Cum ajunge petrolul rusesc în pompele Occidentului, în ciuda sancțiunilor. Țara care devine un jucător important pe piața mondială

India joacă un rol din ce în ce mai important în aprovizionarea pieţelor petroliere mondiale, cumpărând cantităţi din ce în ce mai mari de petrol rusesc ieftin pe care îl rafinează în carburanţi pentru Europa şi SUA, transmite HotNews.

Cu toate acestea, autorităţile de la New Delhi nu sunt criticate pentru că ajută la atingerea celor două obiective principale ale Occidentului: diminuarea veniturilor Moscovei din energie şi evitarea unui şoc de aprovizionare a pieţei petroliere. Pe măsură ce Europa majorează sancţiunile, India va deveni din ce în ce mai importantă pe piaţa mondială a petrolului, notează Agerpres.

„Oficialii Trezoreriei americane au două obiective principale: să menţină piaţa bine aprovizionată şi să lipsească Rusia de veniturile din petrol. Sunt conştienţi că firmele petroliere din India şi China pot câştiga foarte mult din cumpărarea de ţiţei rusesc ieftin şi să exporte produse rafinate la preţurile de pe piaţă. Şi sunt de acord cu asta”, spune Ben Cahill, analist la centrul american de reflexie Center for Strategic and International Studies.

Potrivit firmei de analiză Kpler, luna trecută India a livrat aproximativ 89.000 de barili de benzină şi motorină pe zi către New York, cele mai mari cantităţi din ultimii patru ani. De asemenea, exporturile de motorină spre Europa au urcat la 172.000 de barili pe zi în luna ianaurie, cel mai ridicat nivel de după luna octombrie 2021.

Importanţa Indiei ar urma să crească după ce noile sancţiuni impuse de UE pentru exporturile ruseşti de produse rafinate vor intra în vigoare duminică. Acest embargou va elimina cantităţi mari de motorină de pe piaţă şi mai mulţi consumatori, în special din Europa, se vor îndrepta spre companiile de rafinare din Asia pentru a acoperi decalajul de aprovizionare. Asta va face petrolul rusesc şi mai atractiv pentru India, care se bazează pe importuri pentru a-şi acoperi 85% din necesarul de petrol.

„Este clar că materia primă vine din Rusia”

„India este un exportator net de produse rafinate şi o mare parte din cantităţi vor merge în Occident pentru a rezolva situaţia tensionată actuală. Este foarte clar că o pondere mare din materia prima pentru aceste produse provine din Rusia”, spune Warren Patterson, analist la ING Groep NV.

Conform normelor UE, cel mai probabil India operează în limitele regulilor. Atunci când ţiţeiul rusesc este procesat în carburanţi într-o ţară din afara blocului comunitar, produsele rafinate pot fi livrate către UE pentru că nu sunt considerate de origine rusească.

Grupul statelor puternic industrializate vrea să reducă veniturile Moscovei dar în acelaşi timp sunt interesate ca petrolul şi produsele rafinate ruseşti continuă să ajungă pe piaţa mondială, susţine Serena Huang, analist la Vortexa Ltd. O componentă crucială a acestui mecanism este un plafon de preţ pentru ţiţeiul rusesc. India nu a anunţat public dacă respectă sau nu plafonul dar sancţiunile occidentale au dus la ieftinirea petrolului rusesc sub plafonul de 60 de dolari pe an.

Un purtător de cuvânt al Consiliul de Securitate Naţională din SUA a spus că plafonul de preţ a fost introdus pentru ca ţări precum India să poată continua să menţină aprovizionarea pieţei de energie, limitând în acelaşi timp veniturile Kremlinului.

„Disponibilitatea Indiei de a cumpăra mai mult petrol rusesc la preţuri mici este o caracteristică centrală, nu o greşeală, în planul statelor occidentale de a impune sancţiuni economice lui Putin fără a avea ele de suferit”, spune Jason Bordoff, director la Center on Global Energy Policy din cadrul Universităţii Columbia şi fost consilier în cadrul administraţiei Obama.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Andrei Cotorobai

Ziua Independenței, organizată cu circa 10 mln de lei și fără licitație publică: investigație RISE Moldova

Guvernul a alocat în acest an aproape 10 milioane de lei pentru organizarea manifestărilor dedicate celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în pofida apelurilor publice ale premierului Vasile Tofan privind reducerea cheltuielilor bugetare. Asta arată o investigație a publicației Rise Moldova.

La ședința Guvernului din 29 iulie, prim-ministrul Vasile Tofan declara că sărbătorirea Zilei Independenței și a Zilei Limbii Române ar trebui organizată „cu mult suflet și inimă, dar nu neapărat cu tare mulți bani”, în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă statul.

Totuși, a doua zi, Ministerul Culturii a modificat planul anual de achiziții și a majorat bugetul destinat Zilei Independenței de la 500 000 de lei la 10 milioane de lei. Potrivit investigației statul a cheltuit în final 9,86 milioane de lei pentru evenimentul din 27 august, cea mai mare sumă alocată până acum pentru această sărbătoare desfășurată într-o singură zi.

Ministerul Culturii susține că suma inițială de 500 000 de lei a fost estimată înainte de aprobarea Programului național „Independența care ne unește. Moldova-35”. După adoptarea programului, instituției i-au revenit responsabilități suplimentare privind organizarea manifestărilor festive, ceea ce a determinat revizuirea bugetului.

Contractul pentru organizarea evenimentului a fost atribuit Instituției Publice „Moldova-Concert” prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, fără organizarea unei licitații publice. Ministerul a invocat drept argumente particularitățile tehnice și artistice ale serviciilor, precum și necesitatea organizării evenimentului „în regim de maximă urgență”.

Experta în achiziții publice Diana Enachi consideră însă că justificările autorităților nu sunt întemeiate. Potrivit acesteia, invocarea urgenței pentru un eveniment organizat anual la aceeași dată indică probleme de planificare și nu reprezintă un temei legal suficient pentru evitarea unei proceduri competitive.

Ministerul a clacat la capitolul planificare și transparență, iar aplicarea NFP pentru achiziția acestor servicii nu este susținută de cadrul legal”, a declarat experta.

Investigația mai arată că lucrările de instalare a scenei și anunțarea artiștilor au început înainte ca Ministerul Culturii să atribuie oficial contractul. Ordinul de atribuire a fost semnat pe 25 august, cu doar două zile înainte de eveniment.

RISE Moldova a solicitat Ministerului Culturii documentele aferente procedurii de achiziție, inclusiv contractul, oferta financiară și devizul detaliat al cheltuielilor. Instituția nu a transmis documentele solicitate și a indicat că acestea ar fi disponibile în Registrul Buletinelor Achizițiilor Publice. Jurnaliștii afirmă însă că nu au identificat documentele respective și nu au primit clarificări suplimentare până la publicarea investigației.

În ultimii ani, costurile organizării Zilei Independenței au crescut semnificativ. Dacă în 2023 au fost cheltuite aproximativ 4,6 milioane de lei, în 2024 suma a ajuns la aproape 10 milioane de lei pentru un program desfășurat pe parcursul a trei zile. În 2025, cheltuielile au fost de circa 5,9 milioane de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: