Consiliul Audiovizual al României cere Comisiei Europene să ancheteze TikTok privind campania lui Georgescu: „Suspiciuni de manipulare a opiniei publice”

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) al României a solicitat Comisiei Europene să deschidă o investigație oficială asupra Tiktok pentru că a permis campania politică a lui Călin Georgescu, candidat în turul II al alegerilor prezidențiale, în ciuda propriilor standarde. Anunțul a fost făcut pe Facebook de către vicepreședintele CNA, Valentin Alexandru Jucan, care a precizat că aceste acțiuni ale rețelei chineze de socializare au ridicat „suspiciuni de manipulare a opiniei publice printr-o utilizare inadecvată a platformei”, transmite Digi24. 

Valentin Alexandru Jucan amintește de raportul realizat de Expert Forum (EFOR)(Policy Brief nr. 190) candidatul independent Călin Georgescu a înregistrat o creștere semnificativă în preferințele electorale, de la 2% la 22%. Jucan spune că această evoluție a fost atribuită în mare parte unei campanii desfășurate pe TikTok, bazată pe „coordonarea unor conturi care au promovat activ conținut electoral, fără marcaje adecvate” și  „amplificarea artificială a mesajelor prin algoritmi, utilizând hashtag-uri dedicate, precum #echilibrușiverticalitate, care au atras milioane de vizualizări”.

Aceste acțiuni au ridicat suspiciuni de manipulare a opiniei publice printr-o utilizare inadecvată a platformei Tik Tok și lipsa transparenței în gestionarea conținutului politic”, a menționat Valentin Jucan.

CNA se adresează Comisiei Europene, Direcția Generală pentru Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie (DG CONNECT), iar temeiul legal este Regulamentul (UE) 2022/2065 privind serviciile digitale (DIGITAL SERVICE ACT – DSA).

Impactul asupra proceselor democratice

Jucan adaugă că CNA a observat nerespectarea obligațiilor privind evaluarea riscurilor sistemice (prevedere de la art. 34 din DSA).

Conform Art. 34 din DSA, platformele online foarte mari (VLOP) trebuie să identifice, să analizeze și să evalueze riscurile sistemice care apar din: proiectarea sau funcționarea serviciilor lor, inclusiv a sistemelor algoritmice; utilizarea serviciilor lor”, a comunicat Jucan.

Potrivit lui, această obligație include evaluarea riscurilor precum:

  • Impactul asupra proceselor democratice și al discursului civic;
  • Algoritmii TikTok au amplificat conținut electoral favorabil unui singur candidat, generând un dezechilibru în competiția electorală și periclitând pluralismul politic;
  • Nu au fost prezentate măsuri de evaluare sau atenuare a acestui risc;
  • Amplificarea dezinformării și a conținutului nemarcat;
  • Risc de manipulare prin algoritmi opaci (algoritmii TikTok prioritizează conținut emoțional, distorsionând dezbaterea publică).

Raportul Expert Forum indică că multe materiale distribuite pe TikTok nu au fost marcate ca fiind de natură electorală, expunând utilizatorii la conținut al cărui scop sau origine nu sunt clare, mai arată sursa citată.

TikTok nu a folosit etichetare adecvată

Vicepreședintele CNA, Valentin Alexandru Jucan, spune că, deși TikTok declară că nu permite publicitate politică plătită, analiza arată că platforma: „a permis promovarea indirectă a mesajelor politice prin influenceri, fără etichetare adecvată; nu a asigurat transparența necesară pentru identificarea sponsorilor sau a surselor conținutului electoral”.

Aceste practici contravin obligațiilor impuse de DSA privind transparența în publicitatea politică. Lipsa transparenței algoritmilor (Art. 24, DSA – Obligaţiile de raportare în materie de transparenţă ale furnizorilor de platforme online). Algoritmii TikTok nu oferă informații clare despre modul în care prioritizează și amplifică conținutul audiovizual. Lipsa transparenței algoritmilor (Art. 24, DSA – Obligațiile de raportare în materie de transparență ale furnizorilor de platforme online) Conform Art. 24 din DSA, furnizorii de platforme online foarte mari (VLOP) sunt obligați să furnizeze informații clare și detaliate cu privire la modul în care sistemele lor algoritmice funcționează, în special cele utilizate pentru recomandarea și amplificarea conținutului”, a precizat Jucan.

Algoritmii opaci

În cazul TikTok, algoritmii care prioritizează și amplifică conținutul audiovizual sunt opaci, iar utilizatorii și autoritățile nu au acces la informații despre factorii care determină afișarea acestuia. Lipsa transparenței generează riscuri semnificative, inclusiv: distorsionarea dezbaterilor publice, prin promovarea disproporționată a conținutului care poate influența emoțional publicul; Influențarea procesului electoral, prin amplificarea conținutului favorabil unui anumit actor politic, fără mecanisme de verificare sau echilibrare. Această lipsă de transparență împiedică autoritățile de reglementare să evalueze dacă platforma respectă obligațiile impuse de legislația europeană, afectând în același timp încrederea utilizatorilor în procesul democratic”, a declarat Jucan.

Avantaj nedrept pentru un singur candidat

Vicepreședintele CNA mai arată că „acțiunile TikTok au avut un impact semnificativ asupra alegerilor prezidențiale din România 2024, primul tur, contribuind la: crearea unui avantaj nedrept pentru un singur candidat; manipularea opiniei publice prin conținut nemarcat; exploatarea tinerilor utilizatori, care reprezintă o parte majoritară a publicului TikTok (8,9 milioane de utilizatori în România).

Solicitarea CNA către Comisia Europeană

Astfel, Valentin Alexandr Jucan a menționat că Consiliul Național al Audiovizualului solicită Comisiei Europene următoarele:

  • Să inițieze o investigație oficială asupra conformității TikTok cu prevederile DSA, în special privind transparența algoritmilor și riscurile sistemice;
  • Să solicite TikTok să publice o evaluare detaliată a riscurilor democratice legate de activitatea sa în România;
  • Să impună măsuri corective și sancțiuni pentru încălcările identificate;
  • Să asigure publicarea unui raport privind transparența algoritmică, inclusiv în contextul conținutului electoral difuzat în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din România 2024, primul tur.

Precizăm că, în urma turului I al alegerilor prezidențiale din România, care a avut loc pe 24 noiembrie, candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe prima poziție, obținând 22,94% din voturi, potrivit rezultatelor preliminare. El este urmat de Elena Lasconi, candidata USR, care a acumulat 19,18% din sufragii. Cei doi contracandidați se vor confrunta în turul II de scrutin, care va fi organizat în data de 8 decembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De la interimat, la șef cu drepturi depline: Cine este Marcel Dumbravan, noul conducător al Procuraturii Anticorupție

Procuratura Anticorupție are o nouă conducere. Marcel Dumbravan a câștigat concursul pentru șefia instituției, decizia fiind aprobată luni, 23 iunie, în cadrul ședinței Consiliului Superior al Procuraturii (CSP).

Potrivit datelor CSP, Dumbravan, care până acum a ocupat funcția de șef interimar al Procuraturii Anticorupție, a obținut 76,64 puncte, în timp ce contracandidatul său și adjunctul actual, Octavian Iachimovschi, a acumulat 72,44 puncte.

Amintim că anterior, Marcel Dumbravan a deținut funcția de interimar la Procuratura Anticorupție.

Potrivit CV-ului său, începând cu aprilie 2005 și până în mai 2005 a fost procuror stagiar la Procuratura raionului Florești. Începând cu luna mai 2005 și până în martie 2006 a fost procuror-interimar la Procuratura raionului Florești. Începând cu luna iunie 2005 și până în ianuarie 2008 a fost procuror la Procuratura raionului Florești. Din decembrie 2019 și până în iunie 2021 a fost adjunct al procurorului șef, responsabil de Oficiul Nord, Procuratura Anticorupție.

Totodată, din ianuarie 2008 și până în octombrie 2021 a fost procuror la Procuratura Anticorupție. Din octombrie 2021 până în prezent a fost adjunct al procurorului șef, responsabil de Oficiul Nord al Procuraturii Anticorupție.

Marcel Dumbravan este licențiat în drept penal, a absolvit Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Drept, specialitatea – Drept General. Deține și un Master în Drept. 

***

Amintim că funcția de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție a devenit vacantă după ce Veronica Dragalin și-a anunțat demisia, la mijlocul lunii februarie 2025. Decizia a survenit în contextul unui scandal, declanșat de intenția Ministerului Justiției de a crea o nouă procuratură specializată, care să preia atribuțiile actualelor PA și PCCOCS în combaterea corupției și crimei organizate.

Reforma a fost dur criticat de procurorii celor două instituții, inclusiv de Dragalin, care a calificat-o drept „un atac împotriva sistemului justiției”. Deși mai multe voci din sistem au criticat inițiativa, susținând că ar fi fost gândită pentru a forța plecarea Veronicăi Dragalin, proiectul a fost votat în prima lectură de Parlament și urmează să fie supus votului final în lectura a doua.

După demisia Veronicăi Dragalin, conducerea Procuraturii Anticorupție a fost preluată, la 4 martie, de Marcel Dumbravan, procuror cu o experiență de peste 20 de ani în sistem.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: