nokta.md

CSJ a admis recursul depus de Igor Dodon în dosarul în care este vizată Maia Sandu și CEC

Curtea Supremă de Justiției (CSJ) a admis recursul depus de Igor Dodon privind cererea de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale (CEC), persoană terță Maia Sandu. Potrivit unei decizii publicate pe 14 decembrie, magistrații au dispus restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în același complet de judecată.

Cauza a fost examinată de către judecătorii Maria Ghervas, Victor Burduh și președinta ședinței, juecătoarea Tamara Chișca-Doneva.

Citește și „Nu are niciun drept moral să fie promovată”. Chicu, despre numirea Tamarei Chișca-Doneva în funcția de vicepreședinte al CSJ”.

Este vorba despre dosarul în care Igor Dodon, prin reprezentantul său cu drept de vot consultativ Nicolae Fomov, a atacat în judecată CEC și Maia Sandu drept persoană terță și solicită constatarea ca fiind false, defăimătoare, calomnioase şi denigratoare declarațiile
expuse în cadrul briefing-ului din 13 noiembrie 2020.

Mai exact, Igor Dodon s-a arătat nemulțumit de faptul că Maia Sandu l-a numit „hoţ” şi l-a acuzat că ar întreprinde acţiuni privind fraudarea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020. Igor Dodon solicită obligarea Maiei Sandu la dezmințirea informației respective, care ar leza onoarea, demnitatea și reputația sa profesională, în cadrul unui briefing de presă cu următorului text al dezmințirii: „Dezmint afirmațiile expuse în cadrul emisiunii din 13 noiembrie 2020, precum că Igor Dodon este un hoț. Informația răspândită în cadrul briefing-ului este defăimătoare și lipsită de substract factologic”.

La 9 decembrie, prin încheierea Curții de Apel Chișinău, acțiunea înaintată de Igor Dodon a fost declarată inadmisibilă.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: