Banca Națională a Moldovei

Creditele se pot ieftini, deși Banca Națională a menținut rata de bază. Explicăm de ce

Banca Națională a Moldovei a menținut rata de bază la nivelul de 5% anual și a redus, totodată, normele rezervelor obligatorii ale băncilor. NewsMaker explică în ce mod această decizie creează premisele pentru o scădere – chiar dacă nu imediată – a ratelor la credite, precum și pentru stimularea investițiilor și relansarea economiei.

Ce a decis Banca Națională

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis, în cadrul ședinței din 5 februarie, să mențină neschimbate principalele rate ale dobânzilor. Rata de bază a rămas la nivelul de 5%, iar ratele pentru creditele overnight, operațiunile repo și depozite au fost, de asemenea, păstrate la nivelurile anterioare – 7%; 5,25% și, respectiv, 3%.

În același timp, Banca Națională a redus normele rezervelor obligatorii în lei și în valută neconvertibilă de la 20% la 18%, iar în valută liber convertibilă – de la 29% la 26%.

BNM își explică decizia prin necesitatea de a menține inflația, pe termen mediu, în limitele coridorului inflațional de 5±1,5%, considerat optim pentru o creștere și o dezvoltare economică durabilă.

De asemenea, BNM a menționat că reducerea normei rezervelor va duce la asigurarea sistemului bancar cu lichiditatea necesară și va contribui la creșterea resurselor de creditare pentru sectorul real și public. Acest lucru va susține cererea agregată, inclusiv prin stimularea consumului și a investițiilor, precum și echilibrul economiei naționale și al contului curent al balanței de plăți.

Totodată, după cum au subliniat reprezentanții Băncii Naționale, menținerea ratei de bază la nivelul actual va contribui la reducerea ratelor dobânzilor pe piețele monetară, a depozitelor și a creditelor.

Banca Națională a mai comunicat că, în decembrie 2025, inflația anuală a constituit 6,8%, depășind ușor coridorul stabilit de regulator. Pentru anul curent, Banca Națională prognozează o inflație de 5%, iar pentru anul 2027 – de 4,5%.

De ce rata nu s-a modificat, dar creditele se vor ieftini

Expertul economic al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat că Banca Națională dispune de două instrumente principale ale politicii monetare: rata de bază și normele rezervelor obligatorii.

Între timp, potrivit lui Ioniță, în contextul actual, marcat de un excedent de lichiditate în sistemul bancar, mecanismul de reglare prin rata de bază are o eficiență limitată. „De aceea este utilizat și instrumentul rezervelor obligatorii. În acest caz, Banca Națională obligă băncile comerciale să constituie rezerve obligatorii. Aceste mijloace sunt păstrate la Banca Națională și nu lucrează în economie, iar banca plătește dobânzi la depozite din întreaga sumă, inclusiv din partea care este direcționată către rezerve”, a explicat Ioniță.

În consecință, reducerea normei rezervelor permite eliberarea unei părți din resursele care pot fi utilizate în economie. Orientativ, dacă anterior din fiecare 1.000 de lei „lucrau” circa 800, în prezent vor lucra aproximativ 820 de lei. Cu toate acestea, potrivit lui Ioniță, efectul asupra ratelor dobânzilor la credite va deveni vizibil abia în decurs de aproximativ jumătate de an.

La rândul său, expertul economic Marin Gospodarenco a remarcat că, prin această decizie, Banca Națională urmărește să creeze premise pentru o revigorare economică mai pronunțată, fără a reduce formal rata de bază. „În esență, este vorba despre o abordare pragmatică, care permite susținerea economiei, menținând în același timp ancora antiinflaționistă”, a spus Gospodarenco.

Potrivit acestuia, pe termen scurt, efectul va fi mai degrabă moderat. Ratele dobânzilor la credite nu vor scădea brusc, însă presiunea va fi orientată în jos. „Pentru întreprinderi, acest lucru înseamnă o ușurare treptată a accesului la finanțare. Pentru populație – credite ceva mai ieftine în lunile următoare și, eventual, temperarea creșterii ratelor la depozite, pe măsură ce necesitatea băncilor de a atrage resurse costisitoare se va reduce”, consideră expertul.

Pe termen mediu, a adăugat el, acest lucru ar putea conduce la stimularea investițiilor, menținerea ritmurilor de creștere economică și o stare mai echilibrată a contului curent al balanței de plăți.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Grosu, după tragedia de la Măgdăcești: „Sistemul a eșuat”. Ce spune despre o eventuală demisie a ministrului Justiției VIDEO

Tragedia de la Măgdăcești este o durere care nu poate fi acoperită cu toate demisiile de pe pământ. Declarația a fost făcută pe 3 septembrie de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, care a recunoscut că „sistemul a eșuat”.

„E o durere care nu poate fi acoperită cu toate demisiile de pe pământ. E o tragedie enormă. (…) Sistemul a eșuat, asta trebuie să recunoaștem”, a spus Grosu, în timpul unor declarații pentru jurnaliști.

Potrivit lui Grosu, „problema care a fost descoperită este fisura în sistem”. „În momentul în care el iese cu brățara de pe teritoriul Republicii Moldova, semnalul nu mai vine în sistem. Aici e o procedură care se numește consemn la frontieră. (…) Ei pot să circule, dar în sistemul Poliției de Frontieră ei trebuie să apară ca și consemn”, a comunicat Grosu. Totodată, el a spus că au fost descoperite și alte lucruri care vor necesita înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea restricțiilor. „Asta deja e apanajul Parlamentului. Aici trebuie să ne implicăm noi”, a adăugat Grosu.

În timpul declarațiilor, Grosu a mai spus că, urmare a tragediei de la Măgdăcești, cei 190 agresori familiali monitorizați electronic în Republica Moldova „au fost verificați”. „Toată lumea este pusă pe alertă. Evident, din experiența asta dură, trebuie să învățăm și să corectăm”, a adăugat oficialul.

Întrebat dacă, în contextul acestei tragedii, ministrul Justiției ar trebui să-și dea demisia, Grosu a răspuns: „Haideți așa, acum procuratura trebuie să facă cercetările, să stabilească cine și-a făcut meseria, cine nu și-a făcut meseria”.

***

Pe 31 august, o femeie de 42 de ani și soțul său, în vârstă de 47 de ani, au fost găsiți morți la Măgdăcești, raionul Criuleni. Potrivit informațiilor preliminare ale autorităților, bărbatul ar fi mers la domiciliul comun, deși avea interdicția de a se apropia de soția sa în baza unei ordonanțe de protecție. Conform versiunii preliminare a poliției, acesta ar fi împușcat mortal femeia, după care și-ar fi luat viața cu aceeași armă. În urma tragediei, trei copii au rămas orfani, dintre care doi sunt minori.

Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat, pe 1 septembrie, că a inițiat o anchetă internă pentru a verifica modul în care a fost monitorizat bărbatul și dacă au fost respectate procedurile și obligațiile privind supravegherea electronică. Tot pe 1 septembrie, Procuratura Generală a anunțat că a inițiat un proces penal pentru a stabili, între altele, cum a fost posibil ca bărbatul să se apropie de victimă, în pofida ordonanței de protecție emise pe numele său.

Pe 2 septembrie, șeful Inspectoratului de Probațiune și-a dat demisia după crima de la Măgdăcești. Demisia a fost anunțată de ministrul Justiției, care a prezentat și cronologia cazului de la Măgdăcești. Detalii AICI. Pe 3 septembrie, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va introduce cinci măsuri „urgente” pentru consolidarea protecției victimelor violenței domestice, după tragedia de la Măgdăcești. Detalii AICI. Tot pe 3 septembrie, Platforma Femeilor Deputate din Parlament a anunțat că va organiza audieri publice după tragedia de la Măgdăcești.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: