Cum maib și Mastercard dezvoltă fotbalul moldovenesc

Maib, împreună cu Mastercard, susțin dezvoltarea fotbalului moldovenesc, devenind parteneri strategici ai Federației Moldovenești de Fotbal (FMF).

Acordul, semnat simbolic chiar pe stadionul FMF din parcul „La Izvor”, își propune să consolideze eforturile maib, Mastercard și FMF în susținerea echipei naționale și dezvoltarea infrastructurii fotbalistice pentru crearea de oportunități egale pentru amatorii acestui sport. În cadrul proiectului, sprijinul acordat de cea mai mare bancă din Moldova și compania tehnologică globală din industria plăţilor Mastercard va fi direcționat către echipele naționale masculine și feminine de fotbal ale Moldovei, precum și către inițiative de dezvoltare a fotbalului pentru copii, cum ar fi proiectul FMF „Fotbal în școli”.

Parteneriatul strategic a fost semnat de Președintele maib, Giorgi Shagidze,  Country Managerul Mastercard în Moldova, Irina Untila, și Președintele FMF, Leonid Oleinicenco.

Președintele maib, Giorgi Shagidze, a subliniat că parteneriatul deschide noi oportunități pentru fotbalul moldovenesc. „Nu este un secret că fotbalul este cel mai popular sport din lume și din Moldova. Echipa națională reprezintă țara și suntem foarte încântați că maib, ca cea mai mare bancă din Moldova, alături de Mastercard, liderul sistemului de plăți, vom fi partenerii săi. Acest parteneriat este unul dintre acele inițiative impresionante pe care le implementăm împreună cu Mastercard și cu care ne mândrim”, a spus Giorgi Shagidze.

Country Managerul Mastercard în Moldova, Irina Untila, a menționat că Mastercard sprijină dezvoltarea fotbalului de 30 de ani, fiind partener al Ligii Campionilor UEFA. „Fotbalul pentru noi nu este doar un sport, ci și o forță care unește oamenii din întreaga lume. Avem o tradiție frumoasă, când un copil deținător al cardului maib gama junior poate câștiga o călătorie la finala Ligii Campionilor UEFA și șansa de a ieși pe teren alături de cei mai cunoscuți fotbaliști din lume”, a subliniat Irina Untila.

Ea a adăugat că Mastercard are multe idei pentru a sprijini fotbalul moldovenesc, inclusiv prin digitalizarea serviciilor de plată în domeniul sportiv.

La rândul său, șeful FMF, Leonid Oleinicenco, comentând semnarea acordului, a vorbit despre proiectul „Fotbal în școli”. „În ultimii doi ani, am implicat mai mult de 20 000 de copii, iar în total, în proiect sunt deja peste 40 000 de copii. Este un proiect ambițios, care ajută la formarea unei noi generații, la îmbunătățirea sănătății acesteia și oferă speranță și stimulent pentru a obține rezultate bune în sport la nivel internațional”, a spus Oleinicenco.

Maib este cea mai mare bancă din Moldova și liderul sectorului bancar din țară. În cadrul maib lucrează peste 2400 de persoane, adică un sfert din toți angajații sectorului bancar din țară. Datorită politicilor sale de responsabilitate social corporativă, banca se implică activ în proiecte și parteneriate care contribuie la dezvoltarea economică și socială a Moldovei.

Mastercard, compania tehnologică globală din industria plăților, activează în mai mult de 200 de țări din întreaga lume. Combinarea tehnologiilor și inovațiilor companiei extinde ecosistemul de produse și servicii care ajută oamenii, afacerile și instituțiile guvernamentale să își realizeze potențialul maxim.

Federația Moldovenească de Fotbal (FMF) se dedică dezvoltării fotbalului moldovenesc, susținând echipele naționale, cluburile de fotbal și proiectele destinate jucătorilor tineri. Federația aplică strategii pentru îmbunătățirea infrastructurii sportive, formarea personalului tehnic și creșterea performanței echipelor naționale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Sandu, despre majorările promise profesorilor: Sper că Guvernul va veni cu soluții pentru cei care au nevoie acum, nu peste jumătate de an

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că profesorii sunt îndreptățiți să aștepte majorările salariale promise. Pe de altă parte, a spus că statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește prețurile la resursele energetice și nu va reuși să promoveze „o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”. Totodată, și-a exprimat speranța că Guvernul va veni în următoarele zile cu soluții „bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”. Declarațiile au fost făcute în ediția din 17 august a emisiunii „La 360 de grade”, difuzată la Teleradio Moldova.

În timpul emisiunii, Maia Sandu a fost întrebată despre promisiunile autorităților făcute profesorilor despre salarii mai mari de la 1 septembrie și, în context, despre motivul pentru care statul face promisiuni înainte să găsească resursele necesare.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale, pentru că trebuie să aduni bani la buget ca să poți să-i împarți după asta și, dacă nu reușești să-i aduni sau dacă aduni mai puțini, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului. Este foarte multă incertitudine în această perioadă, în acești ani, și de asta e mai greu să știi exact cum vor arăta cifrele pe venituri. Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai. E mai greu să știi ce venituri vei avea”, a comunicat Maia Sandu.

În continuare, șefa statului s-a arătat sigură că „Guvernul va veni cu clarificări în următoarele zile și o să vedem cu toții care sunt soluțiile pe care le propun”. „Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”.

***

Amintim că, pe 10 august, Federația Sindicală a Educației și Științei i-a cerut premierului Vasile Tofan „respectarea promisiunilor guvernării – majorări salariale promise către 1 septembrie 2026”. Totodată, Federația a anunțat că, pe 19 august, va organiza „o acțiune sindicală de pichetare, pentru a pune presiune asupra Guvernului”, iar pe 1 septembrie, „dacă angajamentele nu vor fi respectate, vor fi declanșate proteste naționale pe parcursul întregii luni”. 

Pe 12 august, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că „în cel mult două săptămâni” va fi găsită și anunțată o soluție, adăugând că „se încearcă a găsi cele mai bune soluții” și că, în perioada promisă, se va ști sub ce formă vor fi acestea. Ministra Finanțelor a declarat că, după definitivarea viziunii pe politica fiscală pentru 2027, va fi făcut și anunțul privind reforma salarizării, adăugând că autoritățile „se țin de targetul de a identifica mai multe venituri și să putem veni către profesori și alte categorii cu venituri suplimentare începând din acest an”. Detalii AICI.

NewsMaker

„Compensații vor fi”: Sandu avertizează asupra „celui mai prost” scenariu în contextul crizei din regiune

Șefa statului, Maia Sandu, susține că cetățenii Republicii Moldova vor primi compensații și în următorul sezon rece și „ca de obicei, se pornește de la cei cu venituri mai mici”. Sandu a spus că Guvernul încearcă să identifice resursele, dar trebuie să se pregătească totodată pentru „cel mai prost” scenariu, care presupune continuarea secetei, o producție mai mică de electricitate în regiune și prețuri mai mari la energie. „Dacă nu se materializează, ne vom bucura cu toții, dar trebuie să fim pregătiți”, a adăugat șefa statului. Declarațiile au fost făcute în ediția din 17 august a emisiunii „La 360 de grade”, difuzată la Teleradio Moldova.

În timpul emisiunii, șefa statului a fost întrebată ce capacitate financiară are statul pentru a acoperi costurile din facturi, în contextul tarifului la gaz, care s-ar putea scumpi, dar și al situației cu energia electrică, în contextul crizei din regiune.

„Urmează să vedem cum va evolua piața energetică, pentru că, pe de o parte, prețurile la resursele energetice – la electricitate, la curent electric – depind de faptul dacă va ploua și va fi mai multă apă în Dunăre. Sunt tot felul de elemente și toate s-au adunat acum. (…) Pe de altă parte – și cu motorina și benzina avem problemă. (…) Pe problema gazelor naturale s-a micșorat oferta din cauza războiului din Iran. (…) Deci, sunt toți factorii externi. (…) Pentru anumite resurse energetice, prețurile deja au fost influențate, pentru altele – dacă se îmbunătățesc condițiile climaterice, dacă începe să plouă, va fi mai mult curent electric și atunci prețurile vor fi mai mici”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „Guvernul trebuie să se pregătească pentru scenariul cel mai prost”. „Asta ar însemna să continue seceta. Respectiv, să fie producție mai puțină de electricitate și, când e producție mai puțină în regiune, asta înseamnă că și prețurile cresc. (…) Dacă nu se materializează, ne vom bucura cu toții, dar trebuie să fim pregătiți”.

„Sigur că guvernul încearcă să identifice resurse pentru compensații. Își face toate calculele și o să ne anunțe la momentul potrivit cât poate să ajute, pe cine poate să ajute. Ca de obicei, se pornește de la cei cu venituri mai mici”, a spus Maia Sandu.

Întrebată cu cât este gata să ajute Guvernul cetățenii în cel mai prost scenariu de scumpire, șefa statului a răspuns: „Asta nu este o întrebare la care pot să vă răspund eu. Este o întrebare la care o să răspundă Ministerul Finanțelor. Sunt niște cifre aproximative acum și nu stau eu să fac calculele. (…) Compensații vor fi. (…) Aici întrebarea este câte resurse pot fi identificate pe intern, câte resurse pot fi atrase de la partenerii noștri de dezvoltare, dacă mai pot fi atrase. Știți că în anii precedenți foarte mulți bani din cei care au mers la compensații au venit de la partenerii noștri externi. (…) Acum o să vedem, pentru că toată lumea se confruntă cu probleme”.

***

Amintim că gazele naturale s-ar putea scumpi cu aproape 6 lei pentru consumatorii casnici. ANRE a propus un tarif de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, față de 14,42 lei în prezent. Proiectul urmează să fie examinat pe 21 august. Detalii AICI.

Facebook/Maia Sandu

Sandu, despre tranzitul cerealelor din Ucraina prin Moldova: „Alte state îi ajută mult mai mult – cu ajutor financiar, militar”

Președinta Maia Sandu salută decizia autorităților de a facilita tranzitul cerealelor ucrainene, în pofida îngrijorărilor exprimate de fermierii din Moldova. Șefa statului susține că Guvernul trebuie să găsească soluții pentru ca producătorii locali să nu fie afectați, însă consideră că Moldova „nu poate să întoarcă spatele” Ucrainei. Alte state, spune Maia Sandu, „îi ajută mult mai mult”.

„Dacă Ucraina nu va putea să își vândă produsele și nu va avea bani să se apere, atunci noi vom avea probleme mai mari decât avem astăzi. Sigur, trebuie să vedem cum facem așa încât să nu fie afectat sectorul nostru prea mult, dar în același timp nu putem să întoarcem spatele ucrainenilor, care, iată, în fiecare noapte sunt bombardați și în fiecare zi se trezesc și cresc grâne și rezistă. Prin rezistența lor, protejează și pacea noastră”, a declarat președinta Maia Sandu la Radio Moldova.

Președinta consideră că autoritățile și agricultorii – „dacă sunt bine intenționați” – pot identifica o formulă care să permită atât tranzitul grânelor ucrainene, cât și să protejeze interesele fermierilor din Moldova. Șefa statului a remarcat, în acest context, că Moldova are în acest an „un an agricol bun pentru multe culturi” și și-a exprimat convingerea că agricultorii locali „vor câștiga” din producția lor.

„Ne dorim, evident, ca agricultorii noștri să câștige și sunt sigură că vor câștiga. (…) Dar nici să punem piciorul în prag atunci când vecinii noștri ne-au rugat să îi ajutăm. Asta este oportunitatea ca noi să îi ajutăm. Alte state îi ajută mult mai mult – cu ajutor financiar, cu ajutor militar. Iată aici noi putem să îi ajutăm, cu aceste căi de tranzit”, a mai declarat Maia Sandu.

Amintim că Guvernul Republicii Moldova a anunțat, pe 12 august, că a convenit cu autoritățile ucrainene reducerea cu 50% a tarifelor pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene prin țară, în perioada 10 august – 31 decembrie 2026. Executivul susține că măsura este avantajoasă pentru ambele state și ar putea aduce Căii Ferate din Moldova venituri de câteva milioane de euro.

Potrivit Guvernului, Ucraina intenționează să exporte aproximativ șase milioane de tone de mărfuri în anul agricol 2026, iar Republica Moldova urmărește să atragă circa 10% din acest volum. Detalii – AICI.

Asociația „Forța Fermierilor” și-a exprimat îngrijorarea față de tranzitul produselor agricole ucrainene prin Republica Moldova și a cerut implicarea agricultorilor și exportatorilor locali în gestionarea acestuia. Agricultorii au avertizat, pe 17 august, după o întrevedere cu premierul Vasile Tofan, că ar putea organiza proteste „masive” dacă autoritățile nu vor înregistra progrese inclusiv în această problemă până pe 21 august. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Colaj NM

VIDEO Un obiect aerian a intrat în Moldova din direcția Transnistriei și ar fi explodat la Ștefan Vodă. Spațiul aerian, închis timp de 15 minute

Un obiect aerian a pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova în seara zilei de 17 august. Despre acest lucru a anunțat Ministerul Apărării, care a precizat că, în acest context, spațiul aerian pe sectorul Centru a fost închis pentru 15 minute. Potrivit datelor preliminare ale Ministerului, obiectul a dispărut de pe sistemele de monitorizare în regiunea localității Talmaza. De cealaltă parte, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat, cu puțin timp în urmă, că în extravilanul localității Talmaza, raionul Ștefan Vodă, s-a produs o explozie în urma impactului cu solul a unui aparat de zbor.

Potrivit datelor preliminare ale IGP, explozia s-a produs la aproximativ 3 km de Talmaza, fiind incendiată și vegetația din proximitate. Victime nu au fost înregistrate. „Zona a fost securizată, iar instituțiile abilitate au intervenit la lichidarea incendiului și stabilirea circumstanțelor. Preliminar s-a stabilit că explozia s-a produs în urma impactului cu solul a unui aparat de zbor la moment neidentificat. Specialiștii secției tehnico-explozivă a Poliției se deplasează la fața locului pentru a examina și stabili cu certitudine originea aparatului de zbor. Îndemnăm cetățenii să evite locația respectivă și să nu atingă componente de la fața locului”, au comunicat reprezentanții IGP.

Între timp, Ministerul Apărării a anunțat că „sistemele de supraveghere ale spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale au detectat, la ora 17:37, pătrunderea în spațiul aerian al Republicii Moldova a unui obiect aerian, pe direcția Cuciurgan–Tiraspol”.

„Imediat au fost întreprinse măsuri pentru închiderea spațiul aerian pe sectorul Centru, cu durata de 15 minute. Potrivit datelor preliminare, obiectul a dispărut de pe sistemele de monitorizare în regiunea localității Talmaza, raionul Ștefan Vodă”, a comunicat Ministerul.

Precizăm că, pe 17 august, canale de Telegram din Ucraina au scris că o rachetă de croazieră „Banderol” ar fi intrat în spațiul aerian al R. Moldova.

Actualizare, 19:00: Reprezentanții IGP au declarat că specialiștii instituțiilor abilitate se află la fața locului și examinează aparatul de zbor, dar și toate circumstanțele.

screenshot

Maia Sandu susține că Rusia trimite intenționat unele drone în Moldova. Va fi expulzat ambasadorul agreat Oleg Ozerov?

Președinta Maia Sandu crede că unele drone ajung din întâmplare în Republica Moldova, iar altele „pentru că sunt trimise și nu doar în spațiul nostru aerian”. În același timp, șefa statului susține că o eventuală expulzare a ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, nu va opri survolările neautorizate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone. Potrivit șefei statului, nici notele de protest transmise de Chișinău nu schimbă politica Rusiei. „Lucrurile care pot să aibă impact este un sprijin mai mare pentru Ucraina”, a adăugat Maia Sandu. Declarațiile au fost făcute în ediția din 17 august a emisiunii „La 360 de grade”, difuzată la Teleradio Moldova.

În timpul emisiunii, șefa statului a fost întrebată dacă survolările neautorizate ale spațiului aerian de către drone sunt o întâmplare sau, prin acestea, Rusia testează capacitatea de reacție a Republicii Moldova și a țărilor vecine. „Eu cred că unele ajung din întâmplare și altele ajung pentru că sunt trimise, și nu doar în spațiul nostru aerian, dar și în spațiul aerian al altor state din regiune. Am văzut și în România, și în Polonia. Deci, judecând după traiectoria acelor drone, putem spune care sunt trimise intenționat și care sunt acolo din întâmplare. Și într-un caz, și în altul, aceste drone violează spațiul aerian al țării noastre. Și într-un caz, și în altul, ele reprezintă pericol pentru oameni, și singurul care se face vinovat, singura parte care se face vinovată de aceste lucruri este Federația Rusă, care a început acest război”, a comunicat Maia Sandu.

Potrivit șefei statului, „cele mai importante lucruri care pot fi făcute pentru ca să oprim aceste drone și în Republica Moldova, și în Ucraina, și peste tot este ca să ajutăm Ucraina și ca Ucraina să reușească în acest război”. „Sigur că noi putem să trimitem note de protest, putem să trimitem oameni acasă, dar de la asta, din păcate, nu se schimbă politica Rusiei. (…) Lucrurile care pot să aibă impact este un sprijin mai mare pentru Ucraina. (…) Altfel, am văzut în toți acești ani că Federației Ruse nu-i pasă de notele de protest”, a adăugat Maia Sandu.

Întrebată dacă se gândesc autoritățile de la Chișinău să aplice măsuri mai drastice în acest sens, președinta a răspuns: „Măsurile drastice sunt cele care pot opri războiul. (…) Aceste măsuri țin de ajutorarea Ucrainei”.

La întrebarea dacă se va ajunge la expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău, Maia Sandu a declarat: „Credeți că asta este o metodă care va opri Rusia din acțiunile sale? Nu cred. Da, asta se poate face, dar credeți că de la asta Rusia n-o să mai încalce spațiul aerian? Eu nu cred asta”.

***

Amintim că, ultima dată, o dronă a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova pe 16 august, în jurul orei 04:30. Aceasta a venit dinspre Ucraina, a zburat timp de 18 minute deasupra țării și s-a îndreptat spre Galați, România. Potrivit Ministerului Apărării, aceasta era de tip Shahed 138 (Geran 2). De cealaltă parte, Ministerul român al Apărării a raportat că a detectat, în dimineața aceleiași zile, pătrunderea unei drone în spațiul aerian al României, dinspre Republica Moldova, la aproximativ 24 de kilometri nord de Galați. Drona a fost doborâtă în jurul orei ora 05.00, potrivit instituției române. Detalii AICI.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: