AP / Vadim Ghirda

Luptă cu corupția electorală sau risc asupra democrației? Ce spune Comisia de la Veneția, după ce PAS a modificat legea în grabă

Modificarea frecventă a Codului electoral în Republica Moldova, cu atât mai mult în ajunul alegerilor, subminează încrederea cetățenilor în procesul electoral și poate crea impresia că legea este doar un instrument în mâinile puterii. Constatarea se regăsește în avizul Comisiei de la Veneția (CV) privind amendamentele legislative adoptate în ajunul alegerilor parlamentare din 2025. Experții Comisiei au atras atenția, totodată, asupra circumstanțelor fără precedent în care autoritățile de la Chișinău au adoptat aceste modificări, menite să contracareze corupția electorală și amenințările hibride. NewsMaker explică la ce concluzii au ajuns experții Comisiei de la Veneția și ce modificări au recomandat să fie aduse noilor prevederi ale legii adoptate de PAS.

Comisia de la Veneția a publicat avizul pe 10 martie. Respectarea recomandărilor acesteia este o condiție importantă pentru avansarea Republicii Moldova pe calea integrării europene.

De ce Moldova a modificat legea și ce a constatat Comisia de la Veneția

În iunie 2025, Parlamentul Republicii Moldova a solicitat Comisiei de la Veneția să își exprime opinia asupra amendamentelor legislative adoptate pentru a spori eficiența luptei împotriva corupției electorale. Pachetul de modificări a fost elaborat de majoritatea de guvernare după ce Curtea Constituțională a constatat că amploarea corupției electorale în timpul alegerilor prezidențiale din 2024 este incompatibilă cu principiile alegerilor libere.

Proiectul de amendamente prevedea, printre altele, înăsprirea pedepselor pentru cumpărarea alegătorilor, falsificarea alegerilor și alte încălcări comise în perioada electorală. Despre alte prevederi ale proiectului și motivele pentru care acesta a stârnit îngrijorări în rândul apărătorilor drepturilor omului am scris în materialul „Interzicerea programelor din Rusia și pedepse cu închisoarea pentru cumpărarea voturilor”.

Experții Comisiei de la Veneția au menționat în avizul lor privind aceste modificări legislative că orice reformă de succes trebuie să se bazeze pe trei „piloni”: o legislație clară, un consens politic larg și o aplicare cu bună-credință, însoțită de garanții judiciare solide. Deși comisia a salutat implicarea activă a societății civile și a experților în dezbaterea amendamentelor, aceasta și-a exprimat regretul față de lipsa sprijinului din partea opoziției. Situația a fost complicată și de faptul că unele amendamente importante, cum ar fi cele privind combaterea ingerinței străine, au fost introduse în etapa finală, ceea ce practic nu a lăsat timp suficient pentru consultări ample asupra lor.

O atenție deosebită experții Comisiei au acordat problemei „instabilității” legilor în Moldova. Codul electoral a fost modificat de zece ori într-o perioadă scurtă, ceea ce, în opinia Comisiei, subminează încrederea cetățenilor în alegeri. Atunci când regulile jocului sunt schimbate prea des și devin prea complexe, alegătorii pot avea impresia că legea este doar un instrument în mâinile celor aflați la putere. Conform standardelor internaționale, regulile fundamentale ale alegerilor nu ar trebui modificate cu mai puțin de un an înainte de vot, însă în acest caz legea a fost adoptată cu doar patru luni înainte de alegerile din 2025, când campania electorală începuse deja, de facto.

În același timp, Comisia a recunoscut caracterul excepțional al circumstanțelor în care au fost adoptate aceste amendamente. Autoritățile Republicii Moldova s-au aflat în fața unei alegeri dificile: să respecte termenele și să păstreze stabilitatea sau să reacționeze urgent la corupția electorală fără precedent și la amenințările hibride, așa cum a cerut Curtea Constituțională. Rezumând, experții au menționat că înțeleg motivele grabei, dar au recomandat insistent ca, pe viitor, să nu fie adoptate amendamente atât de importante în ajunul alegerilor, pentru a nu pune sub semnul întrebării legitimitatea întregului proces democratic.

Comisia a recunoscut că dorința autorităților de la Chișinău de a eradica cumpărarea alegătorilor, finanțarea ilegală a partidelor și influența străină ostilă este pe deplin legitimă și justificată în condițiile internaționale actuale. Potrivit experților Comisiei de la Veneția, înăsprirea răspunderii penale prevăzută de amendamente și închiderea lacunelor juridice corespund, în general, standardelor internaționale, dacă aceste măsuri sunt aplicate imparțial și cu respectarea drepturilor omului.

Recomandări

În acest context, Comisia de la Veneția a recomandat clarificarea unor formulări din legislație. Noțiuni precum „activitate extremistă”, „susținerea extremismului” sau „răspândirea materialelor” nu trebuie să fie vagi, nici în lege, nici în Codul penal. Potrivit experților, drept extremism ar trebui considerate doar acele acțiuni în care este demonstrată intenția de a provoca un prejudiciu real sau există apeluri la violență. În caz contrar, avertizează Comisia, legea riscă să devină un instrument pentru aplicarea unor sancțiuni arbitrare.

Al doilea grup important de recomandări se referă la proporționalitatea pedepselor. Potrivit Comisiei de la Veneția, suspendarea activității sau lichidarea completă a unei organizații ori a unui partid politic trebuie să fie aplicate doar ca „măsură extremă”, atunci când toate celelalte modalități de intervenție au fost epuizate. În cazul restricțiilor preventive, în special al celor adoptate în procedură accelerată, legea ar trebui să prevadă termene clare de aplicare și să asigure posibilitatea controlului judiciar. Totodată, depunerea unui apel împotriva deciziei de închidere a unei organizații ar trebui, de regulă, să suspende executarea acesteia, pentru a evita consecințe ireversibile până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței.

Experții Comisiei de la Veneția au acordat o atenție deosebită protecției pluralismului politic și vieții private. Atunci când autoritățile decid dacă un nou partid este „succesorul” unei structuri interzise, ele trebuie să se bazeze pe o analiză complexă a faptelor și să asigure partidului dreptul la o apărare deplină în instanță, nu să adopte o decizie automat. De asemenea, Comisia consideră excesivă cerința ca partidele să transmită statului datele personale ale membrilor lor de rând. Experții recomandă fie renunțarea completă la această idee, fie reducerea la minimum a volumului de informații transmise, înlocuind sancțiunile dure și raportarea permanentă cu actualizări periodice planificate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

imagine simbol/zdg.md

Procurorul vizat în dosarul mitei de $400.000, suspendat până la o decizie definitivă a instanței

Procurorul Cristin Ghemu, care figurează în dosarul mitei de 400.000 de dolari, a fost suspendat din funcție. Decizia a fost luată pe 23 iulie de Consiliul Superior al Procurorilor, la solicitarea procurorului general.

Președintele CSP, Dumitru Obadă, a declarat că procurorul general a cerut, pe 17 iulie, ca Cristin Ghemu să fie suspendat din funcție.

Supus la vot, demersul procurorului general a fost susținut cu 9 voturi pentru și unul împotrivă. Potrivit lui Dumitru Obadă, decizia este valabilă până la data adoptării definitive a hotărârii în cauza penală ce îl vizează pe Cristin Ghemu. Decizia poate fi contestată la Curtea Supremă în termen de 10 zile lucrătoare.

Detalii despre caz

Pe 29 martie 2026, Procuratura Anticorupție a anunțat reținerea a unei persoane care ar fi pretins 400 000 de dolari pentru a obține o decizie favorabilă într-un dosar penal. Persoana reținută ar fi susținut că are influență asupra unor angajați din instituțiile de drept.

Pe 31 martie, Procuratura Generală a anunțat reținerea, în acest caz, a unui procuror și a trei angajați ai poliției, pentru complicitate la corupere pasivă. Procurorul, împreună cu prima persoană reținută și cu cei trei polițiști, ar fi cerut 400 000 de dolari. Banii ar fi fost pentru toți cei implicați și pentru alți angajați din instituțiile de drept, pentru a adopta decizii favorabile într-o cauză penală de spălare de bani. În timpul documentării cazului, o parte din suma cerută a fost transmisă sub controlul anchetatorilor.

Pe 1 aprilie, Procuratura Anticorupție a anunțat că prima persoană reținută a fost arestată pentru 30 de zile, iar doi dintre polițiștii reținuți au fost eliberați. Conform instituției, pe 1 aprilie, în izolatorul CNA se aflau patru persoane, printre care procurorul și persoana reținută pe 29 martie. De asemenea, în izolator se mai aflau doi polițiști, reținuți pentru 72 de ore.

Pe 2 aprilie, procurorul Cristin Ghemu și ofițerul Inspectoratului Național de Investigații (INI) Andrei Ciobanu au fost plasați în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile. Ofițerul INI, Valeriu Ceban, a fost eliberat sub control judiciar.

Pe 18 mai, procurorul de la Procuratura Hîncești, sediul Ialoveni, Cristin Ghemu, a fost eliberat din arest preventiv și transferat în arest la domiciliu, potrivit Agora.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: