Point.md

CSJ pune punct: partidul lui Costiuc rămâne fără alocaţii de stat pentru rezultatele la alegeri

Partidul „Democrația Acasă” a rămas, într-un final, fără alocații de la bugetul de stat pentru rezultatele obținute la alegerile parlamentare din septembrie. Se întâmplă după ce Curtea Supremă de Justiție a casat parțial hotărârea Curții de Apel Centru din 9 octombrie, menținând sancțiunea aplicată de Comisia Electorală Centrală (CEC). În reacție, liderul formațiunii, Vasile Costiuc, a declarat că hotărârea CSJ este „extrem de dureroasă”.

Pe 13 octombrie, CSJ a examinat recursul depus de Comisia Electorală Centrală împotriva hotărârii instanței de apel, prin care a fost anulată sancțiunea privind lipsirea Partidului „Democrația Acasă” de finanțare de stat timp de 12 luni. Astfel, Curtea Supremă de Justiție a casat hotărârea instanței în partea ce ține de anularea sancțiunii.

Curtea Supremă de Justiție a indicat în decizia sa că sancțiunea CEC este „este legală, temeinic motivată și proporțională cu gravitatea și persistența încălcărilor constatate”. „Aplicarea acesteia respectă condițiile prevăzute de art. 102 alin. (4) din Codul electoral și principiile constituționale privind echitatea, legalitatea și transparența în procesul electoral. În aceste condiții, se impune menținerea în vigoare a hotărârii contestate”, se mai arată în document.

Hotărârea CSJ este irevocabilă.

Search Col Civil.php by Ana-Maria

Liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a catalogat decizia judecătorească ca fiind „extrem de dureroasă”. „Suntem un partid parlamentar, dar care are nevoie de resurse transparente ca să se poată dezvolta democratic”, a declarat politicianul într-un videoclip pe Facebook, potrivit TV8.

Amintim că, pe 3 octombrie, Comisia Electorală Centrală a sancționat Partidul „Democrația Acasă”, după ce a constatat că formațiunea și-a desfășurat campania electorală cu încălcarea prevederilor privind finanțarea campaniei, desfășurarea agitației electorale și interdicția de a primi sprijin din partea persoanelor străine.

CEC a aplicat partidului o sancțiune sub formă de avertisment pentru încălcarea repetată a legislației care interzice finanțarea sau susținerea materială a campaniilor electorale de către persoane care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova, precum și pentru utilizarea fondurilor financiare și materiale nedeclarate. Totodată, formațiunea a fost privată de alocațiile de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie. Detalii – AICI.

Partidul lui Costiuc a contestat în instanţă decizia autorității electorale. Pe 9 octombrie, Curtea de Apel Centru a casat parțial hotărârea, în partea ce prevede lipsirea formațiunii de alocații pentru 12 luni.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: