, a declarat pentru BBC un reprezentant al Ministerului Apărării din Pakistan. Potrivit acestuia, printre victime se numără și doi copii.

Președintele SUA, Donald Trump, a numit loviturile între India și Pakistan „rușinoase”. „Se luptă de mult timp. Știți, se luptă de multe decenii. Și de fapt, de secole, dacă vă gândiți cu adevărat la asta. Acum sper doar că acest lucru se va încheia foarte repede”, a spus Trump jurnaliștilor.

Actualizare: Potrivit Reuters, Pakistanul a anunțat că, în urma loviturilor Forțelor Aeriene Indiene, cel puțin 26 de pakistanezi au fost uciși, iar alți 46 au fost răniți.

India a raportat că, după un atac al Pakistanului pe linia de control, 10 persoane au murit și 48 au fost rănite.

***

În ultimele săptămâni, relațiile dintre India și Pakistan s-au tensionat după ce, pe 22 aprilie, persoane înarmate au deschis focul asupra unui grup de turiști în apropierea orașului Pahalgam, situat în partea controlată de India a statului Jammu și Kashmir. Au murit 26 de persoane.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

atac, India, top

Știri similare

Video

(VIDEO) Detaliile tragediei din Măgdăcești/Familia Năsui, cu afaceri în Moldova?/„Șmecherii” au compensații?

Viață

Șeful Inspectoratului de Probațiune și-a dat demisia după crima de la Măgdăcești. Ministerul Justiției: „Sistemul a eșuat”⚡️⚡️⚡️

Viață

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Alexandr Nugmanov
| 2 septembrie, 2026
19:42

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!