De la atelier modest la fabrică modernă: povestea Maicom și sprijinul care a dus compania la următorul nivel

Compania Maicom, fondată de Angela Maican, a început cu doar patru mașini de cusut și o masă mică de croit. Astăzi, Maicom este un brand recunoscut în industria textilă din Republica Moldova, cu o fabrică modernă și standarde de calitate la nivel internațional.

„Am pornit modest, dar cu multă determinare. De-a lungul anilor am cusut diverse articole, iar consumatorii ne-au încurajat să ne concentrăm pe pijamale și haine de casă. Astăzi, acestea sunt produsele noastre de bază și cele mai dorite de clienți”, povestește Angela Maican, fondatoarea companiei.

De la atelier la fabrică modernă

În 2020, Maicom a inaugurat propria fabrică de confecții, un pas esențial în modernizarea companiei și în consolidarea poziției sale pe piață.

În 2022, în urma unui audit extern, compania a obținut trei certificări ISO: pentru managementul calității, pentru protecția mediului și pentru sănătatea și securitatea în muncă. Aceste standarde confirmă angajamentul Maicom de a oferi produse de calitate, respectând în același timp mediul și siguranța angajaților.

Sprijinul statului care face diferența

Un moment-cheie a venit în 2024, când Maicom a beneficiat de sprijinul Guvernului Republicii Moldova, prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Grantul obținut a permis companiei să achiziționeze utilaje performante: un sistem de croire automat, utilaje de broderie și de serigrafie.

„Acest sprijin ne-a schimbat radical munca. Procesele sunt mai eficiente, calitatea a crescut, iar timpul de producție s-a redus considerabil. Acum putem fi mai competitivi și putem să ne planificăm dezvoltarea pe termen lung”, subliniază Angela Maican.

Modernizarea ca avantaj competitiv

Echipamentele moderne și certificările ISO au oferit Maicom un avantaj important față de competitori, crescând capacitatea de producție și consolidând încrederea consumatorilor. Modernizarea nu doar că sporește productivitatea, dar deschide și noi perspective de dezvoltare și de extindere pe piețe mai exigente.

Astăzi, Maicom nu mai este doar un producător local de haine, ci un exemplu de companie care, prin muncă, perseverență și sprijinul statului, reușește să se transforme și să își construiască o istorie de succes în industria textilă din Republica Moldova.

Campania de promovare a antreprenorilor beneficiari ai programelor ODA a fost susținută de Fondul American pentru Întreprinderi Ucraina – Moldova (UMAEF).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Guvernul Munteanu, la 100 de zile: ce a promis, ce (nu) a făcut și de este considerat „temporar”? ANALIZĂ

Guvernul condus de Alexandru Munteanu a depășit pe 8 februarie pragul simbolic al „primelor 100 de zile” de activitate. Premierul a refuzat însă să prezinte un bilanț al acestei perioade, calificând tradiția drept depășită. În acest context, NewsMaker a trecut în revistă prioritățile anunțate de Munteanu la preluarea mandatului și a analizat ce a reușit și ce nu a reușit executivul în primele 100 de zile, precum și motivele pentru care unii experți îl consideră un guvern „temporar”.

De unde vine tradiția „primelor 100 de zile”

Expresia „primele 100 de zile” a intrat în uz acum aproape un secol, după ce președintele SUA Franklin Roosevelt a prezentat un raport despre această perioadă a mandatului său. Ulterior, „data” a căpătat o semnificație simbolică, fiind asociată cu capacitatea primelor persoane în stat de a da tonul, de a-și demonstra leadershipul și de a veni cu inițiative importante. Tradiția evaluării primelor 100 de zile de activitate ale unui guvern sau ale unui președinte este specifică în special Statelor Unite, dar a fost preluată și în multe alte țări. Nici Republica Moldova nu a făcut excepție de la această practică.

Astfel, în 2021, președinta Maia Sandu a prezentat un raport privind primele 100 de zile ale mandatului său prezidențial. Tot în acel an, un bilanț la împlinirea a 100 de zile de activitate a fost prezentat și de șefa primului guvern PAS, Natalia Gavrilița. În schimb, următorul premier, Dorin Recean, a refuzat să vină cu un astfel de raport. Actualul prim-ministru, Alexandru Munteanu, a declarat anterior că nu intenționează să urmeze tradiția „primelor 100 de zile”, pe care a calificat-o drept „depășită” și, dintr-un motiv oarecare, „sovietică”.

Cu toate acestea, jurnaliștii, experții și politicienii din opoziție, de regulă, nu lasă să treacă neobservată această dată, dar aleg să treacă în revistă cu ce s-au remarcat, în primele 100 de zile, politicienii ajunși la putere.

Economie

La preluarea funcției de prim-ministru, Alexandru Munteanu a indicat dezvoltarea și creșterea economică drept una dintre principalele priorități ale cabinetului său. De altfel, același obiectiv a fost invocat și de guvernele anterioare. Cu toate acestea, în ultimii ani, economia Republicii Moldova a cunoscut mai degrabă o perioadă de stagnare decât una de dezvoltare.

Expertul economic Veaceslav Ioniță consideră, totuși, că cabinetul Munteanu va avea mai mult noroc decât cel precedent: „Economia se recuperează treptat după șocurile provocate de crizele energetice. Există premise pentru îmbunătățirea situației, dar acest lucru cu greu poate fi numit meritul actualului guvern”.

La capitolul realizări ale guvernului Munteanu, potrivit expertului, poate fi menționată lansarea bursei de energie electrică. „În general, Moldova face progrese mari în tranziția către energia verde. Ceea ce multe țări europene au realizat în 10–15 ani, Moldova a reușit în cinci ani”, a menționat Ioniță.

Primele 100 de zile ale guvernului Munteanu au fost marcate de reforme mai puțin populare. Cabinetul a anunțat introducerea taxelor pentru achizițiile de pe marketplace-uri cu o valoare de până la 150 de euro, care anterior nu erau impozitate. Noile reguli urmează să intre în vigoare în vara anului 2026. Totodată, dezbateri intense a generat și majorarea impozitului pe bunurile imobiliare, ca urmare a reevaluării acestora. „Guvernul se află într-o situație deloc simplă: veniturile scad, iar cheltuielile cresc. Deficitul se mărește și, pentru a corecta situația, este necesară creșterea veniturilor. Exact cu asta se ocupă guvernul: caută resurse pentru majorarea veniturilor bugetare. Sarcina este una nobilă, dar este explicată absolut greșit. Guvernul are o comunicare foarte slabă [cu societatea]”, consideră Ioniță.

Printre punctele slabe ale actualului cabinet, potrivit expertului, se numără și influența care persistă din perioada guvernelor anterioare. „Aceasta este vizibilă și poate demotiva puternic noii miniștri”, afirmă Ioniță. Potrivit lui, fosta echipă guvernamentală continuă să exercite influență asupra deciziilor actualului executiv, iar „dacă mediul de afaceri are de rezolvat anumite chestiuni, este direcționat către reprezentanții vechii echipe”.

Expertul economic Victor Ciobanu a declarat, la rândul său, că economia Republicii Moldova este una inerțială: „Ceea ce la noi este numit oficial creștere reprezintă, în realitate, o evoluție general-regională”. Potrivit acestuia, Moldova ar trebui să se concentreze pe crearea unor puncte de creștere – adevărate „locomotive” ale economiei, însă, deocamdată, nu există premise pentru acest lucru. „Premierul Munteanu a început destul de dinamic, prin prezentarea sa și a programului de guvernare. Ulterior însă a intervenit rutina, iar idei noi, inovatoare, nu am mai auzit”, a spus Ciobanu. Totodată, el a calificat drept importantă declarația ministrului Economiei, Eugen Osmochescu, privind crearea unei bănci de dezvoltare: „Aceasta ar putea fi utilă pentru gestionarea celor 1,9 miliarde de euro oferite de Uniunea Europeană”.

Comunicare

Ciobanu, la fel ca și Ioniță, consideră că un mare minus al guvernului rămâne comunicarea slabă: „Poate că unele idei interesante apar în adâncurile Ministerului Economiei, dar noi nu știm despre ele. Guvernul este ca un arici în ceață. Parcă fac ceva, dar detaliile sunt puțin cunoscute”.

Comunicarea slabă a actualului cabinet este, într-adevăr, vizibilă. Înainte de a fi numit în funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu nu a fost politician și nici o figură publică. Nivelul de notorietate al candidatului la funcția de premier era unul foarte scăzut.

După începerea activității noului guvern, echipa lui Munteanu a făcut câțiva pași pentru a crește vizibilitatea premierului. Astfel, a fost intensificată prezența cabinetului pe rețelele sociale, inclusiv prin utilizarea formatelor video scurte, populare, dar nu întotdeauna preferate de funcționari: TikTok-uri și Reels-uri. Spre deosebire de fostul premier Dorin Recean, Alexandru Munteanu este destul de activ în acest tip de comunicare. Pe de altă parte, comentând situația cu poleiul din țară și răspunzând criticilor primarului capitalei, Ion Ceban, Munteanu a declarat: „Noi nu suntem un guvern de TikTok și Instagram” și i-a îndemnat pe cei care critică pe rețelele sociale „să ia lopețile în mâini și să înceapă să facă ceva”.

Calitatea comunicării a fost afectată negativ și de absența îndelungată a unui purtător de cuvânt al guvernului Munteanu. Mult timp, această funcție a rămas vacantă. Abia la trei luni după depunerea jurământului guvernului, în această funcție a fost numită jurnalista postului public de televiziune Moldova 1, Daniela Crudu.

Integrare europeană

Integrarea europeană reprezintă o altă prioritate anunțată de actualul guvern. În acest sens, cabinetul continuă politica promovată de predecesorii săi. Una dintre cele zece sarcini ale noului executiv, enunțate de premierul Munteanu pe 11 noiembrie, în cadrul conferinței dedicate integrării europene, vizează consolidarea parteneriatelor bilaterale. Politica în Europa se schimbă: ratingurile partidelor de dreapta, cândva puțin populare în Europa, au început să crească și ocupă tot mai mult spațiu în arena politică europeană.

Unul dintre acești politicieni este președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Maia Sandu a avut o întrevedere cu acesta la Varșovia, pe 26 ianuarie. Expertul politic Ian Lisnevschi consideră că întâlnirea reflectă flexibilitatea actualei puteri. „Este un semn foarte bun. Poate că peste un an președinta Sandu va deveni liderul unei mișcări conservatoare. Cine știe”, a declarat expertul.

Per ansamblu, expertul consideră că guvernul Munteanu face pași reușiți în construirea relațiilor bilaterale. „De exemplu, cu Ungaria și cu țările baltice, ai căror președinți ai parlamentelor au fost prezenți recent la deschiderea sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului Republicii Moldova. Relațiile bilaterale sunt foarte importante în contextul integrării europene. Una este să construiești relații cu instituțiile europene (Parlamentul European, Comisia Europeană) și cu totul alta este să le construiești cu state individuale”, a subliniat expertul.

Expertul IPRE, diplomatul Daniel Vodă, susține că țările baltice, la fel ca și statele Europei Centrale (Polonia, Ungaria, Cehia), ar trebui să reprezinte un reper pentru Republica Moldova. Totodată, el vorbește importanța relațiilor bilaterale, în special cu țările vecine: România și Ucraina. „România este principalul avocat, partener strategic și susținător al cursului european al țării noastre. Proiectele bilaterale în domeniul infrastructurii, energiei și comunicațiilor trebuie să rămână în centrul diplomațiilor ambelor state. Nu mai puțin importantă este și Ucraina – reper-cheie al securității regionale. Negocierile de pace și eforturile internaționale pentru oprirea războiului reprezintă un interes strategic direct pentru Moldova”, a spus expertul.

În același timp, Vodă consideră că diplomația moldovenească trebuie să iasă dincolo de „cercul european tradițional” – spre „țări precum China, India, Coreea de Sud, Orientul Mijlociu, precum și America Latină și America de Sud, unde există potențial investițional și interes pentru cooperare”.

Între timp, relațiile Chișinăului cu Washington ridică semne de întrebare. Autoritățile Republicii Moldova au reușit să mențină o cooperare strânsă cu administrația fostului președinte al SUA, Joe Biden, însă odată cu revenirea lui Donald Trump geopolitica Casei Albe s-a schimbat. În primele 100 de zile ale guvernului Munteanu, Statele Unite au suspendat eliberarea vizelor de imigrare pentru cetățenii Republicii Moldova, iar președinta Maia Sandu nu a fost invitată la Consiliul pentru pace anunțat de Trump. Aceste evoluții au generat întrebări suplimentare privind relațiile dintre Chișinău și Washington.

Comentând această situație într-o emisiune televizată, pe 5 februarie, președinta Maia Sandu a menționat că principala prioritate externă pentru Moldova rămân relațiile cu UE. „Cu Statele Unite avem o cooperare bună. Există un ambasador care ne reprezintă acolo”, a declarat președinta.

Vodă consideră că Moldova depune eforturi pentru consolidarea relațiilor cu Washingtonul. „Declarațiile privind sprijinul financiar – aproximativ 135 de milioane de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii energetice și 35 de milioane de dolari în domeniul securității – confirmă interesul Washingtonului. Totodată, se resimte lipsa unor contacte politice bilaterale stabile, capabile să transforme aceste angajamente într-un dialog strategic constant, care să depășească cadrul comunicării prin intermediul ambasadelor și al organelor legislative ale ambelor țări”.

Expertul a remarcat, de asemenea, „decizia istorică” a cabinetului Munteanu privind retragerea din CSI. „Deși este un pas întârziat și putea fi făcut încă în perioada guvernelor proeuropene de după 2009, acesta marchează un moment necesar de claritate juridică și politică. Beneficiile acordurilor CSI au fost deja analizate și, de facto, reduse la zero în mandatele guvernelor precedente Recean și Gavrilița, iar decizia actuală are în mare parte un caracter simbolic și este orientată spre eliminarea disonanței dintre obiectivul declarat al integrării europene și apartenența formală la o organizație care s-a transformat într-o rămășiță geopolitică”, spune Vodă.

„Următoarea etapă va fi un test al capacității guvernului Munteanu de a transforma deciziile simbolice într-o politică externă cu impact real asupra economiei și societății. Mobilizarea și succesul diplomației economice moldovenești pot deveni un sprijin serios pentru agenda investițională declarată de acest guvern”, a conchis expertul.

Guvern temporar?

Ian Lisnevschi consideră că realizările din primele 100 de zile ale guvernului Munteanu nu sunt deosebit de consistente, întrucât acesta ar fi un guvern „temporar”. „Consider că acest cabinet este unul de tranziție. Mai aproape de alegeri vom vedea un nou premier, mai dinamic, care se va ocupa de campania electorală”, este de părere expertul. Potrivit lui, un indicator al instabilității guvernului este faptul că acesta nu este complet format. Actualul cabinet suferă de un deficit de cadre, a precizat el.

O altă problemă serioasă – lipsa de încredere. „Guvernul trebuie să beneficieze de încredere. Altfel, chiar și cele mai bune inițiative vor fi percepute de societate cu scepticism. Pentru a asigura încrederea, cabinetul trebuie să garanteze securitatea socială, economică și psihologică. Aceste obiective necesită mai mult de cinci ani. A le îndeplini în trei-patru ani, în condițiile unui deficit de cadre, este practic imposibil. Putem privi exemplul Finlandei: înainte de a se apuca de reforme serioase, ei au consolidat stabilitatea socială și economică, asigurând astfel încrederea societății”, a menționat Lisnevschi.

Că peste câteva luni guvernul Munteanu va demisiona a declarat și liderul partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc. Totuși, președintele Parlamentului și liderul partidului de guvernământ PAS, Igor Grosu, a dezmințit această informație.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Spațiul online pentru minori va fi mai sigur? Poliția a primit de la SUA echipamente avansate pentru combaterea crimelor cibernetice

Poliția din Republica Moldova își întărește capacitățile de combatere a criminalității cibernetice, inclusiv a exploatării online a minorilor, cu ajutorul unor echipamente și soluții tehnologice moderne în valoare de peste 780 de mii de dolari, oferite cu sprijinul Guvernului SUA, printr-un proiect implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

În anii 2024–2025, în cadrul proiectului „Sporirea capacităților poliției în domeniul ordinii publice și a combaterii criminalității cibernetice în Moldova”, polițiștii au primit trei licențe pe termen de trei ani pentru software-ul Cellebrite, care permite extragerea rapidă a datelor de pe telefoane și alte dispozitive mobile, indiferent de sistemul de operare. Noile instrumente reduc semnificativ timpul de investigare și permit partajarea sigură a probelor electronice între subdiviziuni.

Totodată, Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspectoratul Național de Investigații a obținut acces, pentru o perioadă de 10 ani, la software-ul LACE, utilizat în special în cazurile de pornografie infantilă. Programul permite analizarea rapidă a imaginilor și videoclipurilor, recunoaștere facială și identificarea legăturilor dintre diferite cazuri.

Pentru a susține utilizarea acestor soluții, Guvernul SUA, prin intermediul PNUD, a donat și 15 calculatoare performante, precum și alte echipamente IT necesare investigațiilor cibernetice.

Donațiile au fost direcționate către Inspectoratul Național de Investigații, inclusiv Centrele pentru Combaterea Crimelor Cibernetice și Traficului de Persoane, precum și către Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare al Inspectoratul General al Poliției.

Guvernul SUA și PNUD vor oferi, în lunile următoare, două licențe pe o perioadă de trei ani pentru un software avansat de analiză a probelor digitale, destinat investigării criminalității cibernetice, alături de cursuri de formare pentru polițiști. Noile instrumente vor permite examinarea, într-un singur dosar, a probelor provenite din telefoane mobile, servicii cloud, computere, vehicule și date obținute de la terți, accelerând identificarea probelor relevante.

„În contextul actual al provocărilor de securitate, sprijinul partenerilor și al donatorilor este esențial pentru consolidarea capacităților Poliției. Dotările și investițiile în instruire contribuie direct la creșterea eficienței și siguranței activității polițiștilor. Mulțumim partenerilor și donatorilor pentru sprijinul acordat și pentru încrederea oferită Inspectoratului General al Poliției”, a declarat Viorel Cernăuțeanu, șeful IGP.

La rândul său, Nick Pietrowicz, Charge d’Affaires al Ambasada SUA, a subliniat că „sistemele și software-urile avansate pe care le oferim vor îmbunătăți semnificativ capacitatea Moldovei de a investiga, urmări și destructura rețelele transnaționale de criminalitate cibernetică care vizează atât cetățenii moldoveni, cât și cei americani”.

Ministerul Afacerilor Interne și Poliția Republicii Moldova colaborează de mai mulți ani cu Guvernul SUA și PNUD, fiind implementate proiecte care au contribuit la consolidarea capacităților instituționale și profesionale ale polițiștilor, cu scopul de a spori siguranța cetățenilor și încrederea publicului în instituțiile de ordine.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Două spitale din Moldova și Israel vor colabora în domeniul medical și al inovării: memorandum de înțelegere

Institutul de Medicină Urgentă (IMU) din Chișinău și Centrul Medical Meir din Israel vor coopera în domeniul medical, educațional, științific și al inovării în sănătate. Cele două instituții au încheiat un memorandum de înțelegere în acest sens.

Documentul a fost semnat pe 9 februarie la Kfar Saba, de către directorul Centrului Medical Meir, profesorul Jacob Chen, și ambasadorul Republicii Moldova în Israel, Alexandr Roitman, în numele IMU.

Obiectivul principal al memorandumului de înțelegere este consolidarea colaborării internaționale în domeniul medicinei de urgență și al serviciilor medicale avansate, prin schimb de expertiză, formare profesională și dezvoltare comună de proiecte.

Printre domeniile de cooperare vizate se enumeră:

  • susținerea de prelegeri și activități educaționale, atât cu prezență fizică, cât și online;
  • organizarea de cursuri de formare pentru personal medical și administrativ;
  • consultanță profesională medicală și administrativă;
  • colaborare în managementul cazurilor medicale complexe și acordarea de a doua opinie;
  • facilitarea accesului pacienților la servicii de reabilitare;
  • derularea de proiecte de cercetare comună;
  • dezvoltarea de centre de inovare medicală, proiecte-pilot și inițiative de transfer tehnologic în domeniul sănătății.

În cadrul evenimentului de semnare, Jacob Chen a menționat: „Parteneriatul cu Institutul de Medicină Urgentă din Republica Moldova reflectă angajamentul Centrului Medical Meir de a împărtăși expertiza sa în medicina de urgență, educație medicală și inovare, contribuind la dezvoltarea unor soluții medicale moderne și la consolidarea cooperării internaționale în domeniul sănătății”.

Construirea IMM-urilor competitive: Calea Moldovei către transformarea digitală

Transformarea digitală modelează tot mai mult modul în care întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) cresc, se dezvoltă și rămân competitive. În Moldova, multe IMM-uri ajung într-un punct în care metodele tradiționale de lucru nu mai corespund complexității operațiunilor lor. Creșterea echipelor, multiplicarea proiectelor și volumul tot mai mare de date operaționale fac dificilă dependența de instrumente fragmentate, rapoarte manuale și comunicare informală.

Pentru a răspunde acestor provocări, EU4Digital Academy — o inițiativă finanțată de UE — oferă cursuri online practice și ușor de utilizat, adaptate nevoilor IMM-urilor din țările Parteneriatului Estic. Toate cursurile oferite de Academie sunt disponibile gratuit. Cursul “Business Digitalisation” al Academiei poate fi deosebit de valoros pentru antreprenorii moldoveni, în special pentru cei care gestionează echipe în creștere, mai multe proiecte sau un volum mare de date operaționale.

Liderii de afaceri moldoveni notează adesea că digitalizarea este amânată până când complexitatea operațională devine dificil de gestionat. Multe companii se bazează inițial pe aplicații de mesagerie, foi de calcul sau rapoarte manuale, ceea ce, în timp, duce la pierderi de date, transparență redusă și ineficiențe care încetinesc procesul decizional.

Această situație este ilustrată clar de experiența EMCOM, o companie moldovenească specializată în infrastructură electrică și lucrări de construcții. Gestionând mai mult de zece proiecte simultan, cu echipe care lucrează pe diferite șantiere, compania s-a confruntat cu dificultăți crescânde în consolidarea rapoartelor zilnice din teren.

„Monitorizarea proiectelor prin Viber, WhatsApp, fotografii și mesaje text a funcționat la început, dar, în timp, am realizat că informațiile se pierd și procesele devin haotice,” spune Gheorghe Oprea, Director Tehnic la EMCOM. „Aveam nevoie de un sistem structurat care să ne permită să vedem ce s-a făcut, cum s-a făcut și unde apar discrepanțe între documentația proiectului și condițiile reale de pe șantier.”

O provocare similară este întâmpinată de IMM-urile din sectorul serviciilor. În compania de contabilitate Eqitabil, fondată în 2020, creșterea rapidă a numărului de clienți a expus rapid limitele coordonării manuale și a gestionării prin Excel.

„După ora 17:00, trebuia să petrec ore întregi analizând activitatea zilei, creând drafturi, fișiere Excel și documente pe hârtie doar pentru a înțelege ce se întâmplă în companie,” spune Maxim Gribencea, fondatorul Eqitabil. „La un moment dat, a devenit clar că nu putem continua fără un sistem intern ERP.”

Atât EMCOM, cât și Eqitabil subliniază că digitalizarea nu începe neapărat cu soluții complexe. În schimb, succesul depinde de adaptarea instrumentelor la abilitățile digitale reale ale angajaților.

„Pe șantier, mulți muncitori nu se simt confortabil cu calculatoarele — unii au dificultăți chiar și cu smartphone-urile,” explică Emil Oprea, Director General al EMCOM. „De aceea, am implementat o abordare foarte simplă de raportare: scrie ce s-a făcut astăzi și atașează o fotografie. Atât.”

Această simplitate a făcut raportarea digitală accesibilă tuturor, în timp ce personalul din birou a obținut date detaliate, structurate și urmărite. În timp, EMCOM și-a extins sistemul ERP pentru a include urmărirea costurilor, gestionarea materialelor, cheltuielile vehiculelor și recunoașterea facturilor bazată pe AI, permițând managerilor să monitorizeze întreaga afacere de la distanță.

La Eqitabil, introducerea unui sistem intern ERP și CRM a crescut semnificativ productivitatea. Înainte de digitalizare, un contabil putea gestiona aproximativ douăsprezece companii. Astăzi, acest număr depășește șaisprezece companii per angajat, menținând în același timp calitatea serviciilor.

„CRM-ul nostru a devenit agenda mea personală,” spune contabila Chistol Mădălina. „Fiecare sarcină este clar definită, urmărită și finalizată prin sistem. Face ca munca noastră să fie mult mai organizată și transparentă.”

Ca în multe țări din regiune, maturitatea digitală în Moldova tinde să crească odată cu dimensiunea companiei. Întreprinderile mijlocii, cu 20–50 de angajați, sunt mai predispuse să vadă digitalizarea ca o investiție strategică, mai degrabă decât o povară operațională. Ele implementează activ sisteme ERP, automatizări, servicii cloud și instrumente bazate pe AI.

„Digitalizarea ne permite să creștem nu prin reducerea personalului, ci prin extinderea spectrului de servicii pe care le oferim,” observă Gheorghe Oprea. „Economisind timp, managementul se poate concentra pe dezvoltarea afacerii în loc să supravegheze operațiunile zilnice.”

Întreprinderile mai mici ezită adesea din cauza preocupărilor legate de costuri, complexitate și rezistența angajaților. Atât EMCOM, cât și Eqitabil raportează că scepticismul inițial al personalului a fost depășit treptat prin instruire, comunicare și utilizarea zilnică a instrumentelor digitale.

„Digitalizarea necesită determinare și disponibilitate de a investi,” spune Gribencea. „Ce pare dificil astăzi poate aduce profit și libertate mâine.”

Până acum, am văzut cum IMM-urile moldovenești precum EMCOM și Eqitabil au depășit treptat haosul operațional prin soluții digitale practice. Acest tip de provocări — procese fragmentate, rapoarte manuale și dificultatea de a se extinde fără sisteme digitale structurate — sunt comune pentru IMM-urile din întreaga regiune. De exemplu, în Ucraina, companii precum firma de producție MAXSport au demonstrat cum digitalizarea poate sprijini creșterea afacerilor chiar și în condiții extreme de război. Prin implementarea sistemelor ERP, instrumentelor CRM, software-ului de design digital și soluțiilor bazate pe AI, companiile ucrainene au arătat că transformarea digitală nu este un lux, ci o necesitate.

Această lecție este deosebit de relevantă pentru Moldova, unde multe IMM-uri operează cu resurse limitate, dar se confruntă cu o complexitate și o competiție în creștere. Fără sisteme digitale structurate, creșterea duce adesea la ineficiențe, nu la dezvoltare durabilă.

Pentru IMM-urile moldovenești, cursul “Business Digitalisation” al EU4Digital Academy oferă îndrumări practice despre organizarea fluxurilor de lucru digitale de la zero. Programul acoperă comunicarea digitală, gestionarea proceselor interne, automatizarea, instrumentele de productivitate, marketingul online și securitatea cibernetică, folosind studii de caz reale din Moldova și din regiune.

Aceste abilități se traduc printr-un control mai bun al proiectelor, reducerea riscurilor operaționale, creșterea eficienței angajaților și o supraveghere financiară mai solidă. Un accent special pe protecția datelor și păstrarea informațiilor pe termen lung este deosebit de important în sectoare precum construcțiile și contabilitatea, unde responsabilitatea legală se extinde pe mai mulți ani.

Moldova are un potențial antreprenorial puternic. Experiențele companiilor precum EMCOM și Eqitabil arată că chiar și afacerile cu abilități digitale limitate pot implementa cu succes sisteme digitale atunci când soluțiile sunt practice, flexibile și adaptate condițiilor reale de lucru. Prin combinarea perspectivei afacerilor locale, experienței regionale și instruirii practice oferite de EU4Digital Academy, IMM-urile moldovenești pot construi afaceri rezistente și scalabile — pregătite să crească alături de liderii transformării digitale globale.

NewsMaker

Extrădarea lui Plahotniuc din Grecia a costat circa 100 de mii de lei. Solicitarea procurorilor

Extrădarea lui Vladimir Plahotniuc din Grecia în Republica Moldova a costat aproximativ 100 de mii de lei. Cifra a fost anunțată pe 9 februarie de procurorul care instrumentează dosarul „Frauda Bancară”, Alexandru Cernei.

Pe 9 februarie, procurorul a declarat că a depus o cerere în instanță prin care a solicitat să fie anexate acte care confirmă cheltuielile de extrădare.

„Aproximativ 100 de mii de lei”, a spus procurorul, fiind întrebat cât a costat extrădarea lui Plahotniuc.

Întrebat dacă fostul lider PDM trebuie să achite aceste cheltuieli, Alexandru Cernei a răspuns: „Legea prevede că achită inculpatul cheltuielile respective”.

Declarațiile au fost făcute după ședința de judecată în dosarul „Frauda bancară” din 9 februarie. Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a spus jurnaliștilor că a fost audiat ultimul martor al apărării – al 18-lea de pe lista celor 27. Potrivit avocatului, ceilalți martori fie nu au putut să fie prezenți în instanță, fie au refuzat să facă declarații. Prin urmare, el a spus că va solicita completarea listei cu alți martori. În reacție, procurorul de caz, Alexandru Cernei, a calificat declarațiile avocatului drept „un temei de a mai tărăgăna examinarea cauzei”.

***

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, a fost reținut pe 22 iulie 2025 în Grecia. Acesta a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. Înaintea extrădării, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, preciza că Plahotniuc va fi adus în Moldova cu un zbor obișnuit și la „cel mai favorabil” preț al biletelor. „Căutăm și biletele cele mai favorabile ca preț, deoarece aceștia sunt banii bugetului de stat”, preciza Cernăuțeanu. Totodată, el spunea că procedura de extrădare presupunea stabilirea unei echipe care să meargă în Grecia.

În prezent, Plahotniuc se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală. La sfârșitul lui 2025, instanța a prelungit arestul preventiv aplicat acestuia cu 30 de zile. Mandatul de arest este valabil până pe 23 ianuarie 2026.

Fostul lider democrat este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit procurorilor, Plahotniuc ar fi primit, prin companiile controlate de Ilan Șor, 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii sustrași.

Furtul unui miliard de euro din cele trei bănci moldovenești – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – a ieșit la iveală la sfârșitul lui noiembrie 2014. Ulterior, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste instituții financiare, iar autoritățile au decis lichidarea lor – proces care continuă și astăzi. Tot atunci, Banca Națională a oferit acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în valoare de aproximativ 14 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro la cursul din acea perioadă, pentru a evita panica pe piața bancară. Pentru a acoperi această datorie, Guvernul a emis și a transferat Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, care urmează să fie rambursate în 25 de ani. Suma a fost inclusă în datoria publică, iar cu tot cu dobânzi, aceasta va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: