Candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei trebuie în continuare să cunoască limba română, potrivit deciziei Curții Constituționale, pronunțată pe 2 octombrie. Curtea a respins sesizarea celor 11 deputați socialiști, care au cerut verificarea constituționalității cerinței și declararea acesteia drept neconstituțională. Curtea a recunoscut, la rândul său, constituționalitatea prevederii.
Autorii sesizării au fost: Igor Dodon, Grigorii Uzun, Ala Ursu Antoci, Alla Pilipețcaia, Alla Darovannaia, Marcel Cenușa, Pavel Voicu, Bogdat Țîrdea, Grigore novac, Vlad Batrîncea și Vladimir Odnostalco. Aceștia au solicitat, pe 28 august, Curții Constituționale să verifice constituționalitatea expresiei „și română” din cuprinsul articolului 161 alineatul (4) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022.
Menționăm că alineatul (4) al acestui articol prevede că „au dreptul de a fi aleși Bașcan al Găgăuziei, cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor vârsta de 35 de ani, a locuit sau locuiește permanent în unitatea administrativ-teritorială autonomă Găgăuzia nu mai puțin de 10 ani, cunoaște limbile găgăuză și română și îndeplinește condițiile prevăzute de prezentul cod”.
Autorii sesizării au solicitat Curții să declare neconstituțională prevederea de la articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral, în partea ce ține de textul „și română”.
Curtea Constituțională a hotărât să respingă sesizarea privind controlul constituționalității textului „și română”. „Se recunoaște constituțional textul „și română” din articolul 161 alineatul (4) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022″, a precizat Curtea. Hotărârea este definitivă, nu poate fi suspusă niciunei căi de atac și intră în vigoare la data adoptării.
În timpul unui briefing de presă, președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat că „stabilirea condiției cunoașterii limbii române de către candidatul la funcția de guvernator nu poate fi considerată o condiție imprevizibilă, inclusiv de capacitatea guvernatorului de a comunica direct cu autoritățile centrale în limba oficială depinde funcționarea coerentă a statului și eficiența colaborării dintre autoritățile naționale și autoritățile unității teritoriale autonome”.
„Limba de stat constituie o valoare constituțională, un simbol al unității poporului și o parte integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova. Această dimensiune constituțională nu încetează să opereze în Găgăuzia. (…) Această condiție se înscrie în regimul juridic general al funcțiilor de demnitate publică și corespunde, în același timp, unei necesități concrete de exercitate efectivă a mandatului și de comunicare interinstituțională”, a adăugat Manole.
***
Menționăm că, pe 15 noiembrie 2026, vor avea loc alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, zi în care vor fi aleși și deputații în Adunarea Populară a Găgăuziei.
