multimedia.parlament.md

Criza energetică, discutată de președintele Parlamentului Igor Grosu și premierul Azerbaidjanului Ali Asadov

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a avut, la Baku, o întrevedere cu Prim-ministrul Republicii Azerbaidjan, Ali Asadov. Oficialii au discutat despre consolidarea relațiilor moldo-azere, în special pe plan economic, comercial, turistic și investițional.

Igor Grosu a subliniat faptul că autoritățile de la Chișinău sunt determinate să asigure un climat investițional prielnic în Republica Moldova, cu reguli egale de joc, concurență onestă, astfel încât oamenii de afaceri să poată investi în țara noastră.

„Doar așa vom reuși să creăm locuri de muncă bine plătite”, a menționat speakerul.

De asemenea, Igor Grosu și Ali Asadov au discutat despre intensificarea relațiilor moldo-azere la nivel de comisii interguvernamentale care va permite valorificarea unor oportunități ulterioare în beneficiul oamenilor de afaceri din ambele state. La moment, în Republica Moldova, activează 113 de întreprinderi cu capital azer.

Președintele Parlamentului și-a exprimat recunoștința pentru decizia Guvernului de la Baku din 15 februarie de a ridica restricțiile de călătorie legate de pandemie și ca Republica Moldova să fie inclusă în lista statelor cetățenii cărora pot călători în Republica Azerbaidjan pe cale aeriană fără accept  prealabil de la autoritățile locale.

Un subiect important de pe agenda discuțiilor a fost criza energetică, fiind accentuată importanța strategică a coridorului sudic al gazelor pentru diversificarea surselor și rețelelor de import al gazelor naturale. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării de la Chișinău lucrează pentru a asigura securitatea energetică a Republicii Moldova, prin proiecte de viitor.

„Vom căuta soluții, astfel încât locuitorii țării noastre să treacă cu bine peste această perioadă dificilă”, a conchis speakerul.

În zilele de 21-23 februarie, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, efectuează o vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitația omologului său azer, Sahiba Gafarova. Din delegația Parlamentului face parte și deputatul Vitalie Jacot, membrul Grupului de prietenie cu Republica Azerbaidjan

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Sandu, despre planul economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene: „Oamenii trebuie să înțeleagă că e în interesul lor”

Autoritățile au elaborat un plan economic pentru reintegrarea regiunii transnistrene. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu în cadrul unei emisiuni la postul public Moldova 1. Potrivit șefei statului, reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe domenii precum cel bancar și social, iar cetățenii din stânga Nistrului trebuie să vadă că standardele de viață de pe malul drept sunt mai bune.

Trebuie să găsim o soluție prin care armata rusă să plece de pe teritoriul nostru în mod pașnic. Aceasta este cea mai complicată problemă. Acolo trebuie să facem în așa fel încât oamenii să înțeleagă că este în interesul lor să se întâmple reintegrarea, să vadă că standardele de viață pe malul drept sunt mai bune — și ele sunt deja mai bune — și că noi le putem oferi o viață mult mai bună decât cea de sub acest regim”, a subliniat președinta.

Șefa statului a precizat că reintegrarea trebuie să se producă treptat, pe diverse domenii – de la cel bancar și social până la alte sectoare cheie.

Totodată, președinta a atras atenția că reintegrarea va presupune costuri economice mari, pe care bugetul național nu le poate acoperi singur. „Avem nevoie și de sprijinul substanțial al partenerilor noștri pentru costurile economice ale reintegrării, pentru că acestea sunt mari. Bugetul Republicii Moldova, de unul singur, nu are cum să facă față. E nevoie de un sprijin consistent și noi am început deja aceste discuții. Nu am avansat prea mult pentru că, atât timp cât acolo stau trupele ruse, subiectul nu este unul urgent. Dar noi discutăm această temă încă din 2023, de când am elaborat planul de reintegrare. De atunci discutăm de unde vor veni banii pentru a acoperi aceste costuri”, a conchis Maia Sandu.

Totuși, Sandu a menționat că principala provocare în procesul de reintegrare este prezența trupelor ruse în regiune și trebuie să existe și o presiune asupra Rusiei în privința retragerii acestora.

În prezent, în regiunea transnistreană se află aproximativ 1.500 de soldați care poartă însemnele Federației Ruse. Majoritatea sunt însă localnici înrolați sub comanda administrației nerecunoscute, instaurată în urma conflictului înghețat de acum 33 de ani. Chișinăul a cerut în repetate rânduri retragerea contigentului militar rus – solicitare ignorată de Moscova de fiecare dată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: