NewsMaker

„Creditul de urgență nu este funcțional”. Fermierii, scrisoare deschisă către parlament, guvern și Banca Națională

Asociația Forța Fermierilor a solicitat o ședință cu șefia Băncii Naționale a Moldovei Anca Dragu. Asociația s-a plâns că agricultorii nu pot accesa Creditul de Urgență, că „nu este funcțional”. Prin urmare, Asociația s-a adresat președintelui Parlamentului, inclusiv ministrului Agriculturii, de a organiza o „ședință de urgență a fermierilor cu conducerea Băncii Naționale, pentru a identifica o soluție”. 

Asociația ar fi constatat că „Creditul de Urgență nu este funcțional pentru marea majoritate a agricultorilor, care se află în dificultate de plată”. Potrivit Asociației, programul „a fost elaborat cu garanții de stat și poziționat ca soluție de salvare a producătorilor agricoli micro și mici, care sunt îndatorați, au întârzieri la plata creditelor bancare mai mult de 90 de zile cu restructurarea împrumuturilor și sunt cu bilanțuri negative”.

„În 3 săptămâni din data lansării acestui program de creditare garantată, sute fermieri din diferite raioane, preponderent din sudul țării, au fost refuzați verbal și în scris de către băncile comerciale să acceseze împrumuturi sub pretextul că aceștia sunt… supra datorați cu credite reeșalonate și indicatori negativi financiari”, a comunicat Asociația, adăugând că a „solicitat convocarea urgentă a unei ședințe cu participarea Ministerului Agriculturii, a băncilor comerciale și Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA)”.

Ședința a avut loc, potrivit Asociației. Pe 19 martie, „întrunirea la care nu a participat domnul Bolea, iar reprezentanții băncilor practic au tăcut, nu a dat nici un rezultat”.

„Ministerul a solicitat un răgaz de 2 zile pentru a clarifica lucrurile, la expirarea cărora agricultorii nu au primit nici o explicație. Totodată, în mod neoficial, angajații unor bănci ne-au comunicat că problema de bază rămâne Regulamentul Băncii Naționale, care cataloghează creditele bancare restructurate mai mult de 2 ori drept neperformante, ceea ce presupune obligatoriu pentru procesul de recreditare conservarea mai multor lichidități în fondul de risc. Din spusele reprezentanților băncilor, nici garanțiile de stat nu ajută în cazul de față și este nevoie ca BNM să introducă derogări pentru acest tip de credit pentru fermierii mici, așa cum s-a întâmplat în anul 2020”, a declarat Asociația.

În acest context, Asociația a solicitat o „ședință de urgență a fermierilor cu conducerea Băncii Naționale pentru a identifica o soluție, care ar permite mai multor agricultori mici să acceseze atât Creditul de Urgență, cât și Creditul Capital de Lucru”.

Scrisoarea a fost semnată de președintele Asociației Forța Fermierilor Ion Plămădeală și a fost adresată președintelui Parlamentului Igor Grosu; deputatului Alexandr Trubca, care este și președinte al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară; deputatului Radu Marian, care este și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei Anca Dragu și ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea. 

***

În februarie 2024, prim-ministrul Dorin Recean și ministrul Agriculturii Vladimir Bolea au avut o nouă discuție cu agricultorii. Urmare a întrevederii, reprezentanții Guvernului raportau că producătorii de cereale, care au înregistrat pierderi din cauza crizelor din ultimii ani, vor putea solicita din 1 martie un credit agricol de urgență, care le va permite să înceapă sezonul agricol de primăvară. Se menționa că întreprinderile micro și mici vor putea beneficia de credite de până la 500 de mii de lei, cu o garanție de 90% din partea statului. Creditele vor fi oferite de toate cele 11 bănci licențiate din țară și vor putea fi utilizate pentru a procura semințe, combustibil, fertilizanți, pentru a achita serviciile mecanizate în agricultură și muncitorii.

***

Mai mulți fermieri și-au scos în stradă tehnica agricolă în ultima perioadă. Ei au protestat timp pe traseele naționale, ajungând să blocheze repetat vama cu România, Leușeni. În reacție, autoritățile au declarat că sunt dispuse să ajute fermierii, dar țintit. Premierul Dorin Recean a menționat că agricultorii au tot dreptul să protesteze, însă aceștia trebuie să respecte drepturile celorlalți oameni.

Agricultorii cer impunerea unui moratoriu băncilor asupra aplicării amenzilor, înființarea unei comisii speciale care să analizeze cazurile fermierilor care nu pot să-și plătească datoriile și alocarea a 50% din fondurile Agenției Naționale de Plăți pentru Agricultură pentru compensarea pierderilor pentru culturile de floarea-soarelui și porumb în 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

100 de milioane de euro pentru comunicare? Cum autoritățile explică diferit destinația fondurilor europene (VIDEO)

Declarațiile autorităților privind o componentă de aproximativ 100 de milioane de euro destinată comunicării și societății civile în cadrul Planului de creștere al UE pentru Republica Moldova au stârnit reacții. Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de fostul premier Vlad Filat, îi cere Guvernului să publice documentele privind repartizarea fondurilor europene, după explicațiile „contradictorii” oferite de Cancelaria de Stat și președintele Parlamentului, Igor Grosu, privind această finanțare.

De la ce a pornit totul?

Totul a început pe 22 iulie, în cadrul audierilor Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, când secretara generală adjunctă a Guvernului, Lilia Dabija, a prezentat structura Planului de creștere pentru Republica Moldova.

În timpul explicațiilor, aceasta a declarat că suma de 1,9 miliarde de euro „nu a inclus partea dedicată din grant pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă”.

„În totalitate este 1,5 miliarde plus 520 de milioane partea de grant (…) Partea de asigurare a implementării strategiei de comunicare pentru agenda de reforme și colaborarea cu societatea civilă”, a declarat Dabija.

„100 de milioane de euro pentru comunicare și societatea civilă, care merg la societatea civilă”, a concretizat președintele Comisiei, deputatul PAS Marcel Spatari.

„Exact”, a răspuns Dabija.

Explicațiile Cancelariei de Stat

Pe 23 iulie, Cancelaria de Stat a venit cu precizări, pe rețelele de socializare, urmare a discuțiilor din Parlament, dar și a solicitării de explicații, din partea opoziției. Instituția precizează că  Planul de creștere pentru Republica Moldova – 1,9 miliarde euro este structurat după cum urmează:

– 1,5 miliarde euro – suport bugetar, sub formă de împrumut în condiții preferențiale, acordat de Uniunea Europeană.

–  520 milioane euro – asistență financiară nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Cancelaria de Stat a explicat că cele 520 de milioane de euro grant sunt repartizate între asistență tehnică (250 de milioane de euro), granturi investiționale (135 de milioane) și garanții pentru instituții financiare (135 de milioane). Totodată, instituția a precizat că fondurile destinate garanțiilor sunt gestionate de Comisia Europeană și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova.

„Respectiv, prin Planul de Creștere, Comisia Europeană utilizează o parte din resursele planificate drept garanții pentru instituții precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sau alte instituții financiare partenere, ca acestea să poată finanța proiecte în Republica Moldova.  Aceste garanții reprezintă o rezervă de risc și nu sunt transferate în bugetul Republicii Moldova”, precizează Cancelaria de Stat.

Grosu: Sunt proiecte pentru mass-media și societatea civilă

Subiectul a revenit în atenția publică pe 24 iulie. Întrebat de NewsMaker despre cele 100 de milioane de euro, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că acestea sunt destinate finanțării proiectelor din domeniul mass-mediei, jurnalismului de investigație și societății civile.

„Sunt proiecte de finanțare pentru mass-media, pentru jurnalism de investigație, pentru societatea civilă, în sensul acesta. Eu îmi amintesc o discuție la Parlamentul European, cu participarea domnului Siegfried Mureșanu, care a argumentat și chiar a venit cu inițiativa de a suplini acest buget cu 20 de milioane, dacă nu mă greșesc, dar asta era în primăvară. Deci e pentru societatea civilă, pentru mass-media”, a explicat oficialul.

Reacții

Partidul Liberal Democrat din Moldova consideră că explicațiile autorităților sunt neclare. Formațiunea susține, într-o declarație publică emisă pe 24 iulie, că există o contradicție între poziția Cancelariei de Stat și declarațiile făcute de Igor Grosu.

„Opinia publică se confruntă cu două poziții oficiale contradictorii. Pe de o parte, Cancelaria de Stat afirmă că nu există un fond distinct de 100 de milioane de euro destinat comunicării și societății civile. Pe de altă parte, Președintele Parlamentului susține public existența acestei componente financiare și chiar majorarea acesteia”, susține PLDM.

Partidul solicită Guvernului să publice integral documentele privind repartizarea granturilor din Planul de Creștere, inclusiv anexele financiare și actele Comisiei Europene care stabilesc destinația fondurilor. Totodată, PLDM îi cere premierului Vasile Tofan să clarifice public diferențele dintre explicațiile oferite de Cancelaria de Stat și declarațiile președintelui Parlamentului.

Și primarul Ion Ceban, care este și lider al MAN, Ion Ceban, a venit cu o reacție publică. Potrivit acestuia, banii ar putea fi utilizați pentru proiecte de infrastructură, nu pentru „experți și propagandiști PAS”.

„100 de milioane de euro din fonduri europene, alocate pentru comunicare și colaborare cu societatea civilă în Republica Moldova. Iată de unde atâta laudă din partea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru PAS. (…) Sunt 2 miliarde de lei! Nesimțiții!”, a scris Ceban pe rețele.

***

NewsMaker a solicitat clarificări din partea Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova. Poziția instituției va fi publicată după recepționarea unui răspuns.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: