Critici în România privind reorganizarea Universității din Cahul. Rector: „Dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat”

Fuziunea propusă între Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a generat reacții critice și în comunitatea academică românească. Rectorul Universității București, Marian Preda, a declarat că această comasare ridică „semne mari de întrebare”, atât din cauza momentului ales, cât și pentru că ar uni o universitate cu profil social cu una cu profil tehnic.

Potrivit lui Marian Preda, fost președinte al unei comisii prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu, spre deosebire de România, Ministerul Educației din Republica Moldova deține o autoritate considerabil mai mare asupra universităților: resursele instituțiilor sunt sub control ministerial, admiterea este centralizată, locurile bugetate sunt repartizate de minister, iar contractele cadrelor didactice sunt pe perioadă determinată, maxim cinci ani.

„În ultimele zile mi s-a semnalat, atât informal, cât și formal, instituțional, în calitate de rector al UB, că în Republica Moldova se încearcă desființarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, care să fie absorbită de Universitatea Tehnică din Moldova (UTM).  Argumentele Ministerului Educației țin de eficientizarea activității și includ promisiunea de a investi în plan local. Aici apare prima întrebare: prin disparitia postului de rector și mutarea controlului la Universitatea Tehnică, se eficientizează activitatea? Cum, în ce fel, când? S-or fi pricepând mai bine inginerii din Chișinău, de la UTM, la specializările socio-umaniste (Limba și Literatura Română, Limba Engleză, Drept, Pedagogie, Contabilitate, care reprezintă peste 90% dintre studenții de la Cahul decât actualii profesori din Cahul și din Galați)?”, a spus Preda.
Marian Preda a mai spus printre altele că a susținut reforma universitară din 2022, când mai multe universități mici au fost comasate, iar o asemenea inițiativă ar trebui aplicată și în România. El spune că într-adevăr Universitatea din Cahul nu poate fi eficientă cu aproximativ 1.000 de studenți și trebuie eficientizată, dar și menținută ca universitate cu rol regional și transfrontalier semnificativ.

Mai apoi, rectorul a venit cu mai multe acuzații privind modul în care se gestionează fuziunea Universității din Cahul cu UTM. El se întreabă, de exemplu, de ce a apărut urgența comasării tocmai acum. El amintește că rectorul UTM, Viorel Botan, s-a înscris într-un partid pro-european, câștigător al ultimelor alegeri, ceea ce i-ar fi creat „un statut privilegiat pentru el și pentru UTM în relație cu Ministerul Educației”.

„Rectorul UTM (care îi urmează tatălui său, un reputat academician și fost rector al UTM în perioada 1992 – 2015, este unul foarte competent, dar are deja 9 – 10 ani în funcție și, conform legii actuale, nu mai are dreptul la încă un mandat. Deși fusese ales parlamentar, a renunțat la poziție în favoarea unui alt coleg de partid. În aceste condiții, decizia ministrului de a comasa cele 2 universități dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat pentru un coleg de partid”, mai spune Preda.

Precizăm că Academia de Științe a Moldovei (AȘM) și Academia Română au lansat un apel către Ministerele de resort și Consiliile Rectorilor din Republica Moldova și România, solicitând inițierea unui dialog și identificarea unei soluții constructive în privința viitorului Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

Academicienii amintesc că Universitatea din Cahul are relații strânse cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și a fost inițial creată ca un proiect transfrontalier, menținând astfel un rol important în promovarea limbii, culturii și istoriei românești în regiune. În opinia lor, comasarea acestei instituții cu Universitatea Tehnică din Moldova ar trebui să fie discutată transparent, prin consultări cu toate părțile implicate, pentru a găsi o soluție care să protejeze autonomia universitară și interesul studenților și cadrelor didactice.

***

Amintim că în luna decembrie 2025, autoritățile au anunțat că Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar putea fi absorbită de UTM. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat pentru Europa Liberă că propunerea a venit din partea Ministerului Educației. Tot în luna decembrie, Ministerul Educației a raportat inițierea unor modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități. Propunerea a stârnit mai multe critici, fiind invocat faptul că modificarea ar putea prelungi mandatul rectorului UTM.

Menționăm că rectorul UTM, Viorel Bostan, a candidat pe lista PAS la alegerile parlamentare și se află la finalul celui de-al doilea mandat de conducere a universității. Una dintre persoanele care au criticat propunerea Ministerului Educației a fost rectorul USM, Igor Șarov. În reacție, rectorul UTM a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa.

Precizăm că modificările la Codul educației și absorbția universității din Cahul de către UTM au fost supuse consultărilor publice.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol

Al doilea pilot al avionului american F-15 doborât în Iran – salvat. Anunțul lui Trump

Al doilea pilot al avionului american F-15 doborât deasupra Iranului a fost salvat. Anunțul a fost făcut de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, duminică, 5 aprilie, într-o postare pe Truth Social.

Acest războinic curajos se afla în spatele liniilor inamice, în munții periculoși ai Iranului, fiind urmărit de dușmanii noștri. (…) La ordinul meu, armata SUA a trimis zeci de aeronave, înarmate cu cele mai letale arme din lume, pentru a-l recupera. A suferit răni, dar va fi bine”, a declarat Donald Trump.

Liderul de la Casa Albă a precizat că, în urmă cu o zi, forțele americane au salvat primul pilot al avionului de vânătoare doborât, însă informația nu a fost confirmată oficial pentru a nu pune în pericol a doua operațiune. El a spus că acesta a fost „primul caz din istorie când doi piloți americani au fost salvați separat în adâncul teritoriului inamic”. Potrivit lui Trump, în timpul operațiunii de salvare, niciun militar american nu a fost rănit.

The New York Times descrie salvarea membrului echipajului avionului de vânătoare drept „o cursă de două zile” între forțele americane și cele iraniene, „pe viață și pe moarte”. Militarul s-a ascuns mai mult de 24 de ore de trupele iraniene într-o crăpătură montană, având asupra sa doar un pistol. Inițial, nici militarii americani, nici cei iranieni nu știau unde se află. CIA, potrivit informațiilor publicației, a lansat o campanie de dezinformare pentru a deruta forțele iraniene și a le convinge că militarul fusese deja salvat. La scurt timp, CIA a descoperit locația pilotului și a transmis informația către Pentagon, a relatat o sursă pentru publicație.

La operațiunea de salvare au participat sute de membri ai forțelor speciale și alți militari, precum și zeci de avioane și elicoptere de luptă americane. Potrivit interlocutorului The New York Times, avioanele de atac americane au lovit unități iraniene pentru a le împiedica să ajungă la locul unde se ascundea pilotul.

Amintim că, pe 3 aprilie, presa americană a scris că în Iran a fost doborât un avion militar american F-15E Strike Eagle. Ulterior, s-a aflat și că, în zona Strâmtoarii Ormuz, s-a prăbușit un avion A-10 Thunderbolt II.

Mass-media iraniană, la rândul său, a anunțat că avionul american A-10 a fost avariat de foc inamic. Pilotul A-10 a reușit să scoată aeronava în afara spațiului aerian al Iranului, după care s-a catapultat cu succes. Avionul de atac A-10 era implicat în operațiunea de căutare a pilotului avionului F-15 doborât.

***

SUA și Iranul se află în război de la sfârșitul lunii februarie, după ce forțele militare americane și israeliene au lansat lovituri aeriene împotriva statului iranian. Washingtonul susține că scopul conflictului militar este distrugerea arsenalului de rachete balistice, flotei maritime și programului nuclear al Iranului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: