Curse pe măgari
Cum iese din carantină economia Moldovei
În luna mai, s-au produs două evenimente importante în economia Moldovei – anularea creditului rusesc și relaxarea treptată a carantinei pentru business. Ambele au reflectat în deplină măsură incompetența guvernării și imaturitatea instituțiilor statului. Contextul economic însă în care guvernarea „a gonit pe măgăruși", iar afacerile ies din carantină, devin tot mai puțin îmbucurătoare: scad prețurile, cererea, volumele noilor împrumuturi și depozite, remitențele, operațiunile valutare și, în sfârșit, PIB-ul.
Gaura din cauza creditului rusesc
La 8 mai, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional acordul de împrumut cu Federația Rusă de 200 milioane de euro. Judecătorii au menționat că prevederile contractului cu privire la participarea companiilor rusești la licitațiile pentru reabilitarea drumurilor, datoria consolidată față de Federația Rusă, în care sunt incluse și datoriile private față de băncile rusești, recunoscute de stat, precum și absența în document a unui punct despre soluționarea litigiilor la Curtea Internațională de Arbitraj, contravin intereselor naționale ale Moldovei.

Acest eveniment a cauzat și va provoca în continuare diferite consecințe, inclusiv politice, însă, în mod special, a impus acum autoritățile să se gândească, unde să găsească alte 4 miliarde de lei pentru a acoperi o parte din deficitul bugetar de câteva miliarde.

După decizia CC, președintele Igor Dodon a declarat chiar că acum ar putea apărea probleme ce țin de achitarea pensiilor și a salariilor.

NM a studiat încasările zilnice în bugetul de stat, a discutat cu experții și a constatat că cel puțin până la alegerile prezidențiale de la 1 noiembrie, pensiile și salariile pentru bugetari vor fi achitate cu regularitate.
De exemplu, pentru achitarea pensiilor și a salariilor, sunt necesare, în medie, 3 miliarde de lei lunar. Iar din ianuarie până în aprilie, s-au încasat lunar 4,7 miliarde de lei.
Dacă e să ținem cont de încasările zilnice medii la bugetul de stat, acest volum a scăzut considerabil până la mijlocul lunii mai – comparativ cu anul trecut, cu aproape 40%. De exemplu, la 13 mai 2019, în bugetul de stat ajungeau, în medie, 133,5 milioane de lei pe zi, iar la 13 mai 2020 – 82 milioane de lei.

Ce-i drept, până la 25 mai, acest decalaj s-a redus esențial și acum, diferența dintre încasările zilnice din luna mai curent și cele de anul trecut constituie 3,2%. În prezent, încasările zilnice medii sunt de 134,2 milioane de lei, iar în luna mai 2019 – 138,5 milioane de lei pe zi.
Pe de altă parte, experții propun să nu ne grăbim să ne bucurăm – criza abia începe.

Expertul economic Veaceslav Ioniță a menționat că nu va fi atât de simplu de acoperit gaura de 19 miliarde de lei care s-a format anul acesta în buget, iar fără finanțare externă, chiar va fi ireal.

El consideră că guvernul are două soluții: să continue să caute bani pe piețele externe ori să reducă cheltuielile. În opinia sa, în primul rând, ar putea fi reduse investițiile capitale și să se încerce micșorarea subvențiilor. Mai departe, este vorba despre cheltuielile curente, însă acolo sunt prea puține posibilități de manevrare.
Și, în sfârșit, ultimul pas pe care guvernul va trebui să-l facă fără finanțare externă – să plătească salariile cu întârziere. Iar aceasta înseamnă, de fapt, să împrumute de la bugetari.
Veaceslav Ioniță, expert economic
Conform prognozelor lui Ioniță, acesta este un scenariu destul de real, dar mai aproape de sfârșitul anului. „Scenariul cel mai puțin probabil, aproape egal cu zero, este cel care presupune neachitarea pensiilor, susține expertul. Ioniță consideră că în varianta ideală, mai sunt necesare două împrumuturi pentru a ne menține normal până la sfârșitul acestui an și începutul anului viitor.

Menționăm că peste trei săptămâni de la declarațiile sale referitoare la dificultățile ce țin de achitarea pensiilor și a salariilor, Dodon a anunțat că toți pensionarii care primesc o pensie mai mică de 3000 de lei vor pimi un ajutor de 700 de lei. El a subliniat că în buget s-au găsit bani în acest scop.

Tatiana Lariușina, doctor în economie, a numit istoria despre anularea acordului de creditare un eșec al unei guvernări incompetente și imature.
Era ca și cum ai conduce un automobil cu volan pe dreapta, pe partea dreaptă a unei șosele pe care, de fapt, se circulă pe partea stângă. Din anumite motive, băieții au hotărât că pot să încălce regulile și să nu respecte procedurile. În consecință, s-au ales doar cu niște costuri reputaționale enorme. Oare ei chiar cred că lumea n-a observat?
Tatiana Lariușina, doctor în economie
Din stare de urgență în stare excepțională
Cine și cum a ieșit din carantină în luna mai
De la 4 mai
- Toate magazinele (cu excepția celor de pe teritoriul centrelor comerciale, piețelor auto, aeroporturi și porturi)
- Localurile de alimentație publică în regim catering și „la pachet"
- Gheretele care comercializează produse de patiserie și cafea „la geam"
- Magazinele și localurile de alimentație publică de la benzinării (cu condiția comercializării „la pachet")
De la 11 mai
Toate piețele din Moldova (în afară de cele din Chișinău și Bălți)
De la 16 mai
- Frizeriile (doar serviciile de frezură, coafare, vopsire)
- Centrele medicale private, cabinetele stomatologice
- Comerțul ambulant din autovehicule
În luna mai, businessul din Moldova a început, treptat, să-și revină. Au început să funcționeze magazinele, și-au reluat activitatea piețele mici care presupun comerț ambulant în diferite sectoare din Chișinău, s-au deschis frizeriile, s-au permis călătoriile cu autobuzele și microbuzele.

Cea mai elocventă și vizibilă dovadă a relansării afacerilor a fost redeschiderea gheretelor care comercializează cafea și înghețată.
Regimul stării de urgență s-a încheiat la 15 mai, iar autoritățile au anunțat stare de urgență în sănătate publică pentru perioada 16 mai – 30 iunie. Aceasta ar putea fi prelungită în funcție de evoluția situației epidemiologice din țară.
Însă antreprenorii sunt nemulțumiți de planul de ieșire din carantină, propus de autorități.
Piețele
În pofida sistării activității piețelor din Chișinău și Bălți până la 31 mai, primarul de Bălți Renato Usatîi a dat indicații să fie deschise piețele din oraș începând cu 20 mai.

La 16 mai, la intrarea în Piața Centrală din Chișinău, a avut loc prima acțiune de protest cu participarea lucrătorilor de acolo. Comercianții cereau să fie deschisă piața și să nu fie lipsiți de surse pentru existență.
Noi stăm acasă deja de două luni. Unicul venit al nostru era masa de la Piața Centrală. Ce să facem? De unde să primim ajutor? Plătim și noi impozite...
O lucrătoare de la piață
Oamenii s-au revoltat că politicienii și funcționarii lucrează în încăperi, iar oamenii de rând nu au dreptul să lucreze în aer liber și să-și câștige sursele de existență.
Ulterior, la 20 și 21 mai, acțiunile de protest s-au desfășurat în fața guvernului și a parlamentului. Iar comercianților de la piață li s-au alăturat și reprezentanții HoReCa. Participanții la acțiune au cerut să fie reluată activitatea pieței, să fie deschise restaurantele, cafenelele și centrele de fitness.

Manifestanții au îndemnat autoritățile să respecte articolul 43 al Constituției, care garantează cetățenilor Moldovei dreptul la muncă și protecția muncii.
Zeci de persoane au ieșit, la 26 mai, la un protest lângă piața Calea Basarabiei din capitală. Comercianții și proprietarii buticurilor susțineau că eu sunt forțați să plătească arenda pentru lunile în care piața nu a funcționat.
HoReCa
Unele localuri de alimentație publică au organizat un marș de protest cu automobilele.

Ultimul protest al angajaților din sectorul HoReCa a avut loc lângă clădirea guvernului, recent, la 27 mai. Ei sunt nemulțumiți de faptul că piețele și centrele comerciale urmează să fie deschise de la 1 iunie, iar localurile de alimentație publică – abia de la 15 iunie.

Potrivit manifestanților, ei pot organiza activitatea localurilor în așa fel, ca să minimizeze riscul de infectare și de răspândire a infecției cu coronavirus.
Reamintim că pentru a susține această ramură a businessului, de la 1 mai, autoritățile au redus TVA până la 15%. Totodată, va fi posibilă returnarea impozitelor „salariale" și a contribuțiilor pe care restaurantele și cafenelele le-au plătit în buget. Totodată, acestea vor putea să ia un împrumut în mărimea unui fond de salarii pentru trei luni ca să achite salariile sau pentru mijloacele circulante. Dobânda în acest caz va fi plătită de către stat. NM a constatat însă că deocamdată, nimeni nu a reușit să beneficieze de propunerea autorităților, pentru că nu au fost regulamentele necesare.
Dumitru Cebotarescu, proprietarul rețelei „Star Kebab" și „Trattoria", a menționat că serviciile de catering și take away acoperă cheltuielile restaurantelor și cafenelelor doar în proporție de 10-15% și că acum toți lucrează în pierdere.

Potrivit informațiilor unei surse NM, „lucrurile stau atât de prost, încât rețeaua Andy's Pizza intenționează să închidă cel puțin 15 restaurante de pe întreg teritoriul Moldovei".

Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova MĂR cere de la autorități să explice logica deciziei de a deschide piețele mai devreme decât restaurantele și cafenelele.
Explicați-ne, cum piețele pot fi mai sigure decât localurile de alimentație publică? Cum și cât plătesc impozite și taxe în buget piețele și restaurantele? Cine va plăti mai mult?
Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova MĂR
Turismul și zborurile
Agențiile de turism și companiile aeriene încă nu și-au reluat activitatea pe deplin. Iar clienții lor încearcă deja de două luni să-și întoarcă banii cheltuiți pentru pachetele turistice sau banii pentru biletele de avion, dar fără niciun rezultat.

Companiile aeriene Air Moldova și Fly One din Moldova propun două opțiuni: schimbarea datei zborului până la sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor sau acceptarea unui voucher pentru o sumă mai mare pentru achiziția ulterioară a unui bilet, în orice direcție, de la aceeași companie aeriană.
Experții susțin însă că firmele sunt obligate să returneze banii la cererea clientului.
O situație similară s-a creat și în cazul agențiilor de turism. Majoritatea acestora nu pot returna clienților banii plătiți în avans pentru călătorii, pentru că agențiile de turism din străinătate nu le returnează banii pentru rezervări.

Autoritățile au intervenit în soluționarea acestei probleme. La 21 mai, parlamentul a anunțat moratoriu până la sfârșitul anului 2021 pentru returnarea banilor plătiți în avans pentru pachetul turistic. „Această măsură ar trebui să prevină falimentul agențiilor de turism care au transferat bani partenerilor de peste hotarele Moldovei", au precizat autorii proiectului de lege de la Ministerul Economiei.

În prezent, conform datelor Agenției Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), aproape 25 mii de turiști din Moldova au rezervat bilete de vacanță peste hotare, iar suma banilor plătiți în avans constituie „câteva milioane de euro". Potrivit afirmațiilor Anei Colța, președintele ANAT, dacă un client cere acum să-i fie returnați banii plătiți în avans, agențiile de turism „îl roagă" să-și amâne concediul.
Unor clienți chiar le este dificil din punct de vedere financiar și noi ne vom strădui să le restituim banii cât mai curând posibil.
Ana Colța, președintele ANAT
Depășire pe măgar
doctor în economie
Tatiana Lariușina
Este greu să-ți imaginezi acțiuni mai contradictorii și mai nereușite ale guvernului pentru a scoate țara din carantină. Aici, se potrivește mai bine regula: nu ești sigur – nu depăși. Dar se creează impresia că nimeni nu privește în jur. De parcă au urcat pe un măgar, încearcă să depășească un Audi, dar au uitat să privească în urmă.

Autoritățile jertfesc businessul mic fără a atrage atenție destinelor miilor de familii. Probabil, se gândesc că businessul se va descurca, cumva.

Dar și businessul acționează oportunist. Ei își urmează interesele, adesea în mod fraudulos. Nimeni nu are nicio încredere în nimeni, iar epidemia a aprofundat și mai mult această antipatie reciprocă.
Ba mai mult, la cei din business au apărut unele cerințe libertine: „Cărați-vă de aici, nu ne împiedicați să lucrăm!".

În realitate, autoritățile nu trebuie să născocească și să inventeze ceva: partenerii externi ai Moldovei transmit guvernului toate instrucțiunile și protocoalele, acestea trebuie doar să fie aplicate ținându-se cont de specificul țării și să nu se orienteze spre anumite interese de grup.
Portofelul sau viața?
În mod special merită să menționăm confruntările scandaloase dintre guvern și „Avia Invest". La una dintre ședințele guvernului, prim-ministrul Ion Chicu a declarat că Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), către care Avia Invest a acumulat datorii de 22 milioane de lei, va iniția procedura de insolvență. Mai devreme, Dodon a vorbit despre această modalitate de a restitui aeroportul sub controlul statului.

La rândul său, compania concesionară a acuzat guvernarea de faptul că aceasta i-a blocat conturile și acum, Avia Invest pur și simplu nu poate achita datoriile față de AAC. Conducerea companiei i-a acuzat pe președintele Igor Dodon și pe premierul Ion Chicu de falimentarea intenționată a concesionarului.
Iar în ziua a treia, Avia Invest a achitat datoriile. Cu toate acestea, guvernul continuă să fie nemulțumit de activitatea firmei. Este vorba despre tarifele prea mari pentru companiile aeriene și îndeplinirea obligațiilor investiționale cu întârzieri mari.
Contextul economic
Inflația
În primul trimestru al anului 2020, inflația a constituit 5,9%, micșorându-se cu 1,6% comparativ cu luna decembrie anul trecut. În luna aprilie, ea s-a micșorat și mai mult – până la 5,2%, iar până la sfârșitul lunii iunie, va ajunge până la 4,2%. Conform prognozelor Băncii Naționale, indicele prețurilor de consum se va micșora până la sfârșitul anului. Conform prognozelor BNM, până la sfârșitul anului, inflația va fi de 3,5%.
Veniturile cetățenilor
În perioada carantinei, veniturile a 30 la sută din cetățenii Moldovei s-au redus considerabil. Acestea sunt rezultatele unui studiu sociologic efectuat la începutul lunii mai, de către compania iData. O jumătate dintre cei chestionați au recunoscut că dacă își vor pierde locul de muncă, economiile pe care le au nu le vor ajunge nici pentru o lună.
Veniturile cetățenilor în perioada carantinei
29,2%
s-au redus considerabil
15,4%
s-au redus nesemnificativ
45,5%
au rămas la nivelul precedent
0,8%
au crescut
Credite și depozite
Și statistica bancară a noilor depozite vorbește despre problemele economiilor. Date pentru luna mai încă nu sunt, dar se poate vorbi deja despre tendințe.

Dacă în luna martie 2020 băncile comerciale au reușit să atragă cu 12,5% mai puține depozite noi comparativ cu luna februarie 2020 și cu aproape 30% mai puțin decât în luna martie 2019, situația din luna aprilie este mult mai dramatică: scăderea constituie aproape 50% în comparație cu luna aprilie 2019 și 27% față de luna martie curent.
Conform datelor Băncii Naționale, volumul depozitelor noi din luna martie a constituit 1,2 miliarde de lei. În luna martie, suma a fost de 1,66 miliarde, iar cu un an mai devreme – 2,3 miliarde de lei.
Despre situația economică dificilă vorbește și volumul creditelor noi, pe care băncile le-au acordat în luna aprilie 2020. Acesta a fost de 2,3 miliarde de lei – cu 21% mai puțin decât în luna aprilie 2019. În comparație cu luna martie curent, volumul creditelor acordate a fost cu 300 milioane de lei mai mic. De exemplu, în luna martie 2020, în comparație cu luna martie 2019, scăderea nu a fost atât de gravă – doar 8,2%.

Scăderea creditării se referă cel mai mult cetățenii de rând, care au luat de trei ori mai puține credite decât acum un an.
Energetica și produsele petroliere
În luna mai, prețurile la benzină au rămas pe loc, iar motorina și gazele lichefiate s-au ieftinit nesemnificativ. Astfel, prețul motorinei a scăzut de la 13,12-13,27 lei pentru un litru până la 12,95-13,00, iar prețul gazelor lichefiate s-a redus și mai mult – de la 9,75-9,77 lei pentru un litru până la 8,92-9,00 lei.

Au scăzut considerabil prețurile spot la gaze la bursele europene. În a doua jumătate a lunii mai, prețul la bursa olandeză a variat în limitele a 35-45 de dolari pentru o mie de metri cubi. De exemplu, traderii ucraineni, care cumpără gaze de acolo, le vând pe piața din Ucraina (deci, cu livrare și marjă) cu 70 de dolari. Moldova cumpără gaze de la „Gazprom"-ul din Rusia cu aproximativ 150-160 de dolari și încă nu se grăbește să treacă la un contractul pe baza prețurilor spot.

Potrivit afirmațiilor lui Vadim Ceban, președintele „Moldovagaz", pentru piața spot a gazelor naturale sunt specifice fluctuațiile sezoniere pronunțate, când gazele se ieftinesc vara și se scumpesc iarna. „În plus, cotațiile zilnice nu includ cheltuielile de transport până la cumpărător, care adesea nu doar că nu sunt
Conform prognozelor „Moldovagaz", prețul de achiziție al gazelor pentru Moldova se va micșora gradual și în cel de-al patrulea trimestru al acestui an va constitui aproximativ 100 de dolari la intrarea în țară. Respectiv, tarifele pentru consumatori ar putea să se micșoreze, susțin cei din companie.
Ce va fi cu PIB-ul?
Câteva instituții financiare internaționale – Banca Mondială și Banca Europeană de Reconstrucții și Dezvoltare – au prezentat concomitent, în luna mai, prognoze noi pentru creșterea economică în Moldova. Toate acestea și-au înrăutățit considerabil estimările.

La mijlocul lunii aprilie, și Fondul Monetar Internațional și-a publicat prognoza, care presupune căderea PIB-ului Moldovei până la 3% în anul 2020.

Prognoza Băncii Mondiale este și mai pesimistă. Experții BM au presupus două scenarii ale situației: conform scenariului optimist, economia va scădea cu 3,1%, iar conform celui negativ – cu 5,2%. Cam de aceeași părere sunt și cei de la BERD, care presupun că PIB-ul va cădea cu 4%.
Reducerea cererii din partea partenerilor comerciali ai Moldovei va cauza scăderea exporturilor, în special din zonele de liber schimb, integrate în schemele globale de livrări. Este posibilă și reducerea remitențelor, lucru care va afecta veniturile cetățenilor.
BERD
Experții din Moldova sunt realiști – despre niciun fel de 3% nu poate fi vorba. Natalia Gavrilița, ex-ministrul finanțelor, a comunicat pentru NM că scăderea cu 3% a PIB-ului în Moldova, în anul 2020, este prea optimistă. „Conform estimărilor prealabile, căderea ar putea fi de 8-12% și aceste cifre nu sunt definitive, pentru că în condițiile pandemiei, este foarte dificil să prezici evoluția evenimentelor", a precizat ea.
Remitențele
Volumul remitențelor în Moldova s-a diminuat, în luna aprilie, cu 11,5% față de luna aprilie 2019. Luna trecută, lucrătorii migranți au transferat 92 milioane de lei. Acum un an, această sumă era de 104 milioane de lei.
Dacă mai devreme Rusia ocupa locul întâi – doi după volumul remitențelor în Moldova, cele mai multe mijloace financiare s-au transferat luna trecută din Israel – 15,5 milioane de dolari. Pe locul al doilea a fost Italia (14 milioane de dolari), pe locul al treilea – Germania (13,4 milioane de dolari), iar pe locul al patrulea – Rusia (11,8 milioane de dolari).

În afară de scăderea remitențelor prin intermediul băncilor, s-au redus și transferurile cash. Potrivit afirmațiilor experților, acest lucru este demonstrat de micșorarea bruscă a volumului operațiunilor valutare de către persoanele fizice. Conform datelor Băncii Naționale, acestea s-au redus cu aproape 30%. De menționat, cel mai mult s-au redus vânzările de valută.

În opinia Tatianei Lariușina, acesta este începutul unei tendințe de reducere și mai mare a remitențelor.
Sunt câteva cauze. Da, aproape 100 de mii de lucrători migranți au revenit în Moldova, însă cei mai mulți dintre ei au fost muncitori sezonieri și, mai devreme sau mai târziu, oricum s-ar fi întors. Ei sunt abia la început și așteaptă deschiderea hotarelor. Sunt convinsă că cei care au rămas, vor investi bani în țara în care trăiesc și lucrează. Și vor continua să-și ia copiii din Moldova.
Tatiana Lariușina, doctor în economie
Text: Natalia Melnic
Prezentare: Cristina Demian
Foto: theknow.denverpost.com
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: