euronews.ro/foto simbol

Reguli noi de intrare în UE: ce trebuie să știe cetățenii Republicii Moldova despre sistemul EES

Începând cu 12 octombrie 2025, în punctele de trecere a frontierei externe ale Uniunii Europene este implementat Sistemul de Intrare/Ieșire (Entry/Exit System – EES). Călătorii care părăsesc Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei „Costești” spre România sunt deja supuși noilor cerințe, a raportat duminică Poliția de Frontieră.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a declarat că acest sistem face parte din eforturile Uniunii Europene de modernizare și digitalizare a controlului la frontiere. Scopul său este să înregistreze datele despre intrarea, ieșirea și refuzul de intrare a cetățenilor din țări terțe (non-UE) în spațiul Schengen. EES se aplică tuturor cetățenilor din țări terțe, indiferent dacă au nevoie sau nu de viză pentru a călători în spațiul Schengen. În perspectivă, în cadrul acestui sistem, pașapoartele nu vor mai fi ștampilate, iar durata șederii va fi monitorizată electronic.

Ministerul Afacerilor Externe a precizat că sistemul se aplică cetățenilor statelor terțe (care nu fac parte din UE) ce efectuează șederi de scurtă durată (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile) pe teritoriul Uniunii Europene. Țările europene care utilizează EES vor introduce sistemul treptat la frontierele lor externe, iar punerea deplină în aplicare este prevăzută până la 10 aprilie 2026. Pe durata perioadei de tranziție (aproximativ 6 luni), pașapoartele vor continua să fie ștampilate manual.

Astfel, cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu pașaportul biometric moldovenesc sunt supuși noilor reguli ale EES. În schimb, cei care au și cetățenia unui stat membru UE sau Schengen și călătoresc cu pașaportul acelui stat nu intră sub incidența sistemului EES.

Ce este nou în cadrul verificărilor la frontieră?

Persoana care ajunge pentru prima dată la un punct de trecere a frontierei de la lansarea EES va trebui să furnizeze date cu caracter personal. Agenții care se ocupă de controlul pașapoartelor vor scana amprentele digitale și vor fotografia fața acesteia. Aceste informații vor fi înregistrate într-un fișier digital, iar în perspectivă pașaportul nu va mai fi ștampilat.

Copiii sub 12 ani și persoanele pentru care preluarea amprentelor este fizic imposibilă nu trebuie să-și dea amprentele.

Dacă persoana a trecut deja frontierele țărilor europene care utilizează EES de mai multe ori de la lansarea sistemului, amprentele digitale și fotografia sa vor fi deja înregistrate în EES. În acest caz, agenții vor verifica doar amprentele și fotografia, ceea ce va necesita mai puțin timp. În cazuri rare, poate fi necesar ca datele persoanei să fie colectate și înregistrate din nou.

Astfel, Poliția de Frontieră a venit cu recomandări pentru cetățenii Republicii Moldova care călătoresc cu pașaportul biometric moldovenesc, pentru a evita întârzierile sau neînțelegerile la trecerea frontierei externe Schengen:

  • să se informeze din timp despre noile proceduri și cerințe din sursele oficiale ale UE;
  • să verifice valabilitatea pașaportului biometric și a altor documente de călătorie;
  • să manifeste răbdare și cooperare cu autoritățile de frontieră din statele UE în procesul de trecere a frontierei.

La Costești, primii călători au părăsit R. Moldova conform noilor reguli

Între timp, începând cu duminică, călătorii care ies din Republica Moldova prin punctul de trecere a frontierei „Costești” și se îndreaptă spre România sunt deja supuși noilor cerințe de intrare în spațiul Schengen, a raportat Poliția de Frontieră.

border.gov.md
border.gov.md

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Vom avea mai multe clase cu predare în limba ucraineană? Rohovei: „Sper să vedem rezultate concrete ale cooperării noastre”

Gestionarea procesului de introducere a claselor cu predare în limba ucraineană în școlile din Republica Moldova presupune o coordonare strânsă între autoritățile moldovene și partenerii ucraineni. Declarația a fost făcută de ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova. Potrivit diplomatului, există planuri concrete pentru deschiderea unor clase cu predare integrală sau parțială în limba ucraineană, iar rezultatele vor fi vizibile în curând.

Rohovei a subliniat că, în prezent, majoritatea elevilor ucraineni din Moldova studiază în școli cu predare în limba rusă. Totuși, accesul la educația în limba maternă este esențial pentru păstrarea identității și culturii ucrainene.

„În ceea ce privește sistemul de învățământ, consider că orice sistem, indiferent de limba de predare, stă la baza formării unui om. Cei șapte ani de acasă se datorează părinților, însă școala joacă un rol foarte important. Dacă un elev este de etnie ucraineană sau găgăuză și are posibilitatea să studieze în limba natală, acest lucru este esențial pentru formarea sa viitoare”, a precizat ambasadorul.

Diplomatul a menționat că există provocări tehnice și logistice, precum pregătirea profesorilor calificați, dar dialogul constant cu Ministerul Educației și Ministerul Culturii oferă cadrul necesar pentru implementarea măsurilor. În prezent, există deja catedre de limbă și literatură ucraineană în școlile cu predare în limba rusă, iar autoritățile se angajează să extindă accesul la învățământul în limba ucraineană.

„Sper ca în curând să vedem rezultate concrete ale cooperării noastre bilaterale. Vor fi școli cu predare în limba ucraineană și școli cu predare mixtă, în limba română și ucraineană. Cred că va veni și momentul când vom obține o pace durabilă și justă în Ucraina, iar mulți absolvenți ai școlilor din Republica Moldova care vor dori să-și continue studiile în Ucraina și să devină cadre didactice acolo vor avea această posibilitate”

Paun Rohovei, a mai spus că există toată deschiderea și înțelegerea necesară pentru a asigura dreptul minorităților, nu doar ucrainene, să studieze parțial sau integral în limba natală.

„Noi am făcut pași concreți în această direcție, deși unele rezultate nu sunt imediat vizibile. Sunt sigur că vor fi mai multe școli cu predare în limba ucraineană, iar dialogul strâns cu Ministerul Educației și Ministerul Culturii asigură continuitatea acestor eforturi”, a concluzionat Rohovei.

În Republica Moldova, aproximativ 3.600 de copii refugiați din Ucraina sunt integrați în școlile și grădinițele din țară în acest an, primind sprijin educațional și financiar pentru a participa la procesul de învățământ. Totodată, numărul claselor dedicate refugiaților cu predare în limba ucraineană a fost dublat. În prezent, însă, oportunitatea de a studia într-o clasă cu predare în limba ucraineană rămâne disponibilă doar la Gimnaziul „Taras Șevcenko” din capitală.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: