agora.md

„Conțin unele date care exprimă realități”. CSP consideră că discuțiile private scurse pe internet declanșează suspiciuni puternice

Membrii procurori ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au publicat pe 11 noiembrie o declarație cu privire la informațiile din spațiul mediatic privind pretinse corespondențe ale unor demnitari de stat. Reprezentanții instituției au notat că ingerința în viața privată este inadmisibilă, iar pe de altă parte unele informații generează „suspiciuni puternice” privind o aparență a influențării unor membri ai CSP la adoptarea deciziilor, date despre care confirmă că sunt reale și că erau cunoscute unui cerc restrâns. Imixtiunea în activitatea instituției este inadmisibilă, subliniază aceștia.

Reprezentanții CSP care au semnat declarația menționează că „este evident caracterul inadmisibil al oricărei ingerințe ilicite în dreptul la viața privată, garantat atât la nivel internațional, cât și prin actele normative naționale” și se arată siguri că procurorii vor depune toate eforturile pentru a stabili veridicitatea sau neveridicitatea discuțiilor.

Totodată, membrii procurori ai CSP confirmă că informațiile mediatizate conțin unele date care exprimă realități din proceduri/acțiuni/măsuri aflate, la diferite perioade de timp, pe rolul Consiliului.

„Printre datele mediatizate, multiple pretinse conversații se referă nemijlocit la activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, din conținutul cărora ar putea fi dedusă o aparență de influențare sau orientare a discreției unor membri ai Consiliului Superior al Procurorilor la adoptarea hotărârilor. Suplimentar de notat că informațiile mediatizate conțin unele date care exprimă realități din proceduri/acțiuni/măsuri aflate, la diferite perioade de timp, pe rolul Consiliului Superior al Procurorilor, precum și, concomitent, declanșează suspiciuni puternice, deoarece anumite situații sunt disponibile și pot fi cunoscute doar persoanelor care au avut tangență directă cu soluțiile adoptate. 

În considerarea acestor raționamente, menționăm că asemenea situații sunt total inacceptabile și noi dezaprobăm orice imixtiune în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, care este autoritate de rang constituțional, activitatea căreia urmează să se conformeze celor mai înalte cerințe de obiectivitate  și corectitudine”.

                                                                                                                                   Declarație CSP

În context, semnatarii consideră să se impun „garanții adecvate pentru a proteja imaginea sistemului Procuraturii”.

„Considerăm inadmisibilă orice aparență de ilegalitate și/sau de existență a procedeelor lipsite de onestitate, care poate vicia conținutul și natura juridică a activității Consiliului Superior al Procurorilor, precum și poate diminua autoritatea hotărârilor adoptate, circumstanțe care pot genera efecte inclusiv și asupra reputației profesionale a membrilor procurori.

Având în vedere impactul mediatic și rezonanța socială sporită, examinarea și calificarea juridică a acestei situații necesită o abordare diligentă și sub toate aspectele, dat fiind faptul că orice omisiune de a da un răspuns ferm și fără dubii la evenimentele în speță, riscă să afecteze sever imaginea și credibilitatea Consiliului Superior al Procurorilor”.

                                                                                                                                  Declarație CSP

Amintim că pe 9 noiembrie, cu puțin timp înainte de ședința Guvernului, canalul de Telegram al președintei Maia Sandu, dar și al vicepremierului Andrei Spînu au fost sparte, fiind publicate mesaje cu critici în adresa guvernării. Atât Președinția, cât și vicepremierul Andrei Spînu au declarat că nu au publicat astfel de mesaje.

În mesajul respectiv a fost indicat și un site, unde au fost publicate presupuse conversații private ale ministrului Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a declarat că este vorba despre un fals. „Am văzut aceste mesaje false, era cumva previzibil, pentru că ajungem la un final și acesta nu este deloc plăcut pentru acele grupări criminale cu care luptăm de mai mult timp și s-au unit și încearcă săptămână submineze procesele care au pornit împotriva lor”, a declarat Litvinenco.

În aceeași zi, miniștrii au aprobat în unanimitate hotărârea privind expedierea la Curtea Constituțională a sesizării cu privire la controlul constituționalității Partidului „ȘOR”. Subiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, chiar în timp ce în afara sediului Executivului se protesta, manifestația fiind organizată de către simpatizanții formațiunii.

Pe 11 noiembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a precizat că nu a încălcat legea, iar conversațiile private scurse pe internet ar fi fost rupte din context cu scopul denaturării informației și manipulării. Potrivit lui Litvinenco, în spatele acțiunii ar fi „hoți și bandiți” care vor să destabilizeze situația din țară și să saboteze parcursul european al Moldovei.

Tot pe 11 noiembrie, presupuse discuții pe Telegram ale consilierului prezidențial Dorin Recean au fost publicate pe 11 noiembrie pe același site, unde acum două zile au apărut conversațiile ministrului Justiției Sergiu Litvinenco.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: