Cotelnic, șef cu acte în regulă la Calea Ferată a Moldovei: a câștigat concursul lansat de APP

Actualul director general interimar al Căii Ferate din Moldova, Serghei Cotelinic, a câștigat concursul pentru șefia întreprinderii. Rezultatele au fost prezentate de Agenția Proprietății Publice.

Potrivit CFM, concursul a avut două etape: preselecția candidaților, desfășurată pe 25 august, și interviul final, care a avut loc pe 3 septembrie.

Din cei patru candidați înscriși, doi – Serghei Cotelinic și Emil Fiodorov – au fost admiși în etapa finală, unde și-au prezentat viziunile privind eficientizarea activității economico-financiare a întreprinderii și au răspuns întrebărilor membrilor Consiliului de administrație.

În urma evaluării punctajelor cumulate, Serghei Cotelinic a obținut cel mai mare punctaj și a fost declarat câștigător.

Până acum, Serghei Cotelinic a ocupat funcția de director general interimar al „Căii Ferate din Moldova”. În această funcție a fost numit în martie de către vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale.

Vladimir Bolea a menţionat atunci că propunerea a venit din partea sindicatelor şi l-a caracterizat pe Cotelnic în stare să conducă acest sector strategic.

„Este cfmist înnăscut, este din familie unde părinţii au muncit la Calea Ferată, cunoaşte îndeaproape acest sector. Vine din sistem, cu viziune nouă, cu caracter, cu posibilitate şi cu voinţa de a lucra în beneficiul oamenilor”, a subliniat vicepremierul, citat de Moldpres.

***

Amintim că CFM, care are în prezent aproximativ 4800 de angajați, se confruntă cu dificultăți financiare majore încă din august 2022. Criza a fost declanșată de scăderea semnificativă a tranzitului feroviar din Ucraina, odată cu redeschiderea portului Odesa, fapt ce a redus veniturile întreprinderii și a generat întârzieri de luni întregi la plata salariilor. În încercarea de a obține lichidități, CFM a scos la licitație vagoane de pasageri, locomotive și fier vechi.

Anterior, compania a recepționat două loturi de motorină de câte 250 de tone, livrate de Agenția Rezerve Materiale în baza unei dispoziții semnate de Guvern. Combustibilul, depozitat la sucursalele din Chișinău, Ocnița, Bălți, Ungheni și Basarabeasca, a fost folosit pentru transportul de marfă și pasageri. Primul lot a generat venituri de 16,4 milioane de lei, sumă utilizată pentru achitarea salariilor restante pentru luna august.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Șeful SIS, despre amploarea unei eventuale explozii la Cobasna: Comparația cu Hiroshima este falsă

Directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a respins informațiile potrivit cărora o eventuală explozie la Cobasna ar putea avea efecte comparabile cu cele ale bombei atomice de la Hiroshima. Potrivit lui Musteața, comparația, care se regăsește într-un studiu din 2005, este falsă.

„Aș vrea să mă opresc asupra unei afirmații pe care, cu siguranță, am auzit-o mai mulți dintre noi: și anume aceea că o explozie la Cobasna ar putea avea o forță a unei bombe nucleare comparabile cu Hiroshima. Această afirmație provine dintr-un studiu din 2005, citat pe larg de agențiile de presă rusești, care invocă un cutremur de circa 7,5 grade pe scara Richter. Raportul nostru arată clar de ce această comparație este falsă. Ea confundă masa totală a munițiilor depozitate cu cantitatea reală de explozibil activ. O bombă precum cea de la Hiroshima echivalează cu 15 mii de tone de TNT, de circa 1500 de ori mai puternică decât cea mai puternică muniție convențională existentă în Cobasna. Pentru ca acest scenariu să fie real ar fi nevoie ca 1500 de bombe convenționale, de 10 tone fiecare, să detoneze simultan în același loc. Acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic la Cobasna”, a declarat Musteața.

Potrivit directorului SIS, raportul prezentat „spune că depozitul de la Cobasna este un risc, dar limitat și controlabil”. „Nu e o amenințare existențială pentru regiune, așa cum a fost prezentat în mod repetat în scop geopolitic”, a conchis acesta.

Menționăm că studiul la care s-a referit directorul SIS a fost efectuat de un grup de savanți de la Academia de Științe a Moldovei, potrivit Federației Mondiale a Savanților în Republica Moldova. Aceștia menționau în studiu că o eventuală explozie la Cobasna ar putea transforma în ruine un număr foarte mare de localități din Republica Moldova, aflate pe ambele maluri ale Nistrului, dar și o parte din localitățile din Ucraina. Totodată, se declara că efectele ipotetice ale detonării simultane a tuturor munițiilor de la Cobasna pot fi comparate cu cele ale exploziei bombei nucleare aruncate la Hiroshima, în august 1945. Mai mult, se menționa că scenariul ipotetic simulat de cercetători a arătat că o eventuală explozie simultană a tuturor munițiilor de la depozitul din Cobasna ar putea provoca un cutremur devastator de 7,5 grade pe scara Richter. 

***

Potrivit raportului, prezentat pe 21 august curent, din cele aproximativ 20 000 de tone de muniții raportate în anul 2006, la Cobasna se află în prezent circa 14 000 de tone. Din această cantitate, doar aproximativ 2800 de tone reprezintă încărcătură explozivă. Stocurile nu sunt concentrate într-o singură construcție, acestea fiind repartizate în 42 de depozite, la distanță de aproximativ 80-200 metri unul față de altul. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: