euronews.ro/foto simbol

Reguli noi de intrare în UE: ce trebuie să știe cetățenii Republicii Moldova despre sistemul EES

Începând cu 12 octombrie 2025, în punctele de trecere a frontierei externe ale Uniunii Europene este implementat Sistemul de Intrare/Ieșire (Entry/Exit System – EES). Călătorii care părăsesc Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei „Costești” spre România sunt deja supuși noilor cerințe, a raportat duminică Poliția de Frontieră.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a declarat că acest sistem face parte din eforturile Uniunii Europene de modernizare și digitalizare a controlului la frontiere. Scopul său este să înregistreze datele despre intrarea, ieșirea și refuzul de intrare a cetățenilor din țări terțe (non-UE) în spațiul Schengen. EES se aplică tuturor cetățenilor din țări terțe, indiferent dacă au nevoie sau nu de viză pentru a călători în spațiul Schengen. În perspectivă, în cadrul acestui sistem, pașapoartele nu vor mai fi ștampilate, iar durata șederii va fi monitorizată electronic.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat că sistemul se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din UE) ce efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) pe teritoriul Uniunii Europene. Țările europene care utilizează EES vor introduce sistemul treptat la frontierele lor externe, iar punerea deplină în aplicare este prevăzută până la 10 aprilie 2026. Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.

Astfel, cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu pașaportul biometric moldovenesc sunt supuși noilor reguli ale EES. În schimb, cei care au și cetățenia unui stat membru UE sau Schengen și călătoresc cu pașaportul acelui stat nu intră sub incidența sistemului EES.

Ce este nou în cadrul verificărilor la frontieră?

Persoana care ajunge pentru prima dată la un punct de trecere a frontierei de la lansarea EES va trebui să furnizeze date cu caracter personal. Agenții care se ocupă de controlul pașapoartelor vor scana amprentele digitale și vor fotografia fața acesteia. Aceste informații vor fi înregistrate într-un fișier digital, iar în perspectivă pașaportul nu va mai fi ștampilat.

Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care preluarea amprentelor este fizic imposibilă nu trebuie să-și dea amprentele.

Dacă persoana a trecut deja frontierele țărilor europene care utilizează EES de mai multe ori de la lansarea sistemului, amprentele digitale și fotografia sa vor fi deja înregistrate în EES. În acest caz, agenții vor verifica doar amprentele și fotografia, ceea ce va necesita mai puțin timp. În cazuri rare, poate fi necesar ca datele persoanei să fie colectate și înregistrate din nou.

Astfel, Poliția de Frontieră a venit cu recomandări pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu pașaportul biometric moldovenesc, pentru a evita întârzierile sau neînțelegerile la trecerea frontierei externe Schengen:

  • să se informeze din timp despre noile proceduri și cerințe din sursele oficiale ale UE;
  • să verifice valabilitatea pașaportului biometric și a altor documente de călătorie;
  • să manifeste răbdare și cooperare cu autoritățile de frontieră din statele UE în procesul de trecere a frontierei.

La Costești, primii călători au părăsit R. Moldova conform noilor reguli

Între timp, începând cu duminică, călătorii care ies din Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei „Costești” și se îndreaptă spre România sunt deja supuși noilor cerințe de intrare în spațiul Schengen, a raportat Poliția de Frontieră.

border.gov.md
border.gov.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: