Criptomonedele ar putea fi legalizate complet până în 2026. Deputat PAS: „Vor fi accesibile ca în UE”

Până în 2026, în Republica Moldova se intenționează legalizarea completă a criptomonedelor și elaborarea unui cadru juridic clar pentru utilizarea acestora. Anunțul a fost făcut de deputatul partidului de guvernare „Acțiune și Solidaritate” (PAS), Dorian Istratii, în cadrul emisiunii NM „Есть вопросы”.

Potrivit deputatului, modificările vor fi adoptate în baza regulamentului european MiCA (Markets in Crypto-Assets), care a intrat în vigoare în Uniunea Europeană în decembrie 2024.

„În 2026 trebuie să soluționăm această problemă și să legalizăm acest activ, pentru că oamenii oricum îl cumpără”, a declarat Istratii.

În prezent, operațiunile cu criptomonede în Moldova sunt complicate: pentru achiziționarea activelor digitale este necesară deschiderea unui cont bancar special, monitorizat.

„Acest lucru complică procesul și nu toate băncile au fost inițial pregătite să deschidă astfel de conturi. Există riscuri: off-shore-uri pentru cumpărarea voturilor la alegeri, finanțarea terorismului și alte scheme ilegale. Toate acestea reprezintă o amenințare la adresa securității naționale. De aceea, băncile se confruntă cu dificultăți reale în acest context”, a explicat deputatul.

Istratii a precizat că noua lege va simplifica regulile pentru utilizarea criptomonedelor, atât pentru cetățeni, cât și pentru instituțiile bancare. Autoritățile lucrează la modificări împreună cu Serviciul de combatere a spălării banilor, Banca Națională și Serviciul de Informații și Securitate.

„La nivel global, tehnologia blockchain este încă subestimată. Cred că are un viitor, dar doar atunci când va fi reglementată clar”, a adăugat deputatul.

Potrivit lui Istratii, odată cu intrarea în vigoare a legii, operațiunile cu criptomonede în Moldova vor deveni „mai accesibile și mai transparente – ca în Uniunea Europeană și România”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Eforturi sortite eșecului”: Reacția Rusiei la noul pachet de sancțiuni impus de UE

Ministerul rus de Externe a reacționat vineri seară, 18 iulie, la adoptarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni de către Uniunea Europeană, calificând noile măsuri drept „nelegitime” și ineficiente. Într-un comunicat, Moscova a declarat că UE continuă un „curs confruntațional” care se întoarce „ca un bumerang” împotriva propriei economii.

„Uniunea Europeană a smuls cu greu un nou, al 18-lea la număr, „pachet” de măsuri restrictive nelegitime. Cuvântul smuls nu este aici doar o figură de stil, ci reflectă fidel procesul epuizant prin care statele membre ale UE se supun de fiecare dată, în speranța zadarnică de a aplica un lovitură devastatoare economiei ruse. Trebuie reiterat că toate aceste eforturi sunt sortite eșecului încă de la început. Ele nu doar că nu vor avea efectul scontat, dar vor continua să agraveze starea deja deplorabilă a economiei europene”, se arată în reacția diplomației ruse.

Ministerul susține că noile restricții privind importul de produse petroliere din țări terțe, obținute din petrol rusesc, vor duce „inevitabil” la o creștere a prețurilor la combustibil pe piața UE.

„Acest lucru va duce la o scădere și mai accentuată a competitivității economiei europene. Un alt exemplu absurd este includerea în regimul de sancțiuni al UE a gazoductelor „Nord Stream 1” și „Nord Stream 2”, distruse în septembrie 2022. Este de remarcat că banii pentru implementarea acestor proiecte au fost furnizați de mari companii europene în calitate de acționari – un fapt care, evident, nu îi preocupă pe birocrații europeni. În plus, gazoductele nu pot fi operate în prezent, iar singura conductă rămasă din „Nord Stream 2” nici măcar nu are autorizația necesară din partea autorităților de reglementare. De aici și cinismul deosebit al acestor sancțiuni”, susțin autoritățile de la Moscova.

Ministerul rus de Externe cere UE să „recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina”, afirmând că responsabilitatea pentru declanașarea acesteia „revine chiar Bruxellesului”.

În interesul său, UE ar trebui să renunțe la cursul său confruntațional, care se întoarce împotriva ei ca un bumerang, și să recunoască realitățile existente și cauzele fundamentale ale crizei din Ucraina – responsabilitatea pentru declanșarea căreia revine chiar Bruxellesului. Fără acest pas, o reglementare viabilă a conflictului din Ucraina este imposibilă”, se mai arată în declarație.

Aminrim că Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: