Cum se simt minorele care au fost rănite în accidentul de la Sângera. Precizările medicilor

Noi detalii despre minorele de 17 și 6 ani, care au fost rănite în urma accidentului de la Sângera. Potrivit medicilor, adolescenta se „simte mai bine”. Iar fetița este în afara orcărui pericol, doctorii urmând să stabilească dacă acesta va continua tratamentul în spital sau la domiciliu.

În urma tragicului accident, minora de 17 ani a fost internată la Institutul Mamei și Copilului în stare gravă. La 4 zile distanță, purtătorul de cuvânt al instituției medicale Maxim Cazacu a declarat pentru NM că tânăra se „simte mai bine”.

Nu e în terapie intenisvă, a fost transferată la neurochirurgie. Se simte mai bine”, a spus Maxim Cazacu.

NM a solicitat un comentariu și despre starea fetiței de 6 ani de la Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „Valentin Ignatenco”, acolo unde aceasta a fost internată.

Este stabilă și în afara oricărui pericol. Urmează tratamentul. În curând vom stabili dacă va continua tratamentul la spital sau la domiciliu”, a declarat purtătoarea de cuvânt a instituției medicale Veronica Istrati.

***

Amintim că o femeie de 30 de ani a decedat pe loc, iar două minore de 6 și, respectiv, 17 ani au ajuns la spital, după ce au fost tamponate de o mașină, pe 29 august, în comuna Sângera. Oamenii legii anunță că la volanul automobilului se afla o tânără de 22 ani, angajată a INSP. Aceasta ar fi pierdut controlul volanului, iar în rezultat a intrat pe trotuar, tamponând pietonii. Testată alcoolscopic la locul accidentului, aparatul Drager a arătat o concentrație de alcool de 0,51 mg/l în aerul expirat. IGP anunță că tânăra a fost suspendată din funcție. Procurorul de caz a anunțat pe 30 august că suspecta și-a recunoscut vina și colaborează cu organul de urmărire penală.

Potrivit medicilor, sora Valentinei a fost internată la Institutul Mamei și Copilului, în stare  gravă.  Fetița de șase ani, care este fiica Valentinei Bivol, a fost internată la Spitalul Clinic Municipal pentru Copii „Valentin Ignatenco”. Reprezentanții instituției medicale declarau că fetița se află în afara oricărui pericol, starea de sănătate a acesteia fiind medie-stabilă.

Valentina a fost condusă pe ultimul drum joi, 31 august.

Potrivit Inspectoratului general de Poliție, pe acest caz a fost pornită o cauză penală. Dacă va fi găsită vinovată, tânăra de 22 de ani riscă de la patru la opt ani de detenție, cu privarea dreptului de a mai conduce.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: