Creștinii din întreaga lume, care se conduc de calendarul gregorian, sărbătoresc astăzi Nașterea Domnului. Sărbătoarea Crăciunului marchează nașterea de peste două mii de ani a lui Hristos. În Republica Moldova, oamenii sărbătoresc Crăciunul pe stil nou pe 25 decembrie, iar Crăciunul pe stil vechi va fi sărbătorit pe 7 ianuarie.
Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a creștinilor și este celebrată pe tot cuprinsul țării. Ea face parte din cele 12 sărbători domnești ale Bisericilor bizantine și este a treia mare sărbătoare după cea de Paști şi de Rusalii. De la începutul secolului XX, Crăciunul devine și o sărbătoare laică, marcată atât de către creștini, cât și de către cei necreștini. Sărbătoarea Nașterii Domnului este momentul în care se reunesc în jurul bradului toți membrii familiei. Totodată, Crăciunul este sărbătoarea pentru care sunt reînviate și aduse în actualitate tradiții ancestrale, păstrate cu sfințenie de strămoșii noștri. Practicile și obiceiurile diferă, în funcție de zona geografică și etnologică, dar esența rămâne aceeași, scrie Moldpres.
În Republica Moldova, una dintre cele mai vechi tradiții de Crăciun este păstrarea luminii. Sărbătoarea Nașterii Domnului este strâns legată de solstițiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an. Deși acest obicei mai este păstrat de foarte puțini locuitori, în unele sate, oamenii încă mai trudesc pentru păstrarea luminii. În seara de Ajun, moldovenii aprind un rug din bușteni pentru a ține cât mai mult lumina.
Un alt obicei al zonei din preajma Crăciunului este lăsat în seama gospodinelor. În Ajun, femeile coc bucăți de aluat, modelate în formă de opt incomplet. Preparatul poartă numele de colăcei, iar bucățile de pâine sunt agățate pe perete, lângă icoane, unde rămân până la echinocțiul de primăvară, în 23 martie. Colăcelul copt în Ajunul Crăciunului este luat apoi de bărbatul casei când iese la arat. După ce prima brazdă este trasată, bărbatul rupe Crăciunelul în trei bucăți, dintre care una o pune sub brazdă. O altă bucată o dă animalelor din gospodărie, iar pe cea de-a treia o mănâncă el.
Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. În mod tradițional, obiceiul colindatului în Moldova este practicat numai de către băieți, flăcăi, care colindă în ziua de Crăciun. Prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua, se vestește Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții satului cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele, gospodăriile și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou.
Originea colindelor se pierde în negura istoriei. Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, cetele de copii, purtând cu ei o stea în centrul căreia e plasată icoana cu chipul pruncului Iisus își încep majoritatea colindelor cu „Steaua sus răsare”. Colindătorii poartă trăistuțe în care pun darurile oferite de gazde, obiceiul semnificând noroc și belșug în casa gospodarului. Cadoul tradițional pentru colindători este pâinea (simbol al belșugului), pentru flăcăi – colaci mari pregătiți special, pentru copii – colaci mai mici, hulubi, nuci și bomboane.
