NewsMaker

Consiliul Municipal Chișinău a aprobat taxele locale pentru 2026, după 5 luni de blocaje. Taxa de salubrizare, exclusă

Consiliul Municipal Chișinău (CMC), reunit astăzi, 23 martie, în ședință, a aprobat taxele locale pentru anul 2026, după aproape 5 luni de blocaje. S-a întâmplat după ce taxa de salubrizare, în mărime de 120 de pe an, care a creat impasul, a fost exclusă din proiect.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a dispus excluderea taxei de salubrizare din proiectul privind taxele locale chiar în timpul ședinței CMC. „Dacă este acest impediment taxa de salubrizare, insist să fie scoasă”, a spus el.

Edilul a declarat că taxa pentru salubrizare este nesemnificativă, raportat la alte cheltuieli ale locuitorilor capitalei, și a fost introdusă pentru a sprijini munca angajaților din salubrizare. Cu toate acestea, Ceban a menționat că Executivul este pregătit să susțină excluderea acestei plăți pentru a face posibilă votarea proiectului.

În același timp, edilul a spus că excluderea taxei locale nu va afecta serviciile municipale.

Noi o să ne descurcăm. O să ne fie greu. Azi, bitumul este deja cu 50% decât a fost cu două săptămâni în urmă. Urmează nisipul, urmează pietrișul, urmează tot. În lanț o să crească. Și nu o să se oprească nici în aprilie, nici în mai”, a spus el.

La rândul lor, consilierii fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și-au asumat meritul pentru eliminarea taxei de salubrizare din proiectul de lege.

La inițiativa socialiștilor a fost anulată și așa-numita „taxa de salubrizare” în valoare de 120 de lei, care a fost discreditată chiar de către autoritățile locale și a generat nemulțumiri justificate în rândul cetățenilor”, a transmis fracțiunea într-o declarație publicată pe rețelele de socializare.

Taxa pentru salubrizare, aplicată fiecărui locuitor al municipiului Chișinău care a împlinit 18 ani, a fost introdusă în 2021. Aceasta a generat dispute aprinse în CMC, scandalul dintre fracțiuni și Executiv blocând în repetate rânduri activitatea Consiliului.

În ianuarie 2025, CMC a aprobat o decizie privind anularea taxei, însă chișinăuienilor a continuat să le vină avizul de plată. Fracțiunea PSRM a acuzat atunci că Executivul ar fi modificat rezultatul votului în documentele oficiale publicate. Iar fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a cerut demisia secretarului CMC, Adrian Talmaci, care nu a semnat proiectul de decizie în modul corespunzător.

Totodată, PAS l-a acuzat în repetate rânduri pe primarul capitalei, Ion Ceban, de lipsă de transparență în gestionarea fondurilor publice acumulate din taxa de salubrizare.

Taxa pentru salubrizare genera încasări anuale de circa 40 de milioane de lei, notează Moldova 1.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Maia Sandu/Facebook

Maia Sandu, la 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România: „Cine știe care era soarta noastră azi dacă nu se înfăptuia?”

Republica Moldova marchează, pe 27 martie, 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, iar conducerea țării a transmis mesaje în care a subliniat despre importanța istorică și simbolică a acestui eveniment pentru identitatea națională și parcursul european. Președinta Maia Sandu a declarat că Unirea din 1918 a reprezentat „o reîntoarcere vitală în familie”, după o perioadă îndelungată de ocupație a Imperiului Rus, care a încercat să șteargă identitatea și limba populației dintre Prut și Nistru.

„Cine știe care era soarta noastră azi dacă nu se înfăptuia acel act istoric?  Adevărul istoric trebuie știut și rostit: pasul curajos de acum 108 ani a dat neamului nostru puterea de a rezista identitar în fața ocupației sovietice ulterioare, de a-și duce mai departe tradițiile, limba română, de a-și cere locul binemeritat ca parte a lumii libere”, a menționat șefa statului.

Președinta a evidențiat că chiar dacă Republica Moldova și România sunt deja state separate, Bucureștiul a acordat sprijin constant țării noastre.

„Chiar dacă timpurile vitrege ne-au despărțit, România ne este aproape, cu grijă și sprijin constant. Cu România la braț, vom reuși să îndeplinim dezideratul generației noastre – să revenim în familia europeană, să ne modernizăm și să ne protejăm democrația și pacea”, a adăugat Maia Sandu.

La rândul său, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a calificat Unirea drept „un act de voință națională” și un reper al demnității și aspirațiilor comune. Acesta a remarcat sprijinul oferit de România în momente dificile, inclusiv în timpul pandemiei, în contextul războiului din regiune și al crizelor energetice.

În ultimii ani, fiecare dintre noi a simțit sprijinul constant al României. România ne-a fost alături în timpul pandemiei, ne este alături de mai bine de patru ani, de când avem război la hotar, ne sprijină atunci când suntem lăsați în frig și în beznă, ne susține în parcursul nostru european și a intervenit prompt în ajutor zilele trecute, când râul Nistru a fost poluat în urma agresiunii ruse. Cel mai bun mod de a onora acel moment istoric este să întărim legăturile dintre oamenii de pe ambele maluri ale Prutului. Și asta facem!”, a precizat speakerul.

Mesaj a transmis și prim-ministrul Alexandru Munteanu, care a subliniat că apropierea dintre cele două state este vizibilă prin proiecte concrete, de la infrastructură la cooperare economică și sprijin pentru integrarea europeană.

„România rămâne cel mai statornic și de încredere partener al Republicii Moldova. Vorbim aceeași limbă, împărtășim aceleași valori și tradiții și construim împreună un viitor în pace și prosperitate. Cea mai înălțătoare formă de a onora Ziua Unirii Basarabiei cu România este să continuăm munca începută: să fortificăm relațiile noastre economice, să asigurăm independența energetică a țării și să ne asigurăm că viitorul copiilor noștri este unul al libertății, într-o familie europeană unită”, a declarat Munteanu.

***

Amintim că, în cadrul unui interviu publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a reiterat una dintre pozițiile sale din trecut privind unirea Republicii Moldova cu România. Ea a spus că ar vota în favoarea unirii celor două state în eventualitatea organizării unui referendum. Maia Sandu a menționat că un astfel de scenariu ar proteja statul de amenințările care vin partea Rusiei, care duce de aproape patru ani un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova. În acela și timp, Maia Sandu a subliniat că, în prezent, nu există o majoritate de moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău vor urmări dezideratul privind aderarea Republicii Moldova la UE, care este sprijinit de cea mai mare parte a societății.

Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Alexandru Munteanu, la fel au declarat că ar sprijini unirea cu România dacă ar fi un organizat un referendum pe acest subiect.

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: