Opoziția parlamentară a sesizat, la începutul săptămânii, Comisia de la Veneția în legătură cu situația critică și blocajul instituțional din Autonomia Găgăuză. Anunțul a fost făcut pe 18 iunie de către deputatul socialist Grigore Novac, la o conferință de presă. Potrivit deputatului, demersul vizează criza din autonomie, care afectează activitatea principalelor instituții ale puterii și împiedică funcționarea normală a regiunii.
Deputatul a menționat că, în prezent, în autonomie lipsește o autoritate electorală funcțională, Adunarea Populară a Găgăuziei activează practic în afara mandatului său, situația privind funcția de bașcan rămâne nerezolvată, iar președintele Adunării Populare și-a anunțat demisia.
„Astăzi observăm un blocaj instituțional total în autonomie”, a subliniat Novac.
Deputatul a atras atenția și asupra stopării activității Comisiei mixte pentru armonizarea legislației Republicii Moldova și Găgăuziei, formată din deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Adunării Populare a autonomiei.
„Sunt deja la al treilea mandat consecutiv în care fac parte din această comisie. În legislatura precedentă am realizat o muncă importantă și am obținut progrese semnificative în procesul de armonizare legislativă. Însă din 2023 comisia nu s-a mai întrunit, iar dialogul cu deputații Adunării Populare practic a fost întrerupt. În timp, acest lucru a dus și la criza actuală”, a menționat Novac.
Potrivit deputatului, în textul sesizării adresate Comisiei de la Veneția au fost incluse materiale legate de acțiunile recente ale Ministerului Justiției, inclusiv solicitarea adresată Curții Constituționale, precum și poziția Adunării Populare a Găgăuziei.
Acesta a precizat că inițiativa a fost susținută de toate forțele de opoziție parlamentare și extraparlamentare, documentul fiind semnat de liderii opoziției, inclusiv de președintele PSRM, Igor Dodon, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Bătrîncea, deputatele Diana Caraman și Grigore Novac, precum și de lideri ai altor formațiuni politice de opoziție.
„Această sesizare către Comisia de la Veneția vine practic din partea întregii opoziții parlamentare, fără excepție, și este un semnal important”, a subliniat Novac.
Deputatul a afirmat că locuitorii din Găgăuzia își pun tot mai des întrebarea de ce autoritățile centrale nu întreprind măsuri pentru depășirea crizei și restabilirea funcționării normale a instituțiilor autonomiei. Acesta și-a exprimat speranța că Comisia de la Veneția va oferi o evaluare obiectivă a situației și va contribui la clarificarea proceselor în desfășurare.
„Criza creată în Găgăuzia nu poate continua la nesfârșit. În cele din urmă, ea trebuie depășită prin dialog politic”, a conchis Novac.
Precizăm că nu e prima dată când deputații din opoziție se adresează instituțiilor internaționale vizavi de problemele apărute în organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei. La sfârșitul lunii martie, deputați din opoziția parlamentară, în frunte cu Igor Dodon, au adresat scrisori Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) și președintei Comisiei de la Veneția, pentru a cere sprijin pentru relansarea dialogului între Chișinău și autonomie.
În scrisoare, opoziția susținea că relațiile dintre Chișinău și Comrat s-ar fi deteriorat în ultima perioadă și avertizează că orice abordare bazată pe „presiune sau restrângerea competențelor autonomiei” ar contraveni cadrului constituțional și ar putea agrava criza instituțională și stabilitatea internă.
Amintim că, pe 11 iunie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, declarase că documentul elaborat de Chișinău pentru deblocarea alegerilor regionale din Găgăuzia nu va fi modificat, întrucât acesta rezolvă toate blocajele legislative, după ce Comitetul Executiv al Găgăuziei respinsese în unanimitate proiectul. Grosu acuzase atunci unii reprezentanți ai autonomiei că vin la Chișinău și se arată de acord cu soluțiile propuse, dar, la revenirea acasă, devin „alți oameni”.
Președintele Parlamentului precizase și care sunt punctele pe care Chișinăul nu le va negocia, verificările obligatorii pentru membrii comisiilor electorale, transparența procesului, definanțarea procesului electoral și regulile comune pentru întreaga țară.
În același timp atât speakerul Igor Grosu cât și președinta Maia Sandu au afirmat că în spatele blocajului electoral din Găgăuzia ar sta Federația Rusă.
Blocajul electoral din Găgăuzia durează din cauza neconcordanțelor dintre Codul electoral al autonomiei și Codul electoral național adoptat în 2023. Pe 2 iunie, o ședință extraordinară a Adunării Populare în care urma să fie adoptat un proiect de hotărâre de compromis a eșuat din lipsă de cvorum, iar președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a anunțat demisia în aceeași zi. Pe 9 iunie, Comitetul Executiv al Găgăuziei a respins în unanimitate proiectul, calificându-l drept contrar legislației în vigoare.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
