Criză în comerțul extern: Moldova înregistrează cel mai mare deficit comercial din ultimele decenii

Exporturile Republicii Moldova în perioada ianuarie-noiembrie 2024 înregistrează o scădere de 12,1% față de aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), acestea au însumat 3,285 miliarde dolari SUA (USD). Această tendință negativă accentuează cel mai mare deficit comercial din istoria recentă a țării. Cauza principală a acestei scăderi este pierderea piețelor de export din Ucraina, care în 2022 au contribuit cu aproximativ 800 milioane USD la creșterea exporturilor.

Exporturile către Uniunea Europeană, principala destinație a produselor moldovenești, au totalizat 2,227 miliarde dolari SUA, fiind în scădere cu 8,6%. Totodată, exporturile către țările CSI au înregistrat o scădere mai severă, de 18,9%, atingând o valoare de doar 228,7 milioane dolari SUA. Cota lor în total exporturi a scăzut la 7%, reflectând atât tensiunile economice, cât și reorientarea comercială a Moldovei.

Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în relațiile comerciale cu Ucraina (-47,3%), România (-17,7%), Germania (-21,2%), Spania (-56,6%) și Federația Rusă (-16,4%). Aceste reduceri au contribuit cumulativ la diminuarea exporturilor totale cu 18,6%.

În același timp, unele piețe au înregistrat creșteri semnificative. Exporturile către Statele Unite au crescut cu 50,9%, iar cele către Turcia au avansat cu 42,4%. Exporturile către Egipt și Iordania au înregistrat creșteri de două până la șase ori, datorită livrărilor de ulei de floarea-soarelui, grâu și animale vii.

Declinul exporturilor a fost influențat de scăderi semnificative în mai multe sectoare cheie. Livrările de petrol și produse petroliere au scăzut cu 68,8%, iar cele de grăsimi și uleiuri vegetale cu 49,2%. Exporturile de cereale au scăzut cu 20,8%, iar cele de mașini și aparate electrice, cu 7,8%.

Pe de altă parte, unele categorii de produse au reușit să crească, atenuând parțial scăderea totală. Exporturile de semințe și fructe oleaginoase au crescut cu 21,7%, iar cele de băuturi alcoolice și nealcoolice cu 19,4%.

Transportul rutier a rămas principalul mijloc de livrare pentru exporturi, reprezentând 82,3% din total. Transportul maritim, utilizat pentru 13,4% din exporturi, a fost al doilea cel mai popular mijloc de transport.

Într-un comentariu pe pagina sa de Facebook, economistul Veaceslav Ioniță consideră că declinul exporturilor este un semnal al problemelor structurale ale economiei.

„Comerțul extern este, fără îndoială, o hârtie de turnesol pentru starea economiei. Deficitul uriaș scoate la lumină toate bolile cronice, incompetențele și eșecurile guvernării. Este un indicator clar că Moldova are nevoie urgentă de politici economice coerente și de sprijin real pentru sectoarele productive. Soluțiile nu vor veni peste noapte, dar să nu uităm că agricultura, chiar și în vremuri dificile, continuă să fie motorul economiei noastre. Poate e timpul să privim spre ea cu mai multă atenție și să valorificăm la maximum potențialul pe care îl avem”, a scris veaceslav Ioniță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: