Reuters

Criza economică continuă în Transnistria? Starea de urgență, prelungită cu încă 30 de zile

Starea de urgență economică din regiunea transnistreană a fost prelungită până pe 17 iulie. Decizia a fost aprobată în unanimitate de legislativul nerecunoscut din stânga Nistrului, în ședința din 17 iunie, la inițiativa liderului de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski. Tiraspolul susține că măsura este necesară pentru a preveni o criză umanitară și a menține stabilitatea socială.

Autoritățile nerecunoscute susțin că problemele economice ale regiunii sunt cauzate de factori externi. Potrivit acestora, reducerea livrărilor de gaze și presupusele „presiuni” exercitate de autoritățile constituționale de la Chișinău asupra întreprinderilor din regiune ar fi dus la diminuarea veniturilor la buget.

Potrivit Sovietului Suprem, regimul de stare de urgență economică permite Tiraspolului să redistribuie cheltuielile bugetare în funcție de priorități, astfel încât să poată achita pensiile, salariile și prestațiile sociale.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, consideră că decizia Tiraspolului urmărește două obiective. Pe de o parte, potrivit lui, administrația de la Tiraspol încearcă să transmită populației din regiune că gestionează situația economică și ia măsuri pentru protejarea cetățenilor. Pe de altă parte, potrivit lui Chiveri, măsura are și o componentă propagandistică, fiind destinată partenerilor externi.

„A doua componentă, propagandistică, este îndreptată în special pentru partenerii externi pentru a utiliza narativul că Republica Moldova continuă blocarea economică a regiunii – un lucru pe care respingem cu toată certitudinea”, a declarat Valeriu Chiveri după ședința Guvernului din 17 iunie.

***

Precizăm că regiunea transnistreană se află în stare de urgență economică de la începutul anului. Măsura este prelungită periodic, cu câte 30 de zile, cel puțin.

Reamintim în acest context că, pe fondul dificultăților financiare, administrația de la Tiraspol a introdus, din martie, un regim special de plată a salariilor pentru angajații din sectorul bugetar. Astfel, prima tranșă este achitată între 1 și 20 ale lunii, iar a doua – între 21 ale lunii curente și 9 ale lunii următoare. De asemenea, pe 15 iunie, autoritățile nerecunoscute au decis ca profesorii din regiune să primească și în acest an indemnizațiile de concediu în două tranșe egale. Drept motiv este invocată criza economică și lipsa resurselor bugetare.

În luna mai, Tiraspolul a lansat și fondul „Împreună”, prin care a cerut contribuții financiare din partea companiilor și locuitorilor regiunii pentru acoperirea cheltuielilor sociale. Potrivit administrației de facto, banii sunt destinați achitării salariilor, pensiilor, indemnizațiilor și altor prestații sociale. Cea mai mare donație de până acum, de 100 de milioane de ruble transnistrene (aproximativ șase milioane de dolari), a fost făcută de holdingul Sheriff.

Chișinăul consideră însă că inițiativa are un caracter propagandistic. Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, declara la sfârșitul lunii mai că fondul nu va contribui la îmbunătățirea nivelului de trai din regiune, atât timp cât administrația de la Tiraspol nu a început să colecteze TVA și alte taxe de la agenții economici din stânga Nistrului. Oficialul mai declara, totodată, că autoritățile constituționale trebuie să promoveze mai eficient Fondul de Convergență, creat de Chișinău pentru finanțarea proiectelor destinate locuitorilor regiunii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Prețurile petrolului au atins cel mai scăzut nivel de la izbucnirea războiului dintre SUA și Iran

Prețul petrolului a scăzut joi, 18 iunie, cu aproape 3%, atingând cel mai redus nivel înregistrat de la prima zi de tranzacționare de după izbucnirea războiului dintre SUA și Iran. Potrivit Reuters, evoluția pieței a fost influențată de acordul temporar între Washington și Teheran, în cadrul căruia părțile discută despre posibila încheiere a conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor impuse Iranului.

Contractele futures pentru petrolul Brent au pierdut 1,53 dolari (1,9%), ajungând la 78,02 dolari pe baril. În același timp, țițeiul american WTI a scăzut cu 2,22 dolari (2,9%), până la 74,57 dolari pe baril.

Brent a coborât la cel mai mic nivel din 2 martie, prima zi de tranzacționare după loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, iar WTI a atins minimul din 4 martie.

Declinul prețurilor continuă, pe măsură ce piețele energetice încorporează tot mai mult așteptarea revenirii mai rapide decât se estima a petrolului iranian, în urma memorandumului recent de înțelegere dintre SUA și Iran”, a declarat analistul IG Tony Sycamore.

Memorandumul, structurat în 14 puncte, prevede lansarea unor negocieri pe o perioadă de 60 de zile. În acest interval, Iranul ar urma să asigure tranzitul liber prin Strâmtoarea Ormuz — un culoar esențial pentru transportul global de petrol și gaze. De asemenea, se urmărește restabilirea capacității de tranzit a strâmtorii în termen de 30 de zile.

Documentul amână pentru etapele ulterioare subiectele sensibile, inclusiv programul nuclear iranian, și prevede totodată că SUA și partenerii săi ar putea elabora un plan de aproximativ 300 de miliarde de dolari pentru reconstrucția Iranului.

Analiștii anticipează o reluare treptată a fluxurilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, însă avertizează că prețurile ar putea să nu revină la nivelurile de dinainte de război, pe fondul cererii ridicate și al necesității de refacere a stocurilor.

Goldman Sachs estimează că exporturile țărilor din Golf vor reveni la nivelurile anterioare războiului până la sfârșitul lunii iulie, iar producția de petrol s-ar putea stabiliza până în octombrie.

BNP Paribas consideră însă că piața nu va reveni la prețurile de dinainte de conflict, estimând că pragul de 75 de dolari pe baril reprezintă un nivel minim sustenabil, în contextul restricțiilor de ofertă și al cererii ridicate. Înainte de război, Brent se tranzacționa în intervalul 60–70 de dolari pe baril.

Potrivit analiștilor PetroChina, consumul de petrol al Chinei ar urma să scadă la 753 de milioane de tone în 2026, cu 4,9% mai puțin decât în 2025, pe fondul tranziției către surse de energie alternative și al prețurilor ridicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: