AP / Vadim Ghirda

Luptă cu corupția electorală sau risc asupra democrației? Ce spune Comisia de la Veneția, după ce PAS a modificat legea în grabă

Modificarea frecventă a Codului electoral în Republica Moldova, cu atât mai mult în ajunul alegerilor, subminează încrederea cetățenilor în procesul electoral și poate crea impresia că legea este doar un instrument în mâinile puterii. Constatarea se regăsește în avizul Comisiei de la Veneția (CV) privind amendamentele legislative adoptate în ajunul alegerilor parlamentare din 2025. Experții Comisiei au atras atenția, totodată, asupra circumstanțelor fără precedent în care autoritățile de la Chișinău au adoptat aceste modificări, menite să contracareze corupția electorală și amenințările hibride. NewsMaker explică la ce concluzii au ajuns experții Comisiei de la Veneția și ce modificări au recomandat să fie aduse noilor prevederi ale legii adoptate de PAS.

Comisia de la Veneția a publicat avizul pe 10 martie. Respectarea recomandărilor acesteia este o condiție importantă pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene.

De ce Moldova a modificat legea și ce a constatat Comisia de la Veneția

În iunie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a solicitat Comisiei de la Veneția să își exprime opinia asupra amendamentelor legislative adoptate pentru a spori eficiența luptei împotriva corupției electorale. Pachetul de modificări a fost elaborat de majoritatea de guvernare după ce Curtea Constituțională a constatat că amploarea corupției electorale în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 este incompatibilă cu principiile alegerilor libere.

Proiectul de amendamente prevedea, printre altele, înăsprirea pedepselor pentru cumpărarea alegătorilor, falsificarea alegerilor și alte încălcări comise în perioada electorală. Despre alte prevederi ale proiectului și motivele pentru care acesta a stârnit îngrijorări în rândul apărătorilor drepturilor omului am scris în materialul „Interzicerea programelor din Rusia și pedepse cu închisoarea pentru cumpărarea voturilor”.

Experții Comisiei de la Veneția au menționat în avizul lor privind aceste modificări legislative că orice reformă de succes trebuie să se bazeze pe trei „piloni”: o legislație clară, un consens politic larg și o aplicare cu bună-credință, însoțită de garanții judiciare solide. Deși comisia a salutat implicarea activă a societății civile și a experților în dezbaterea amendamentelor, aceasta și-a exprimat regretul față de lipsa sprijinului din partea opoziției. Situația a fost complicată și de faptul că unele amendamente importante, cum ar fi cele privind combaterea ingerinței străine, au fost introduse în etapa finală, ceea ce practic nu a lăsat timp suficient pentru consultări ample asupra lor.

O atenție deosebită experții Comisiei au acordat problemei „instabilității” legilor în Moldova. Codul electoral a fost modificat de zece ori într-o perioadă scurtă, ceea ce, în opinia Comisiei, subminează încrederea cetățenilor în alegeri. Atunci când regulile jocului sunt schimbate prea des și devin prea complexe, alegătorii pot avea impresia că legea este doar un instrument în mâinile celor aflați la putere. Conform standardelor internaționale, regulile fundamentale ale alegerilor nu ar trebui modificate cu mai puțin de un an înainte de vot, însă în acest caz legea a fost adoptată cu doar patru luni înainte de alegerile din 2025, când campania electorală începuse deja, de facto.

În același timp, Comisia a recunoscut caracterul excepțional al circumstanțelor în care au fost adoptate aceste amendamente. Autoritățile Republicii Moldova s-au aflat în fața unei alegeri dificile: să respecte termenele și să păstreze stabilitatea sau să reacționeze urgent la corupția electorală fără precedent și la amenințările hibride, așa cum a cerut Curtea Constituțională. Rezumând, experții au menționat că înțeleg motivele grabei, dar au recomandat insistent ca, pe viitor, să nu fie adoptate amendamente atât de importante în ajunul alegerilor, pentru a nu pune sub semnul întrebării legitimitatea întregului proces democratic.

Comisia a recunoscut că dorința autorităților de la Chișinău de a eradica cumpărarea alegătorilor, finanțarea ilegală a partidelor și influența străină ostilă este pe deplin legitimă și justificată în condițiile internaționale actuale. Potrivit experților Comisiei de la Veneția, înăsprirea răspunderii penale prevăzută de amendamente și închiderea lacunelor juridice corespund, în general, standardelor internaționale, dacă aceste măsuri sunt aplicate imparțial și cu respectarea drepturilor omului.

Recomandări

În acest context, Comisia de la Veneția a recomandat clarificarea unor formulări din legislație. Noțiuni precum „activitate extremistă”, „susținerea extremismului” sau „răspândirea materialelor” nu trebuie să fie vagi, nici în lege, nici în Codul penal. Potrivit experților, drept extremism ar trebui considerate doar acele acțiuni în care este demonstrată intenția de a provoca un prejudiciu real sau există apeluri la violență. În caz contrar, avertizează Comisia, legea riscă să devină un instrument pentru aplicarea unor sancțiuni arbitrare.

Al doilea grup important de recomandări se referă la proporționalitatea pedepselor. Potrivit Comisiei de la Veneția, suspendarea activității sau lichidarea completă a unei organizații ori a unui partid politic trebuie să fie aplicate doar ca „măsură extremă”, atunci când toate celelalte modalități de intervenție au fost epuizate. În cazul restricțiilor preventive, în special al celor adoptate în procedură accelerată, legea ar trebui să prevadă termene clare de aplicare și să asigure posibilitatea controlului judiciar. Totodată, depunerea unui apel împotriva deciziei de închidere a unei organizații ar trebui, de regulă, să suspende executarea acesteia, pentru a evita consecințe ireversibile până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței.

Experții Comisiei de la Veneția au acordat o atenție deosebită protecției pluralismului politic și vieții private. Atunci când autoritățile decid dacă un nou partid este „succesorul” unei structuri interzise, ele trebuie să se bazeze pe o analiză complexă a faptelor și să asigure partidului dreptul la o apărare deplină în instanță, nu să adopte o decizie automat. De asemenea, Comisia consideră excesivă cerința ca partidele să transmită statului datele personale ale membrilor lor de rând. Experții recomandă fie renunțarea completă la această idee, fie reducerea la minimum a volumului de informații transmise, înlocuind sancțiunile dure și raportarea permanentă cu actualizări periodice planificate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

„Adunarea Cetățenească” la parlament, pe subiectul amalgamării: 50 de moldoveni au votat recomandări

50 de cetățeni din diferite regiuni ale țării, selectați aleatoriu, au participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale (APL). Aceștia au votat 15 recomandări pentru Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc la Parlament. Informația a fost comunicată de reprezentanții Legislativului, care au numit evenimentul drept „Adunarea Cetățenească privind reforma APL”.

Potrivit Legislativului, 50 de cetățeni selectați aleatoriu din diferite regiuni ale țării au participat, în două weekenduri (16-17 mai și 30-31 mai), la un exercițiu dedicat reformei administrației publice locale.

Participanții au analizat impactul reformei asupra comunităților, au discutat cu experți și reprezentanți ai autorităților și au formulat recomandări pentru a fi transmise Parlamentului Republicii Moldova.

La aprobarea celor 15 de recomandări a avut loc o sesiune de vot secret, a precizat Legislativul. Acestea au fost susținute de peste 75% dintre voturi.

Recomandările votate de participanți sunt:

  • Susținerea localităților care nu reușesc să se amalgameze voluntar, astfel încât acestea să nu fie dezavantajate financiar în cazul unei amalgamări normative;
  • Introducerea unor mecanisme echitabile de distribuire a resurselor între localitățile amalgamate și de susținere temporară, pentru ca satele mai mici să nu fie lăsate fără investiții și servicii;
  • Susținerea dezvoltării localităților mici care vor să se amalgameze, dar nu sunt acceptate de localitățile mai mari, prin crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea acestora;
  • Reabilitarea și construcția de către stat a drumurilor și infrastructurii dintre localitățile amalgamate, pentru a preveni izolarea comunităților;
  • Armonizarea legislației privind Grupurile de Acțiune Locală în contextul reformei administrației publice locale;
  • Organizarea unor campanii de informare accesibile și adaptate diferitelor categorii de vârstă și grupuri sociale privind reforma APL, inclusiv prin platforme online și adunări publice regionale;
  • Informarea cetățenilor despre reforma APL în limbile vorbite de minoritățile etnice din Republica Moldova;
  • Asigurarea reprezentării echitabile a localităților mici în noile structuri administrative și în consiliile locale, prin crearea rolului de reprezentant al localității și modificarea legislației electorale astfel încât fiecare localitate să fie reprezentată proporțional în consiliile locale;
  • Garantarea accesului deschis la informații despre activitatea consiliilor locale, inclusiv prin transmisiuni live ale ședințelor consiliilor și întâlniri organizate în teritoriu;
  • Protejarea localităților cu minorități etnice și respectarea drepturilor acestora în cadrul reformei administrației publice locale, inclusiv prin prevederea unor excepții de la pragul numeric minim al populației;
  • Protejarea infrastructurii culturale locale: case de cultură, biblioteci și muzee, în localitățile amalgamate;
  • Reangajarea și recalificarea personalului din primării care riscă să își piardă locurile de muncă în urma reformei;
  • Crearea unui mecanism diferențiat de impozitare pentru localitățile amalgamate, astfel încât taxele să nu crească brusc în satele mici;
  • Redirecționarea impozitului pe venit către localitatea de domiciliu a cetățeanului, pentru a susține dezvoltarea economică locală;
  • Extinderea serviciilor oferite prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor Publice, inclusiv prin servicii mobile pentru localitățile rurale.

    Recomandările au fost înmânate deputatei PAS Ana Calinici, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în calitate de reprezentantă a Parlamentului Republicii Moldova.

    „Este important să spunem că această Adunare Cetățenească nu a fost organizată pentru a valida formal decizii deja luate. (…) Recomandările prezentate astăzi aparțin cetățenilor. Unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le-am văzut în acest proces este faptul că oameni cu opinii diferite au stat la aceeași masă, s-au ascultat și au încercat să formuleze propuneri comune”, a declarat Calinici.

    Potrivit Legislativului, Adunarea Cetățenească a fost găzduită de Parlamentul Republicii Moldova și organizată de Parteneriatul European pentru Democrație și Centrul de Politici și Reforme, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

    ***

    Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. 

    Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

    Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

    608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.

    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: