Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din parlament a decis să înlocuiască denumirea limbii de stat în Constituție și în toate celelalte legi, cea „moldovenească” cu „română”. Pentru aceasta, PAS a găsit o metodă neobișnuită, dar ambiguă, potrivit experților. Inițiativa a fost adoptată abia în prima lectură, însă a provocat reacții aprinse: o parte a societății s-a grăbit să se bucure pentru „corectarea unei nedreptăți”, iar o altă parte a calificat-o drept „atac la suveranitatea Moldovei”.
„Este deja parte a Constituției”
Partidul de guvernământ intenționează să ajusteze legislația în conformitate cu decizia Curții Constituționale din anul 2013, care a stabilit că Declarația de Independență a Republicii Moldova (în care este menționată limba română) prevalează asupra textului Constituției, inclusiv în ceea ce privește denumirea limbii de stat.
De remarcat faptul că, pentru modificările tehnice în Constituție și în legislație, așa cum se exprimă cei din PAS, partidul de la guvernare intenționează să adopte legea cu simpla majoritate de 51 de voturi. În timp ce modificările în Constituție trebuie să fie aprobate cu 2/3 din voturile deputaților. Ba mai mult, Constituția nu poate fi modificată în perioada stării de urgență.
„Aceasta este deja parte a Constituției, noi trebuie doar să includem respectivele modificări tehnice. Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii pentru toți. Dacă opoziția va avea întrebări referitoare la lege, va putea oricând să se adreseze către Curtea Constituțională”, a declarat pentru NM Olesea Stamate, deputat PAS, șefa comisiei juridice a parlamentului.
Proiectul a fost inclus în agenda zilei de 2 martie a ședinței plenare a parlamentului și adoptată în prima lectură, în pofida protestelor opoziției parlamentare.
Proiectul de lege include câteva articole. Primul prevede necesitatea de a înlocui în toate legile (a se subînțelege și în Constituție) limba „moldovenească” sau „de stat” cu „limba română”.
Al doilea articol presupune a se declara învechită sintagma din articolul 13 al Constituției „care funcționează în baza grafiei latine”.
La fel, documentul propune înlocuirea denumirii sărbătorii „Limba Noastră” cu „Limba Română”.
Veșnica dispută moldovenească
Problema privind denumirea limbii de stat în Moldova a provocat mereu numeroase dezbateri politice. Aceste contradicții și-au găsit reflectare și în legislația țării încă de la întemeierea sa.
De exemplu, în primele documente din perioada proclamării independenței – legile din 31 august 1989 „Cu privire la revenirea limbii moldovenești la grafia latină” și „Cu privire la limba de stat a RSSM” – este indicată sintagma „limba moldovenească”. Aceeași sintagmă este folosită și în Legea „Cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldovenești”, care a fost aprobată în ziua următoare.
Doi ani mai târziu, primul parlament moldovenesc a votat Declarația de Independență a Republicii Moldova, în care sunt menționate legile din 31 august 1989, dar se spune deja „privind decretarea limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin”.
Peste alți trei ani, după primele alegeri parlamentare din istoria Moldovei independente, a fost adoptată actuala Constituție a țării noastre.
În articolul 13 al Constituției se spune: „Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”.
În pofida câtorva încercări de revizuire a articolului 13, Constituția din anul 1994 a păstrat status-quo-ul juridic stabilit timp de aproape două decenii.
Spre deosebire de actele normative și textul Constituției, în sistemul educațional al Moldovei s-a folosit întotdeauna sintagma „limba română”. Nici Academia de Științe nu recunoaște existența „limbii moldovenești”.
Următoarea etapă importantă în istoria disputelor lingvistice a fost hotărârea Curții Constituționale cu privire la interpretarea aceluiași articol 13 al Constituției. Înalta Curte a decis că articolul cu privire la limba de stat trebuie să fie interpretat în corelație cu Preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova, iar aceasta, la rândul său, este elementul originar, intangibil și imuabil al blocului de constituționalitate, respectiv, are prioritate asupra Constitiției.
Partea dispozitivă din decizia Curții Constituționale arată astfel:
În sensul Preambulului Constituţiei, Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova face corp comun cu Constituţia, fiind textul constituţional primar şi imuabil al blocului de constituţionalitate.
În cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează.
Decizia Curții Constituționale nu a fost unanimă.
Magistratul Curții Constituționale Aurel Băieșu și-a exprimat opinia separată, în care a menționat că nu este de acord cu argumentele colegilor.
„Curtea nu a fost îndreptăţită să acorde valoare superioară textului Declaraţiei, în care sintagma „limba română” doar se menţionează, în raport cu prevederile altor texte (art.13 din Constituţie, Legea nr. 3464 din 31 august 1989 etc.), în care de facto se decretează ca limbă de stat – limba moldovenească. […] Astfel, recunoaşterea superiorităţii Declaraţiei de Independenţă faţă de Constituţie este imposibilă în virtutea principiului lex superior derogat legi inferiori (legea superioară are prioritate faţă de legea inferioară)”, se menționează în opinia separate a lui Băieșu la decizia instanței.
În anul 2017, un grup de deputați ai Partidului Liberal și ai Partidului Liberal Democrat a inițiat revizuirea articolului 13 al Constituției în vederea îndeplinirii deciziei Curții Constituționale din anul 2013. Proiectul a primit avizul pozitiv al Curții Constituționale, însă parlamentul așa și nu l-a aprobat din cauza insuficienței a 2/3 din voturi.
În comentariul la documentul Curții Constituționale se menționează faptul că inițiativa de a include modificări în art. 13 al Constituției nu este o inițiativă obișnuită de modificare a Constituției. Aceasta este una tehnică și este determinată de „necesitatea executării obligatorii a Hotărârii Curții Constituționale nr. 36 din 5 decembrie 2013, care are caracter de cauză finalizată și este obligatorie pentru toate autoritățile publice și pentru toate persoanele juridice și fizice”.
Ulterior, s-a revenit la această chestiune deja în perioada guvernării Maiei Sandu și PAS. În anul 2022, cu ocazia sărbătorii „Limba Noastră”, întrebați despre redenumirea limbii în Constituție, președintele Sandu și speakerul parlamentului, liderul PAS Igor Grosu au spus că PAS este în căutarea a patru voturi insuficiente în parlament pentru votarea modificărilor în Legea supremă. Dar așa și nu a reușit. Și, se pare, au decis să meargă „pe altă cale”.
E timpul
Andrei Mardari / NewsMaker
Deputatul PAS Olesea Stamate susține că în PAS, s-a discutat demult ideea utilizării unui astfel de mecanism juridic și doar acum deputații au ajuns la concluzia că îl pot aplica.
Olesea Stamate n-a comentat din punct de vedere juridic decizia Curții Constituționale din anul 2013.
„Uneori, Curtea Constituțională interpretează lucrurile pe larg, uneori, prea îngust. Ei au întotdeauna posibilitatea de a-și revizui decizia. Ce-i drept, se folosesc foarte rar de ea. În timp ce [decizia] este în vigoare, trebuie s-o respectăm”, a spus Stamate pentru NM.
Parlamentara a mai declarat că, întrucât autorii nu consideră proiectul de lege al PAS ca fiind o inițiativă de revizuire a Constituției, se bazează pe faptul că acesta nu este vizat de restricțiile privind revizuirea în perioada stării de urgență, astfel că poate fi adoptat în perioada stării de urgență.
Deputatul PAS Oazu Nantoi a susținut ideea redenumirii limbii într-o discuție cu NM, chiar dacă a vorbit ambiguu într-un interviu televizat, numind politizarea denumirii limbii „o șmecherie”.
„Deja de mai bine de 30 de ani, elevii studiază limba și literatura română. Societatea s-a obișnuit deja cu aceasta, trebuie doar de formalizat”, susține Nantoi.
La întrebarea dacă viitoarea majoritate parlamentară nu va anula, prin aceeași simplă majoritate, proiectul de lege inventat de PAS, Nantoi a răspuns ironic: „De ce nu? Aceasta e distracția noastră principală”.
Mai târziu, deputatul a adăugat că e timpul de pus capăt jocurilor de care țara noastră este preocupată deja de 30 de ani. „Nimeni n-a murit din cauza că în Brazilia, limba oficială este portugheza, iar în Austria – germana”, a menționat acesta.
Și președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Dinu Plângău a spus că demult e timpul de corectat nedreptatea sub formă de „limba moldovenească” în Constituție.
„Avem multe legi în care se menționează limba moldovenească sau limba de stat. Asta e problema. Noi am pregătit, mai devreme, o listă de acte normative în care trebuie să se facă ordine”, a menționat Plângău.
Acesta a declarat că încă nu a văzut proiectul PAS ca să-l comenteze din punct de vedere juridic.
Juristul Grigore Novac, membrul Comitetului executiv al Partidului Socialiștilor, a vorbit fără echivoc despre proiectul PAS.
„Acesta contravine legii pe partea de modificare a Constituției. Este o măsură absolut populistă. În curând, vom avea poziția noastră oficială în acest sens. Constituția nu poate fi modificată prin simpla majoritate. Curtea Constituțională nu modifică Constituția”, spune Novac.
Totuși, deputatul PSRM speră că proiectul de lege nu va fi votat și nu a răspuns la întrebarea, dacă socialiștii vor depune o sesizare la Curtea Constituțională în cazul în care legea va fi votată.
În mod tradițional, adepții păstrării sintagmei „limba moldovenească” fac referire la „vox populi”: conform Barometrului Opiniei Publice din anul 2017 (ultimul sondaj cu o asemenea întrebare), coraportul moldovenească/română a fost de 69%/26% în defavoarea celei din urmă.
Caz curios
Ex-magistratul Curții Constituționale Nicolae Osmochescu a declarat pentru NM că parlamentul este obligat să respecte și să execute deciziile Curții Constituționale, posibil, chiar și fără respectarea simplei proceduri de modificare a Constituției.
„Consider că există decizia Curții Constituționale și parlamentul este obligat s-o implementeze. Cu care majoritate – este o întrebare controversată. Îmi este greu să răspund imediat, trebuie de văzut practica executării deciziilor Curților Constituționale, însă nu doar din țara noastră. La noi, cu părere de rău, adesea, parlamentul n-a adoptat legi pentru executarea deciziilor Curții Constituționale”, menționează Osmochescu.
În schimb, Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO, este sigur că pentru implementarea deciziei Curții Constituționale, trebuie respectată procedura de modificare a Constituției.
„Din punct de vedere științific, e clar că limba română are dreptul să fie în Constituție, dar pentru aceasta, trebuie să fie respectată procedura de modificare. Vrem noi sau nu, acestea sunt regulile jocului”, afirmă Pavlovschi.
Potrivit afirmațiilor lui Pavlovschi, oricum, acesta este un caz curios, pentru că „încă nimeni n-a încercat să facă așa ceva”. „Cu siguranță, se vor găsi doritori de a contesta aceste modificări la Curtea Constituțională, iar atunci vom vedea, ce va decide Curtea”, adaugă juristul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
