Contraofensiva Ucrainei: cât a reușit să înainteze armata timp de o săptămână

Armata ucraineană a reușit să preia controlul asupra mai multor așezări de la granița dintre regiunile Donețk și Zaporojie și a avansat până la șapte kilometri. Informațiile au fost raportate de bloggerii militari ruși, dar și de analiști independenți. Potrivit calculelor efectuate de Agenstvo, Ucraina a reușit să recapete controlul a aproximativ 65 de kilometri pătrați de teritoriu în această zonă.

Ucraina a reușit să obțină un succes în zona Velikaya Novoselovka. Potrivit unor bloggeri militari pro-ruși, printre care WarGonzo și Rybar, forțele armate ucrainene au reușit să avanseze până la Makarovka, preluând, de asemenea, controlul asupra localităților Neskucinoe, Blagodatnoe și Starojevoe. Astfel, Ucraina a reușit să avanseze aproximativ cinci kilometri spre sud. În mediul online a apărut și o înregistrare video din Starojevoie care arată soldați ai armatei ucrainene desfășurând drapelul Ucrainei în această localitate.

Potrivit canalului de Telegram pro-rus WarGonzo, Makarovka este o pierdere mai serioasă decât așezările capturate anterior, deoarece este situată la altitudine. „Dacă inamicul reușește să își consolideze succesul, va încerca cu siguranță să folosească acest punct ca un cap de pod pentru acțiuni ulterioare”, se arată în publicația canalului. În același timp, autorul notează că trupele ucrainene nu a reușit să „sară în spațiul operațional”, iar acum a doua și a treia linie de apărare a armatei ruse va fi în fața lor. Acesta este și punctul de vedere al canalului lui Boris Rojin, Colonelcassad, care sugerează că următoarea linie de contact va fi în zona Staromlinovka – încă șase kilometri mai la sud.

În plus, colonelul Colonelcassad susține că la sud de locul bătăliei se află o linie de fortificații masive care au fost pregătite în ultimele luni. Canalul de Telegram Rîbar numește retragerea forțelor ocupaționiste din estul regiunii Donețk „o retragere planificată a luptătorilor ruși”. „Unitățile Ministerului Apărării s-au retras în mod ordonat către următoarea linie de apărare”, scrie corespondentul militar VGTRK Alexandr Sladkov.

În același timp, un analist, cunoscut ca Def Mon, a scris pe Twitter că Ucraina a reușit să preia controlul asupra unei zone de mărimea Bahmutului din zona Velikaya Novoselka în decurs de o săptămână. De asemenea, el notează că forțele armate ucrainene au făcut progrese mici și în apropiere de Kremenaya și Bahmut, cu avansuri care pot fi estimate la câteva sute de metri.

Institutul american pentru Studii de Război (ISW) a semnalat, în ultimul său raport, că Ucraina a reușit să preia controlul asupra teritoriului în cel puțin trei secțiuni ale frontului: în zona Velikaya Novoselovka, Bahmut și Orehova (la nord de Tokmak). Totodată corespondenții militari ruși susțin că, în zona Orehova, linia frontului ar fi „stabilă”, iar atacurile forțelor armate ucrainene au încetat.

De menționat că ministerul ucrainean al Apărării a informat, pe 11 iunie, despre avansarea în estul regiunii Donețk. Forțele armate ucrainene au reușit să avanseze 1,6 kilometri într-o suburbie din Bahmut, a declarat ministrul adjunct al apărării ucrainean, Anna Malyar.

Tot pe 11 iunie,, Ministerul rus al Apărării a declarat că armata ucraineană „a provocat pagube contingentului și tehnicii militare” în apropiere de Neskucinoe și Starojevoe.

Precizăm că președintele Vladimir Zelenski a confirmat public în weekend, pentru prima dată, că Ucraina a lansat operațiunea de contraofensivă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Gândul

Șoșoacă a vorbit cu Putin la Forumul de la Sankt Petersburg: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Ce i-a spus președintele rus

Eurodeputata română Diana Șoșoacă, care este prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin în cadrul unei sesiuni de discuții la care acesta a participat. Șoșoacă a susținut că românii nu ar sprijini ajutorul acordat Ucrainei și că mulți dintre ei ar „admira” Rusia. În replică, Putin i-a cerut să transmită românilor „cele mai călduroase urări”.

Diana Șoșoacă a participat la sesiunea plenară a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, unde a fost prezent și Vladimir Putin. Liderul rus a susținut un discurs și a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri alături de alți invitați internaționali.

În timpul discuțiilor, mai multor persoane din audiență li s-a oferit posibilitatea să facă declarații. Printre acestea s-a numărat și Șoșoacă, care a afirmat că românii nu susțin Ucraina în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022.

Aș dori să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român își dorește pace cu Rusia. Nu vrem să ajutăm Ucraina, nu vrem să le oferim bani și arme. Dar, din păcate, România este condusă de la Bruxelles și nu pot să nu vă transmit un salut călduros din partea președintelui nostru”, a spus ea.

Șoșoacă a amintit și un episod din timpul vizitei în România a președintelui ucrainean Vladimir Zelenski, în 2023. Este vorba despre discursul pe care liderul de la Kiev ar fi trebuit să îl susțină în Parlamentul României, dar care a fost anulat după ce Șoșoacă, care era senatoare la acel moment, a amenințat că va face spectacol în plenul legislativului, dacă intervenția va avea loc.

În 2023, când Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul meu român, nu l-am lăsat. L-am scos din Parlamentul României”, a declarat Diana Șoșoacă, fiind aplaudată de o parte a publicului.

La finalul intervenției sale, eurodeputata a transmis un mesaj pe care a spus că îl adresează în numele românilor și europenilor care „gândesc” și care „au minte”.

Dorim să cooperăm cu Rusia, nu suntem dușmani; voi sunteți cea mai mare țară din lume, una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța voastră. (…) Și vrem să vă felicităm pentru tot ceea ce ați făcut și pentru ceea ce faceți în continuare”, a spus ea.

În reacție, Vladimir Putin a declarat că nu dorește să comenteze „situația politică internă din România”, dar le-a transmis românilor „cele mai călduroase urări”.

Rusia este în principal o țară ortodoxă. Și România la fel. Transmiteți din partea noastră cele mai călduroase urări tuturor credincioșilor ortodocși din România”, a spus liderul rus.

Forumul Economic de la Sankt Petersburg se desfășoară în perioada 3-6 iunie.

Diana Șoșoacă a declarat anterior că participă la eveniment la invitația administrației prezidențiale a Federației Ruse.

Cine este Diana Șoșoacă?

Diana Șoșoacă este președinta partidului S.O.S. România.

Aceasta a fost senatoare în Parlamentul României în legislatura 2020-2024. În urma alegerilor europarlamentare din iunie 2024, a fost aleasă membră a Parlamentului European.

Politiciana este cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei și pentru criticile la adresa sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, ea a participat în repetate rânduri la evenimente organizate de ambasada Federației Ruse la București.

Diana Șoșoacă este inculpată într-un dosar penal aflat pe rolul justiției din România. Procurorii o acuză, printre altele, de promovarea ideologiei legionare, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Poziția României față de războiul din Ucraina

România condamnă ferm invazia rusă la scară largă asupra Ucrainei, declanșată la ordinul lui Vladimir Putin la 24 februarie 2022. De asemenea, țara acordă Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar. Potrivit unui raport al Consiliului Fiscal, sprijinul oferit în perioada februarie 2022 – iunie 2025 este estimat la circa 1,5 miliarde de euro.

Totuși, o parte a informațiilor privind ajutorul acordat Ucrainei, în special cele referitoare la asistența militară, sunt clasificate în baza unor decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării, astfel încât nu există o evidență publică completă a valorii totale a sprijinului oferit.

De asemenea, un sondaj INSCOP Research, publicat în februarie 2026, arată că 54,9% dintre români consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului, în timp ce 14,1% indică Ucraina, 7,7% SUA, iar 9% Uniunea Europeană. În același timp, 10,8% nu au oferit un răspuns.

Totodată, cercetarea sociologică relevă că 54,5% dintre cetățeni consideră că România ar trebui să acorde ajutor umanitar, militar sau financiar Ucrainei pentru a o ajuta să reziste agresiunii ruse. De cealaltă parte, 42,6% consideră că România nu ar trebui să acorde niciun fel de sprijin, iar 3,3% nu știu sau nu au răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: