Moldova de mâine, prin ochii celor plecați: Mi-a fost dor până și de pietre

Lacrimi de bucurie, amalgam de emoții, gânduri despre unde sunt și ce-au lăsat în urmă. Asta ne-au spus că simt cei care și-au împachetat viața într-o valiză, cu mulți ani în urmă, și au plecat în străinătate, în căutarea unui trai mai bun. Revederile cu cei dragi sunt cele mai așteptate, îmbărțișările – mai dulci, iar discuțiile – interminabile. Despre asta și nu numai — în reportajul NM de la aeroportul din Chișinău, unde am discutat cu cei care tocmai s-au întors acasă.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

romania-insider.com

Vizita premierului interimar al României la Chișinău: Bolojan va participa la Congresul PAS

Ilie Bolojan, premierul interimar al României și președintele Partidului Național Liberal (PNL), va participa pe 14 iunie la Congresul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL, relatează Digi24.ro.

Potrivit sursei citate, PNL a anunțat, într-un comunicat de presă, că Ilie Bolojan va participa, pe 14 iunie, la Congresul PAS, organizat la Chișinău. PNL a adăugat că prezența lui Bolojan va transmite „sprijinul constant al României pentru parcursul european al Republicii Moldova și pentru aprofundarea relațiilor dintre cele două state”.

Totodată, PNL a declarat că „Ilie Bolojan este primul lider român care se deplasează la Chișinău după anunțul privind deschiderea primului cluster de negocieri pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.

Amintim că la Consiliul Politic Național al PAS din 2024 a fost prezent Nicolae Ciucă, atunci – președinte al PNL și președinte al Senatului României, dar și europarlamentari. În cadrul consiliului s-a discutat inclusiv despre referendumul republican constituțional din 2024.

Totodată precizăm că, la alegerile pentru Parlamentul European din 2024, PAS a îndemnat alegătorii cu cetățenie română să voteze PNL. Liderul formațiunii, Igor Grosu, a menționat că PAS face parte din Partidul Popular European (PPE). În România, Partidul Național Liberal face parte din PPE.

***

Despre vizita lui Ilie Bolojan în Republica Moldova a anunțat Primăria Chișinău pe 12 iunie. Anunțul a fost făcut în contextul restricțiilor de circulație din capitală, în legătură cu această vizită. Primăria a menționat că restricțiile, care vor fi temporare, vor viza perioada 13 iunie, ora 12:00 – 14 iunie, ora 21:00, precum și anumite locuri publice din centrul orașului și arterele care fac legătura cu aeroportul. Totodată, Primăria a precizat că Ilie Bolojan va vizita instituții de stat și că măsura a fost luată de poliție.

Ultima vizită a lui Ilie Bolojan în Republica Moldova a avut loc în perioada 28-29 mai curent. Bolojan a participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale. Totodată, a avut întrevederi cu premierul Alexandru Munteanu și cu președinta Maia Sandu. Vizita a fost întreruptă pe 29 mai, după ce o dronă s-a prăbușit peste un bloc din Galați, iar Bolojan a solicitat un avion militar pentru a reveni de urgență în România.

***

Pe 14 iunie se va desfășura Congresul PAS, în cadrul căruia va fi aleasă conducerea formațiunii.

Actualul lider al partidului, Igor Grosu, a anunțat pe 11 mai, la Radio Moldova, că va candida pentru un nou mandat. Acesta a devenit președinte interimar al formațiunii în 2020, după alegerea Maia Sandu în funcția de președintă a Republicii Moldova. În mai 2022, acesta a fost ales oficial președinte al PAS pentru un mandat de patru ani.

Pe 26 mai, deputata PAS, Doina Gherman, a declarat la Vocea Basarabiei că Igor Grosu este singurul candidat la funcția de președinte al partidului.

(VIDEO) O „închisoare pe roți”: la Chișinău și Bălți s-a deschis o expoziție despre deportările 1949

La Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale, a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea de stat în Moldova sovietică. Amploarea, victimele și călăii”. În interior sunt expuse documente, fotografii, cărți și obiecte personale ale deportaților.

Martora represiunilor, Margareta Spînu-Cemîrtan, își amintește: „Ne-au transportat timp de trei săptămâni în chinuri, în aceste vagoane pe roți. Eu le-am numit „închisoare pe roți”. Bunica s-a întors după șase ani — numai piele și os”.

Margareta Alexa, în vârstă de 88 de ani, care a reușit în mod miraculos să evite deportarea, povestește că părinții săi au fugit când a început acea noapte tragică și au fost salvați deoarece oamenii înarmați au ajuns prea târziu — abia la ora 10 dimineața.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a numit expoziția „o ancoră care trebuie să ne amintească unde pot duce regimurile autoritare și criminale”. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a subliniat că, pentru prima dată, expoziția este organizată și la Bălți. Președinta Maia Sandu a declarat: „Un popor care își cunoaște istoria este mai puternic și mai greu de dezbinat”.

Deportarea în masă din 6–9 iulie 1949 a fost cea mai amplă din istoria Moldovei sovietice: au fost deportate aproape 11.300 de familii, adică aproximativ 35.800 de persoane, dintre care aproape 12.000 de copii.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) 272 de milioane de lei furați în 2025: cum va lupta Moldova împotriva escrocilor telefonici?

În primele cinci luni ale anului 2026, escrocii telefonici și online au provocat locuitorilor Republicii Moldova prejudicii de peste 157 de milioane de lei — în medie aproximativ 89 de mii de lei per caz. În total, au fost înregistrate circa 1.770 de cazuri.

Cel mai des, infractorii s-au prezentat drept angajați ai băncilor (515 cazuri), au atras victimele în investiții fictive și platforme false de criptomonede (310 cazuri) sau au propus actualizarea serviciilor de telefonie mobilă (230 de cazuri).

Deputatul Radu Marian a atras atenția că aproximativ 80% dintre apeluri au fost efectuate din penitenciare. Șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor a estimat costul instalării unui sistem de bruiaj într-o singură instituție la 6–11 milioane de lei. Deputatul Grigore Novac a calificat această sumă drept „fantastică” și a propus instalarea scanerelor ca alternativă. Deputatul Lilian Carp s-a declarat surprins de faptul că printre victime se numără chiar și angajați ai instituțiilor de drept, care „își dau economiile de acasă”.

Datorită sistemului antifraudă au fost blocate peste un milion de apeluri frauduloase. Totuși, procurorul-șef al PCCOCS, Victor Furtună, a menționat că expertizarea dispozitivelor ridicate durează între șase luni și trei ani, ceea ce încetinește investigațiile. În 2025, victimele au raportat pierderi de 272 de milioane de lei, iar în 2024 — de 130 de milioane de lei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Sportivii moldoveni au obținut șase medalii la Mondialul Universitar din Brazilia: trei de aur

Sportivii din Republica Moldova au obținut în total șase medalii la Campionatul Mondial Universitar la sporturile de contact din Brazilia. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Educației și Cercetării, care a precizat că cele mai bune rezultate au fost înregistrate la lupte feminine și muaythai.

„Luptătoarele de stil liber Mihaela Samoil (55 kg) și Irina Rîngaci (65 kg) au devenit campioane mondiale universitare, iar Andrei Avramov (-67 kg) a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de premiere la muaythai, după ce l-a învins în finală pe mexicanul Luis Emilio Gonzalez”, a relatat Ministerul.

Potrivit instituției, alte trei medalii, de argint, au fost obținute de luptătorul de stil liber Ion Demian (92 kg) și de luptătorii de stil greco-roman Alexandru Solovei (77 kg) și Gabriel Lupașco (87 kg).

24.hu

Accidentul cu morți și răniți din Ungaria: 6 din cele 9 persoane din microbuz, cetățeni ai R. Moldova. Câți au supraviețuit?

Dintre cele nouă persoane aflate în microbuz, șase sunt moldoveni, iar trei – români. Informațiile au fost comunicate de Ministerul Afacerilor Externe pe 13 iunie. Amintim că, din totalul celor nouă persoane, șapte au murit și două au fost rănite. Potrivit Ministerului, cele două persoane care au supraviețuit sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Astfel, potrivit datelor prezentate, patru moldoveni și trei români au decedat în accident.

Ministerul a anunțat, citând datele Ambasadei Republicii Moldova în Ungaria, că dintre cele nouă persoane aflate în microbuz, șase erau cetățeni ai Republicii Moldova, unii dintre ei având și cetățenie română, iar trei erau cetățeni români.

„Cele două persoane rănite, transportate la spital pentru îngrijiri medicale, sunt cetățeni ai Republicii Moldova care dețin și cetățenia română”, a mai declarat Ministerul de Externe.

***

Presa din Ungaria a scris că tragedia s-a produs în dimineața zilei de 12 iunie, pe o autostradă din apropierea orașului Győr. Se menționa că în accident au fost implicate un microbuz și un camion înmatriculate în Republica Moldova. Presa relata că inițial a avut loc o coliziune între un camion și un utilaj de lucru, după care un microbuz a lovit un camion oprit din cauza primului accident. Potrivit presei, în primul accident a murit o persoană, iar în al doilea – șapte persoane. Victimele sunt cetățeni străini, toți bărbați, mai nota presa.

Ulterior, Ministerul de Externe de la Chișinău a declarat că microbuzul este înmatriculat în Republica Moldova, însă nu și autocamionul. Potrivit instituției, accidentul s-a produs inițial între un autocamion și un autoturism, după care microbuzul a lovit autocamionul aflat pe carosabil. În primul său comentariu, instituția a precizat că la bordul microbuzului se aflau nouă persoane, dintre care opt au decedat. Totodată, a menționat că identitatea și cetățenia victimelor nu au fost confirmate.

Într-un comentariu ulterior, Ministerul de Externe a precizat că la locul accidentului au fost găsite atât pașapoarte moldovenești, cât și românești. Instituția a menționat că în total au fost nouă persoane implicate în cel de-al doilea accident, dintre care șapte au murit.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: