Un eveniment important pentru sistemul judecătoresc din Moldova va avea loc la 3 decembrie – alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). CSM este un organ de autoadministrare judecătorească, care are împuternicirea de a numi și de a destitui din funcție judecătorii, de a-i sancționa disciplinar și de a forma bugetul sistemului judecătoresc. Magistrații vor trebui să aleagă cinci membri noi ai CSM din 21 de candidați. NM prezintă, ce se știe despre primii 11 pretendenți (continuare – în partea a doua a articolului).
Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din 12 membri: șase judecători (aceștia sunt aleși în cadrul adunării generale a judecătorilor), trei profesori de drept, precum și procurorul general, ministrul justiției și președintele Curții Supreme de Justiție, în virtutea funcției. În anul 2021, expiră mandatele a cinci din șase membri ai CSM, reprezentanți ai corpului judecătoresc. Mandatul lui Dorel Musteață, cel de-al șaselea judecător membru al CSM, este valabil încă un an (în prezent, el asigură interimatul funcției de președinte al CSM).
În luna august 2021, parlamentul a adoptat amendamente la Legea cu privire la CSM, care vor permite deputaților să aleagă trei membri noi ai CSM din rândul profesorilor de drept chiar în această toamnă. Astfel, până la sfârșitul anului 2021, componența CSM se va înnoi cu două treimi.
Candidați
Gheorghe Balan
Gheorghe Balan a început să activeze în calitate de judecător în anul 1996. În prezent, activează la Judecătoria sectorului Buiucani din capitală. Balan a criticat de nenumărate ori sistemul judecătoresc și Consiliul Superior al Magistraturii și a susținut activ Partidul Platforma Demnitate și Adevăr.
În anul 2018, CSM l-a destituit din funcție. Motiv pentru aceasta a fost o plângere din partea autorităților satului Puhăceni, raionul Anenii Noi. Acestea susțineau că judecătorul Balan a încălcat legea când a oferit consultanță locuitorilor din Puhăceni, care erau nemulțumiți de deschiderea unei cariere de nisip.
După ce a fost demis, împotriva lui Balan a fost inițiată cea de-a doua procedură disciplinară. De data aceasta, colegiul disciplinar a stabilit că Balan a emis două sentințe neîntemeiate. Magistratul a aplicat o amendă de 50 mii de lei unui membru al grupării care se ocupa de traficul de droguri în proporții deosebit de mari și o amendă de 20 mii de lei într-un dosar despre violență în familie, care s-a încheiat cu decesul victimei. Curtea de Apel nu a fost de acord cu aceste sentințe și le-a înlocuit cu pedeapsa cu închisoarea.
La alegerile parlamentare din anul 2019, Balan a candidat din partea Blocului ACUM în Circumscripția electorală uninominală din Anenii Noi, dar a pierdut.
În luna iunie 2019, după schimbarea guvernării în Moldova, Balan a fost numit șef al Inspectoratului General al Poliției. Însă după ce s-a constatat un conflict de interese în numirea acestuia (Balan este cumătrul lui Andrei Năstase, care atunci era ministru al afacerilor interne), Balan a fost numit șef interimar al IGP.
La 15 noiembrie același an, Balan a demisionat din această funcție. Până atunci, reușise să conteste decizia cu privire la destituirea sa din funcția de magistrat și în luna decembrie 2019, Balan a revenit la activitatea sa de la Judecătoria sectorului Buiucani.
Vasile Șchiopu
Vasile Șchiopu și-a început activitatea de judecător la Judecătoria Ungheni în anul 2003. În anul 2012, a devenit președinte al Judecătoriei Ungheni. În anul 2016, după ce i-a expirat mandatul, a asigurat interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Ungheni. În anul 2017, la propunerea CSM, a fost numit președinte al Judecătoriei Ungheni pentru încă patru ani. În anul 2018, președintele de atunci Igor Dodon l-a decorat pe magistratul Șchiopu cu Ordinul „Gloria Muncii”. În anul 2021, a expirat cel de-al doilea mandat al lui Șchiopu și acum, acesta iarăși asigură interimatul funcției de președinte al Judecătoriei Ungheni.
Stanislav Sorbalo
Stanislav Sorbalo activează la Judecătoria Bălți. A revenit în sistemul judecătoresc în anul 2020. Până atunci, timp de cel puțin 10 ani, a încercat să demonstreze la CEDO că a fost demis ilegal. Sunt vizate evenimentele din anii 2008-2009. Atunci, procurorul general Valeriu Gurbulea a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii autorizația de a iniția un dosar penal împotriva lui Sorbalo. Potrivit procuraturii, Sorbalo a declarat ilegale perchezițiile care s-au efectuat la un avocat care anterior a apărat judecătorul într-un alt proces de judecată. La rândul său, Sorbalo susține că și-a expus opinia referitoare la perchezițiile care, în cadrul dosarului împotriva avocatului, au fost efectuate la persoane terțe.
Atunci, Procuratura Generală a inițiat un dosar penal împotriva lui Sorbalo, iar CSM – o verificare disciplinară. În urma verificării disciplinare, magistratul a fost demis. Sorbalo a încercat să conteste această decizie în instanțele superioare, dar cererile sale au fost respinse. În anul 2019, CEDO a informat guvernul Moldovei că examinează o plângere a lui Sorbalo.
Părțile au ajuns la un acord amiabil, iar Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia cu privire la destituirea din funcție a lui Sorbalo. În anul 2020, CSM l-a restabilit în funcție. Totodată, magistratului i-a fost achitată o compensație de 1,883 milioane de lei.
Mihail Cojocaru
Mihail Cojocaru activează în calitate de magistrat la Judecătoria Bălți din anul 2015. Până atunci, a fost asistent judiciar la Curtea de Apel Bălți. În anul 2020, Cojocaru a fost numit judecător până la împlinirea vârstei de 65 de ani.
Iurie Bejenaru
Iurie Bejenaru activează în calitate de judecător din anul 1994. Din 2003 până în 2008, a fost președinte al Judecătoriei sectorului Buiucani al capitalei. Din anul 2008, Bejenaru activează în calitate de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit informațiilor Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, Moldova a pierdut la CEDO opt dosare în care deciziile au fost emise de completul de magistrați din care făcea parte și Bejenaru. Totodată, acesta a fost membru al completului de judecători care a obligat ÎS „Registru” să achite prejudicii de 7 milioane de dolari companiei „Intercomsoft LTD” care aparține businessmanului Boris Birștein. Oleg Efrim, ministrul justiției de atunci, a cerut ca judecătorii să fie sancționați pentru această hotărâre.
În vara anului 2020, Bejenaru a pretins la funcția de vicepreședinte al CSJ, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi.
Veronica Cupcea
Veronica Cupcea a devenit judecător la Judecătoria Orhei în anul 2007. În 2010, Cupcea a devenit președinte al Judecătoriei Orhei. Mandatul său de președinte al Judecătoriei Orhei a fost prelungit până în anul 2020. Iar în 2021, Cupcea a fost numită în funcția de președinte interimar al Judecătoriei Orhei.
În anul 2013, Cupcea a ajuns în centrul unui scandal. Jurnaliștii au depistat că magistrata a angajat o secretară pe care tot ea a condamnat-o la doi ani cu suspendare într-un dosar de delapidare a bunurilor de stat.
Marina Rusu
Marina Rusu a fost numită în funcția de magistrat la Judecătoria Taraclia în anul 2012. În anul 2015, s-a mutat cu familia la Chișinău. Rusu s-a adresat de două ori la CSM cu rugămintea de a fi transferată cu serviciul în Chișinău, motivând această solicitare prin faptul că are cinci copii și este nevoită să piardă câte opt ore pe zi pentru a ajunge la serviciu, apoi acasă (patru ore într-o direcție și alte patru înapoi). Însă în ambele cazuri, CSM a refuzat fără a explica motivul (în anii 2019 și 2020).
În luna august 2019, împreună cu judecătorii Victoria Sanduța și Ion Malanciuc, Rusu a fondat Asociația Judecătorilor „Vocea Justiției”. De nenumărate ori, Asociația a criticat public CSM. După ce CSM a refuzat și a doua oară transferul lui Rusu la Chișinău, asociația a cerut demiterea a trei membri ai CSM (Anatol Pahopol, Nina Cernat și Mariana Timotin). În opinia asociației, aceștia au discriminat-o pe magistrata Marina Rusu și „și-au încălcat obligațiunile în mod flagrant”. La rândul său, Rusu s-a plâns împotriva CSM la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. În luna decembrie 2020, Consiliul a confirmat faptul că magistrata a fost discriminată.
Ioana Chironeț
Ioana Chironeț și-a început activitatea ca inspector judiciar pe lângă CSM în anul 2011. În anul 2012, a devenit șefă a secretariatului CSM, iar în 2015 – judecător al Judecătoriei sectorului Ciocana din capitală. În anul 2018, Chironeț iarăși a revenit la activitatea de inspector judiciar pe lângă CSM, iar în 2020, a preluat conducerea acestei inspecții. De notat că în anul 2021, Consiliul Superior al Magistraturii nu a aprobat raportul inspecției. Membrii CSM au fost indignați de faptul că în raport a fost inclusă o „statistică seacă”, fără propuneri concrete, cum ar putea să fie îmbunătățită această stare de lucruri și să fie sporit nivelul de încredere al societății față de sistemul justiției.
Dumitru Pușca
Dumitru Pușca a devenit magistrat la Judecătoria Soroca în anul 2005. În anul 2011, a fost transferat la Judecătoria Bălți, iar în 2013 – la Curtea de Apel Bălți.
Livia Mitrofan
Din 2012 până în 2014, Livia Mitrofan a activat în calitate de avocat stagiar. În 2016, a început să lucreze ca asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție. Din 2018, a început să activeze în calitate de judecător al colegiului penal de la Judecătoria sectorului Ciocana, iar după aceasta – judecător pentru cauze civile la Judecătoria sectorului Centru. A fost coautor al mai multor declarații de-ale magistraților. Astfel, după schimbarea guvernării în anul 2019, Livia Mitrofan și alți magistrați de la Judecătoria sectorului Centru au luat cuvântul la o ședință a CSM și au îndemnat guvernul să inițieze un dialog constructiv despre reforma justiției.
Liliana Catan
Liliana Catan activează în calitate de judecător din anul 1996, din anul 2005 – la Curtea de Apel Chișinău, iar din anul 2013 – la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Potrivit datelor Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, Moldova a pierdut la CEDO șapte dosare în care deciziile au fost emise de un complet de judecători din care făcea parte și Catan. Aceasta are și un avertisment disciplinar pentru faptul că fiind în componența colegiului CSM, l-a eliberat pe Ion Druță care a fost condamnat de Curtea de Apel la 20 de ani privațiune de libertate pentru triplă crimă.
În anul 2017, colegiul din care făcea parte Catan a lăsat în vigoare sentința ex-premierului Vlad Filat care a fost condamnat la 9 ani privațiune de libertate. În luna iulie 2020, aceasta a participat la concursul pentru funcția de președinte al CSJ, dar nu a acumulat numărul necesar de voturi.
***
Acest articol a fost scris în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept și asigurarea transparenței sistemului judiciar”, realizat de ONG „Juriștii pentru drepturile omului” cu susținerea Fondului Național pentru Democrație, care nu influențează obiectul și conținutul investigațiilor publicate.
