Cum explică Radu Marian afirmația despre salariul de 1000 de euro în Chișinău: „Înțeleg de ce unii sunt nedumeriți”

Deputatul Radu Marian, totodată președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, a venit cu precizări după ce, zilele trecute, a afirmat că salariul mediu în Chișinău este de aproximativ 1 000 de euro. El a spus că trebuia să menționeze că a avut în vedere salariul brut, adică fără deducerea impozitelor plătite de angajat. Totodată a făcut referire la datele statistice preconizate pentru final de an. Recent, pentru NewsMaker, experții au explicat că salariul mediu brut în capitală este în jur de 17 000 de lei și va crește până la 19 300 de lei până la sfârșitul anului, iar salariul net actual, adică suma pe care angajatul o primește efectiv în mână, este de 13 947 de lei sau aproximativ 703 euro.

„Înțeleg de ce unii chișinăuieni sunt nedumeriți sau poate chiar supărați de afirmația mea precum că salariul mediu (brut – trebuia să menționez asta) în capitală este de 1000 euro. Sunt mulți care nu ating acest salariu”, a scris Radu Marian pe rețelele de socializare.

În continuare, el a menționat că „indicatorul salariului mediu este unul statistic, care reprezintă suma totală a fondului de salarizare brut împărțit la numărul de salariați dintr-o țară, regiune”.

„Este un indicator imperfect, cu multe probleme. Dar altul mai bun nu este astăzi. Salariul mediu brut preconizat pe toată țară la final de an este 16.100 lei. În Chișinău, conform BNS, salariul este cu aprx. 20% mai mare decât media națională, deci îl putem estima la 19.300 lei, adică aproximativ 950 euro, suma NETĂ fiind aprx 800 eur/lună. Deci un salariul mediu BRUT de 1000 euro este o realitate statistică – doar că mulți cetățeni au salarii mai mici de medie și de aici și nedumerirea”, a adăugat Marian.

***

Pe 8 iulie, Radu Marian a declarat că salariul mediu în Chișinău este de aproximativ 1.000 de euro. Declarația a fost făcută la emisiunea „Puterea a Patra” de la postul de televiziune N4. Prezentatoarea l-a întrebat de mai multe ori dacă este sigur că este vorba despre 1.000 de euro. Marian a confirmat acest lucru de mai multe ori, adăugând că, în Chișinău, salariile sunt „foarte mari” comparativ cu regiunile Moldovei. Totodată, potrivit lui Marian, aproximativ o treime din cetățenii angajați lucrează în Chișinău. Deputatul a spus acest lucru explicând prețurile ridicate la imobiliare în capitală și vorbind despre accesibilitatea cumpărării, comparativ cu situația de acum 20 de ani.

Pe 9 iulie, jurnalistul NewsMaker, Nicolae Paholinițchi, a analizat situația reală. În acea zi, cursul euro stabilit de Banca Națională a fost de 19,82 lei pentru 1 euro. Prin urmare, Marian a vorbit despre un salariu mediu în Chișinău de aproximativ 20.000 de lei.

Pe baza datelor Biroului Național de Statistică s-a constatat că salariul mediu în Chișinău în primul trimestru al anului 2025 a fost de aproximativ 17.000 de lei, adică în jur de 860 de euro. Directorul companiei sociologice Date Inteligente, Mihai Bologan, a atras atenția că statistica ia în calcul salariul mediu „brut”, adică fără deducerea impozitelor plătite de angajat. De fapt, salariul „net”, adică suma pe care angajatul o primește efectiv în mână, este de 13.947 de lei, sau aproximativ 703 euro.

Economistul Veaceslav Ioniță consideră că Marian, de fapt, a folosit concluziile și previziunile sale. „Eu am declarat că, în acest an, salariul mediu anual brut va fi în jur de 1.000 de euro, iar cel net — undeva între 820 și 840 de euro”, a spus Ioniță, adăugând că, în prezent, salariul mediu brut este în jur de 17.000 de lei, iar până la sfârșitul anului va ajunge la 19.300 de lei. Potrivit lui Ioniță, salariul mediu brut la nivel național, la finalul acestui an, va fi de aproximativ 900 de euro.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: