”Crăciunul cu buzunarul plin” – noua promoție marca Moldindconbank și Mastercard

Moldindconbank se transformă într-un adevărat Moș Crăciun și îți oferă o mulțime de cadouri cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Împreună cu Mastercard, banca anunță lansarea promoției magice «Crăciunul cu buzunarul plin», activă până la data de 25 decembrie.

În această perioadă, te așteptăm la standul Moldindconbank, amplasat în unul dintre cele 6 centre comerciale din țară. Aici poți deschide un card Mastercard și primești direct în cont premiul garantat în valoare de 50 de lei:
• CC «Soiuz» din mun. Chisinău
• CC «UNIC» din mun. Chişinău
• CC «Gemeni» din mun. Chişinău
• CC «Avangard» din or. Florești
• CC «Slavena» din mun. Bălți
• Centrul comercial din or. Ocnița.

Totodată, mai poți câștiga una dintre cele 50 de sume a câte 3 000 de lei. Să intri în tombolă e simplu:
1. Efectuează cel puțin o plată în valoare de minim 300 de lei cu un card Mastercard de la Moldindconbank (categoria General sau Social);
2. Plățile pot fi efectuate la comercianții din țară sau în mediul online;
3. La extragere participă tranzacțiile efectuate cu un card, deschis în perioada promoției sau până la aceasta;
4. Mai multe plăți, mai multe șanse de câștig.

Extragerea celor 50 de câștigători se va efectua îndată după finalizarea campaniei, astfel încât poți întâmpina Noul An cu bani în buzunar, oferiți în dar de către Moldindconbank și Mastercard.
Participă în promoție și fă-ți planul pentru cumpărături.
Moldindconbank — mereu alături!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova rupe colaborarea cu CSI în combaterea traficului de persoane: Guvernul pregătește denunțarea unui nou acord

Republica Moldova va denunța Acordul privind colaborarea țărilor-membre ale Comunității Statelor Independente (CSI) în combaterea traficului de ființe umane, organe și țesuturi umane. Un proiect de hotărâre de Guvern în acest sens va fi examinat de Cabinetul de miniștri la ședința din 9 septembrie.

Precizăm că decizia face parte dintr-un proces mai amplu de revizuire a acordurilor semnate pe platforma CSI.

În total, Republica Moldova a semnat 283 de acorduri în cadrul CSI. Peste 70 au fost deja denunțate, iar aproximativ 60 se află în proces de denunțare.

În aprilie, Chișinăul a denunțat inclusiv acordurile fondatoare ale CSI, care conferă Republicii Moldova statutul de membru al organizației. Astfel, conform procedurii, Republica Moldova nu va mai fi membră a CSI din 8 aprilie 2027.

Autoritățile de la Chișinău spun că ieșirea din CSI este determinată de nerespectarea valorilor fundamentale ale organizației de către Federația Rusă, membru fondator al Comunității Statelor Independente. Acestea invocă în special încălcarea principiului integrității teritoriale, manifestată prin invadarea Ucrainei și Georgiei, precum și prin staționarea ilegală a trupelor ruse în regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

screenshot

Liga Orașelor și Comunelor va fuziona cu Partidul Național Liberal. Cum se va numi noul partid

Liga Orașelor și Comunelor (LOC) va fuziona cu Partidul Național Liberal (PNL), a anunțat în cadrul unei conferințe de presă, pe 7 septembrie, liderul LOC și primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean. Noua formațiune va păstra denumirea de Partidul Național Liberal, însă conducerea acesteia nu a fost încă stabilită. Decizia urmează să fie aprobată de congresele ambelor partide.

„A venit momentul să lăsăm deoparte orgoliile persoanele, ambițiile mărunte și proiectele politice construite în jurul unei singure persoane. Să punem înainte interesului individual interesul țării și al cetățenilor săi, care nu își mai doresc zeci de partide ineficiente, fragmentate și izolate. LOC face azi un pas spre consolidare Vă aducem la cunoștință decizia noastră de a fuziona cu Partidul Național Liberal și de a continua activitatea noastră politică sub un singur drapel de partid și o singură idee națională. E o onoare să fuzionăm cu o formațiune ce poartă un nume istoric cu o puternică rezonanță atât în R. Moldova, cât și în România”, a declarat Alexandru Bujorean.

Cele două partide își propun să creeze un „front politic” deschis și altor formațiuni de centru-dreapta, pe care le consideră necompromise și care împărtășesc orientarea proeuropeană și idealul unității naționale.

Noua formațiune politică își propune să participe la alegerile locale generale din 2027, la scrutinul prezidențial din 2028, precum și la alegerile parlamentare din 2029, a mai anunțat Bujorean.

Secretarul general al PNL, Ion Calmîc, a declarat că formațiunile nu urmăresc doar unirea structurilor de partid, ci crearea unei alternative politice. „Împreună, uniți și responsabili, putem transforma acest proces într-un nou început pentru PNL și într-un pas important pentru consolidarea dreptei proeuropene și românești din Republica Moldova”, a spus Calmîc.

Andrei Iuri-Apostol, primul președinte al PNL, a precizat că formațiunea rezultată în urma fuziunii va păstra denumirea de Partidul Național Liberal. Programul și statutul PNL vor fi menținute, dar completate cu prevederi noi. Cele două partide intenționează ca fuziunea să aibă loc prin absorbția LOC de către PNL, însă detaliile procedurii urmează să fie stabilite.

Cine va conduce partidul

Întrebat cine va conduce formațiunea după fuziune, Alexandru Bujorean a declarat că această decizie urmează să fie adoptată de congresele celor două partide.

Până la încheierea procedurilor de dizolvare și înregistrare, partidul va avea o conducere provizorie.

Bujorean nu a exclus ca, pe parcurs, la proiect să adere și alte partide de centru-dreapta.

Întrebat de NewsMaker dacă fuziunea cu PNL va însemna dispariția LOC, Bujorean a respins această ipoteză. „Nu cred că LOC va dispărea, pentru că LOC nu înseamnă doar denumire sau siglă de partid, dar oameni. Și acești oameni au decis în unanimitate să ne transformăm, nu să dispărem, în ceva mult mai mare”.

***

Precizăm, LOC a făcut anterior parte din Blocul „Împreună”, pe care l-a părăsit în iulie 2025, înainte de alegerile parlamentare. Formațiunea a participat independent la scrutinul din 28 septembrie 2025, dar a obținut un scor electoral modest.

PNL Moldova este o formațiune unionistă, reconstituită în 2006. Partidul a fost condus timp de mai mulți ani de Vitalia Pavlicenco. În prezent președinte interimar este Mihail Severovan.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Perciun, despre salariile mari din unele instituțiile publice: „Blocajul ține de unii parteneri internaționali”

Vicepreședintele PAS, Dan Perciun – care este și ministru al Educației, a declarat că „în foarte puține” instituții de stat, în care sunt oferite „salarii nesimțite”, funcțiile importante sunt deținute de membri ai PAS. Totodată, el a spus că „asta este cel mai mic impediment pentru a reduce salariile”. Potrivit lui Perciun, „blocajul ține de unii parteneri internaționali în raport cu unele instituții”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 6 septembrie a emisiunii „Cutia Neagră PLUS” de la TV8.

În timpul emisiunii, Perciun a spus că „în foarte puține” instituții de stat, în care sunt oferite „salarii nesimțite”, funcțiile importante sunt deținute de membri ai PAS.

„Spre surprinderea, cred că, și a publicului. Îmi pare că noi am făcut această verificare pentru întreprinderile de stat și, din toate, dacă am găsit 5 sau 10 oameni care au afiliere cu partidul. Dincolo de asta, credeți-mă, asta este cel mai mic impediment pentru a reduce salariile și obiectivul comun este a tuturor să facem lucrul acesta cât mai rapid, acolo unde asta este cu adevărat posibil. Mai degrabă, blocajul ține de unii parteneri internaționali în raport cu unele instituții, unde există acest consens și această insistență că nivelul de salarizare trebuie să fie comparabil cu sectorul public”, a comunicat Perciun.

Întrebat dacă s-a referit la agențiile de autoreglementare, Perciun a răspuns: „Mă refer și la ANRE, unde, apropo, s-a mai încercat acest lucru, inclusiv prin lege. PAS a încercat să modifice, să reducă salariile, după care au fost semnale din partea unor instituții internaționale și s-a optat pe o decizie voluntară a celor din ANRE de a-și reduce singuri salariile, fără intervenția prin lege”.

***

În Republica Moldova au apărut mai multe controverse privind salariile și plățile suplimentare din unele instituții publice. Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al Anastasiei Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, care, potrivit unei investigații jurnalistice, a încasat peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate la întreprinderea de stat MoldATSA, unde a ocupat funcția de purtătoare de cuvânt.

În prima ședință a Guvernului, premierul Vasile Tofan a cerut măsuri împotriva salariilor pe care le consideră „nesimțite”. Tofan a abordat subiectul „salariilor nesimțite” și în Parlament, pe 21 iulie, când a solicitat votul de încredere pentru Guvern.

Ulterior, Tofan a anunțat că au fost analizate salariile și sporurile din 125 de entități publice, companii de stat și întreprinderi. Analiza a arătat că 86% dintre angajați au salarii mai mici de 20 de mii de lei. Circa 1,1% – 439 de persoane – „au salarii mari și foarte mari”. Dintre acestea, circa 152 de persoane au salarii mai mari de 80 de mii de lei. Detalii AICI. Ulterior, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a anunțat că, în urma analizei salariilor din 125 de entități publice, companii de stat și întreprinderi, vor fi evaluate contractele celor mai bine plătite 100 de poziții și realizările acestora, va fi făcut public un catalog al salariilor, vor fi introduse mai multe criterii de transparență și urmează să fie schimbată legislația. Detalii AICI.

„Forța Fermierilor” așteaptă scuze publice din partea lui Radu Marian. Reacție: „Denaturează ce am zis eu”

Asociația „Forța Fermierilor” îi cere deputatului PAS Radu Marian să-și ceară scuze publice de la parlamentarii Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco. Organizația califică drept „jignitoare” și „aberante” declarațiile lui Marian, potrivit cărora cei doi deputați ar fi promovat licențierea importurilor de cereale și oleaginoase în beneficiul propriilor afaceri. Contactat de NewsMaker, Radu Marian a respins acuzațiile și a declarat că nu i-a jignit pe cei doi parlamentari, ci doar a semnalat un presupus conflict de interese.

Într-o declarație publicată pe 7 septembrie, „Forța Fermierilor” susține că inițiativa legislativă prin care Serghei Ivanov a propus licențierea importurilor de cereale și oleaginoase până pe 31 decembrie 2027 a pornit de la solicitările a sute de agricultori micro, mici și mijlocii, afectați de importurile la prețuri mici.

„Domnii Ivanov și Stefanco au reprezentat interesele sectorului social-economic important, care este supus riscului falimentării în urma unor importuri necontrolate la prețuri de dumping, provocate de război și situația de forță majoră în țara vecină. (…) Prin logică viciată a lui Radu Marian trebuie de declarat conflict de interese și atunci când deputații, care sunt profesori sau medici după specialitate sau au membrii familiei din aceste bresle, propun modificări în legislație privind majorarea finanțării în domeniile educației sau sănătății. Pe această cale a absurdului putem ajunge foarte departe și să învinuim fiecare deputat că are un conflict de interese la orice inițiativă legislativă”, precizează Asociația.

„Forța Fermierilor” consideră că este „amoral” ca Radu Marian să vorbească despre conflicte de interese, în contextul scandalului din jurul Întreprinderii de Stat „MoldATSA”. Amintim că, în urma acestui caz, Marian și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, după ce a recunoscut că l-a propus pe Dumitru Vangheli pentru funcția de director al întreprinderii.

Asociația i-a cerut, în acest context, lui Radu Marian „scuze publice” față de Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco.

Solicitat de NewsMaker, Radu Marian a declarat că reprezentanții asociației ar denatura afirmațiile sale.

„Colegii de la „Forța Fermierilor” denaturează ce am zis eu. Nu este absolut nicio jignire în faptul că am expus o realitate obiectivă – și anume că cei doi parlamentari au afaceri de creștere a cerealelor și că acel proiect avantajează anume această industrie. Nu am condamnat sau denigrat în niciun fel activitatea lor. Dimpotrivă, le urez succes în afacerea lor. Pur și simplu am expus necesitatea de a declara publicului despre acest conflict de interese”, a declarat parlamentarul pentru NM.

Amintim că Parlamentul a aprobat pe 4 septembrie, în lectura a doua, licențierea importurilor de cereale și oleaginoase până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea prelungirii. Proiectul a fost susținut de 53 de deputați PAS. Termenul propus inițial de autorul inițiativei, deputatul „Partidului Nostru” Serghei Ivanov, era 31 decembrie 2027. Ivanov a acuzat majoritatea parlamentară că i-a „castrat” proiectul, iar „Forța Fermierilor” a criticat modificările și a avertizat că agricultorii ar putea protesta. PAS susține că limitarea perioadei protejează și interesele procesatorilor.

În acest context, Radu Marian a declarat că deputații care au afaceri în domeniul cerealelor sau oleaginoaselor ar trebui să informeze publicul atunci când promovează inițiative care le-ar putea avantaja companiile. El i-a nominalizat pe Serghei Ivanov și Sergiu Stefanco, ambii fermieri. Marian a mai spus că va discuta cu fracțiunea PAS despre introducerea unor reguli prin care parlamentarii să declare eventualele conflicte de interese atunci când semnează proiecte sau amendamente care vizează direct companiile ori organizațiile cu care au legături.

Într-o reacție pentru NM, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a calificat declarațiile lui Marian drept „aberante”. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Guvernul pregătește o lege specială pentru reorganizarea Căii Ferate în „CFM-Infra” până în 2027. Ce se va întâmpla cu angajații

Calea Ferată din Moldova (CFM) urmează să fie reorganizată în două societăți pe acțiuni: „CFM-Infra”, care va administra infrastructura feroviară, și „CFM Pasageri și Marfă”, responsabilă de transportul călătorilor și al mărfurilor. Proiectul legii speciale care reglementează reorganizarea va fi examinat de Guvern pe 9 septembrie. Procesul ar urma să fie încheiat până la sfârșitul anului 2026. Contractele angajaților transferați vor fi păstrate, însă proiectul nu exclude eventuale disponibilizări.

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Agenția Proprietății Publice. Potrivit documentului, reforma face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova prin Agenda de reforme aferentă Planului de creștere pentru anii 2025–2027.

Procesul se va desfășura în două etape. Mai întâi, prin separare, va fi înființată S.A. „CFM Pasageri și Marfă”. Crearea acesteia este prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 38/2026.

Ulterior, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” va fi transformată în S.A. „CFM-Infra”. Noua companie va prelua patrimoniul, drepturile și obligațiile rămase după separarea activității de transport al pasagerilor și mărfurilor.

Autorii precizează că reorganizarea nu presupune privatizarea CFM. Ambele societăți vor avea capital integral de stat, iar infrastructura feroviară va rămâne sub controlul statului.

„Reorganizarea Î.S. „Calea Ferată din Moldova” prin transformare în societate pe acțiuni, ca un proces complex, va crea premise pentru implementarea unor tehnologii moderne de monitorizare și întreținere a căii ferate, care vor reduce costurile de operare și poate îmbunătăți fiabilitatea serviciilor, contribuind astfel la creșterea veniturilor și la atragerea unor noi segmente de piață”, se arată în nota de fundamentare.

Ce se va întâmpla cu angajații

Potrivit proiectului, CFM va trebui să informeze salariații despre transformarea întreprinderii în „CFM-Infra” în termen de zece zile de la inițierea procedurii. Informarea va fi făcută prin intermediul sindicatului sau al reprezentanților aleși ai angajaților.

Sindicatul sau reprezentanții salariaților vor avea cinci zile pentru a prezenta o opinie consultativă.

„CFM-Infra” va prelua toate drepturile și obligațiile care decurg din contractele individuale de muncă ale angajaților care vor fi transferați la noua societate. Va fi preluat și contractul colectiv de muncă aflat în vigoare.

În cazul în care transferul unor angajați la „CFM-Infra” nu va fi posibil, aceștia vor putea fi disponibilizați în conformitate cu legislația muncii. Nota de fundamentare precizează că disponibilizările vor implica plata compensațiilor prevăzute de lege.

Documentul nu indică numărul salariaților care vor fi transferați la cele două societăți și nici câți ar putea fi disponibilizați.

De ce este nevoie de o lege specială

Proiectul introduce un regim juridic special și mai multe derogări temporare de la legislația generală. Autorii susțin că, dacă ar fi respectate toate procedurile obișnuite, reorganizarea ar putea fi finalizată abia în martie sau aprilie 2027. Termenul asumat de autorități este însă decembrie 2026.

Astfel, transformarea întreprinderii în „CFM-Infra” se va face în baza legii, fără adoptarea unei hotărâri separate de Guvern. Reorganizarea nu va fi condiționată nici de efectuarea unui control fiscal prealabil. Serviciul Fiscal de Stat va putea face verificări după finalizarea procesului, iar toate obligațiile fiscale rămase vor trece la noua societate.

Existența unor datorii față de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale sau fondurile asigurării medicale nu va putea bloca reorganizarea.

De asemenea, vor fi evaluate obligatoriu doar activele care vor fi incluse în capitalul social al „CFM-Infra”. Celelalte bunuri vor putea fi transmise la valoarea lor contabilă.

Creditorii CFM vor fi informați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind reorganizarea și vor avea zece zile pentru a solicita garanții. Opoziția creditorilor nu va putea bloca procesul, cu excepția cazului în care aceștia vor demonstra în instanță existența unui prejudiciu grav și iminent.

Agenția Proprietății Publice va coordona reorganizarea. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, instituția va trebui să aprobe calendarul detaliat al procesului. În cel mult trei luni, autoritățile vor trebui să aprobe statutul și actul de transmitere, să înregistreze „CFM-Infra”, să emită acțiunile și să instituie sistemul de guvernanță corporativă al noii societăți.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: