agora.md

„Conțin unele date care exprimă realități”. CSP consideră că discuțiile private scurse pe internet declanșează suspiciuni puternice

Membrii procurori ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au publicat pe 11 noiembrie o declarație cu privire la informațiile din spațiul mediatic privind pretinse corespondențe ale unor demnitari de stat. Reprezentanții instituției au notat că ingerința în viața privată este inadmisibilă, iar pe de altă parte unele informații generează „suspiciuni puternice” privind o aparență a influențării unor membri ai CSP la adoptarea deciziilor, date despre care confirmă că sunt reale și că erau cunoscute unui cerc restrâns. Imixtiunea în activitatea instituției este inadmisibilă, subliniază aceștia.

Reprezentanții CSP care au semnat declarația menționează că „este evident caracterul inadmisibil al oricărei ingerințe ilicite în dreptul la viața privată, garantat atât la nivel internațional, cât și prin actele normative naționale” și se arată siguri că procurorii vor depune toate eforturile pentru a stabili veridicitatea sau neveridicitatea discuțiilor.

Totodată, membrii procurori ai CSP confirmă că informațiile mediatizate conțin unele date care exprimă realități din proceduri/acțiuni/măsuri aflate, la diferite perioade de timp, pe rolul Consiliului.

Printre datele mediatizate, multiple pretinse conversații se referă nemijlocit la activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, din conținutul cărora ar putea fi dedusă o aparență de influențare sau orientare a discreției unor membri ai Consiliului Superior al Procurorilor la adoptarea hotărârilor. Suplimentar de notat că informațiile mediatizate conțin unele date care exprimă realități din proceduri/acțiuni/măsuri aflate, la diferite perioade de timp, pe rolul Consiliului Superior al Procurorilor, precum și, concomitent, declanșează suspiciuni puternice, deoarece anumite situații sunt disponibile și pot fi cunoscute doar persoanelor care au avut tangență directă cu soluțiile adoptate. 

În considerarea acestor raționamente, menționăm că asemenea situații sunt total inacceptabile și noi dezaprobăm orice imixtiune în activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, care este autoritate de rang constituțional, activitatea căreia urmează să se conformeze celor mai înalte cerințe de obiectivitate  și corectitudine”.

                                                                                                                                   Declarație CSP

În context, semnatarii consideră să se impun „garanții adecvate pentru a proteja imaginea sistemului Procuraturii”.

„Considerăm inadmisibilă orice aparență de ilegalitate și/sau de existență a procedeelor lipsite de onestitate, care poate vicia conținutul și natura juridică a activității Consiliului Superior al Procurorilor, precum și poate diminua autoritatea hotărârilor adoptate, circumstanțe care pot genera efecte inclusiv și asupra reputației profesionale a membrilor procurori.

Având în vedere impactul mediatic și rezonanța socială sporită, examinarea și calificarea juridică a acestei situații necesită o abordare diligentă și sub toate aspectele, dat fiind faptul că orice omisiune de a da un răspuns ferm și fără dubii la evenimentele în speță, riscă să afecteze sever imaginea și credibilitatea Consiliului Superior al Procurorilor”.

                                                                                                                                  Declarație CSP

Amintim că pe 9 noiembrie, cu puțin timp înainte de ședința Guvernului, canalul de Telegram al președintei Maia Sandu, dar și al vicepremierului Andrei Spînu au fost sparte, fiind publicate mesaje cu critici în adresa guvernării. Atât Președinția, cât și vicepremierul Andrei Spînu au declarat că nu au publicat astfel de mesaje.

În mesajul respectiv a fost indicat și un site, unde au fost publicate presupuse conversații private ale ministrului Justiției Sergiu Litvinenco. Acesta a declarat că este vorba despre un fals. „Am văzut aceste mesaje false, era cumva previzibil, pentru că ajungem la un final și acesta nu este deloc plăcut pentru acele grupări criminale cu care luptăm de mai mult timp și s-au unit și încearcă săptămână submineze procesele care au pornit împotriva lor”, a declarat Litvinenco.

În aceeași zi, miniștrii au aprobat în unanimitate hotărârea privind expedierea la Curtea Constituțională a sesizării cu privire la controlul constituționalității Partidului „ȘOR”. Subiectul a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi, chiar în timp ce în afara sediului Executivului se protesta, manifestația fiind organizată de către simpatizanții formațiunii.

Pe 11 noiembrie, ministrul Justiției Sergiu Litvinenco a precizat că nu a încălcat legea, iar conversațiile private scurse pe internet ar fi fost rupte din context cu scopul denaturării informației și manipulării. Potrivit lui Litvinenco, în spatele acțiunii ar fi „hoți și bandiți” care vor să destabilizeze situația din țară și să saboteze parcursul european al Moldovei.

Tot pe 11 noiembrie, presupuse discuții pe Telegram ale consilierului prezidențial Dorin Recean au fost publicate pe 11 noiembrie pe același site, unde acum două zile au apărut conversațiile ministrului Justiției Sergiu Litvinenco.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Numărul milionarilor din Moldova a crescut cu peste 1 600 într-un an. Cel mai tânăr are 16 ani

Numărul milionarilor din Republica Moldova continuă să crească. Potrivit unui raport publicat de Serviciul Fiscal de Stat pe 12 august, în anul 2025 au fost înregistrate 9 643 de persoane cu venituri anuale de peste un milion de lei. Este cu 1 624 mai mult decât în anul precedent. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Datele SFS arată că, în 2025, persoanele cu venituri de peste un milion de lei au declarat în total câștiguri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei. Bărbații continuă să fie majoritari în această categorie, numărul lor depășind 6 600. Cei mai mulți milionari au între 40 și 49 de ani.

Cea mai mare parte dintre aceștia, aproximativ 5 000 de persoane, au obținut venituri cuprinse între unu și două milioane de lei. În schimb, 484 de contribuabili au declarat venituri de peste 10 milioane de lei. Cele mai importante surse de câștig au fost dividendele, care au însumat 13,45 miliarde de lei, urmate de salarii, în valoare de 3,32 miliarde de lei.

În total, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. Suma totală a veniturilor declarate de cetățenii Republicii Moldova a ajuns la 144,8 miliarde de lei. Salariile rămân principala sursă de venit, reprezentând 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Pe următoarele locuri se situează dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Raportul mai arată că moldovenii au continuat să profite de facilitățile fiscale disponibile. În 2025, 9 793 de persoane au beneficiat de deduceri fiscale, economisind sau recuperând în total 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate deduceri au fost pentru studiile copiilor, urmate de cheltuielile pentru servicii medicale private și de dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Tot mai popular rămâne și mecanismul de desemnare procentuală, care permite direcționarea a 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. Peste 53 000 de contribuabili au folosit această opțiune în 2025, transferând către sectorul asociativ 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: