La 8 mai, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional acordul de împrumut cu Federația Rusă de 200 milioane de euro. Judecătorii au menționat că prevederile contractului cu privire la participarea companiilor rusești la licitațiile pentru reabilitarea drumurilor, datoria consolidată față de Federația Rusă, în care sunt incluse și datoriile private față de băncile rusești, recunoscute de stat, precum și absența în document a unui punct despre soluționarea litigiilor la Curtea Internațională de Arbitraj, contravin intereselor naționale ale Moldovei.

Acest eveniment a cauzat și va provoca în continuare diferite consecințe, inclusiv politice, însă, în mod special, a impus acum autoritățile să se gândească, unde să găsească alte 4 miliarde de lei pentru a acoperi o parte din deficitul bugetar de câteva miliarde.

După decizia CC, președintele Igor Dodon a declarat chiar că acum ar putea apărea probleme ce țin de achitarea pensiilor și a salariilor.

NM a studiat încasările zilnice în bugetul de stat, a discutat cu experții și a constatat că cel puțin până la alegerile prezidențiale de la 1 noiembrie, pensiile și salariile pentru bugetari vor fi achitate cu regularitate.

Dacă e să ținem cont de încasările zilnice medii la bugetul de stat, acest volum a scăzut considerabil până la mijlocul lunii mai – comparativ cu anul trecut, cu aproape 40%. De exemplu, la 13 mai 2019, în bugetul de stat ajungeau, în medie, 133,5 milioane de lei pe zi, iar la 13 mai 2020 – 82 milioane de lei.

Ce-i drept, până la 25 mai, acest decalaj s-a redus esențial și acum, diferența dintre încasările zilnice din luna mai curent și cele de anul trecut constituie 3,2%. În prezent, încasările zilnice medii sunt de 134,2 milioane de lei, iar în luna mai 2019 – 138,5 milioane de lei pe zi.

Pe de altă parte, experții propun să nu ne grăbim să ne bucurăm – criza abia începe.

Expertul economic Veaceslav Ioniță a menționat că nu va fi atât de simplu de acoperit gaura de 19 miliarde de lei care s-a format anul acesta în buget, iar fără finanțare externă, chiar va fi ireal.

El consideră că guvernul are două soluții: să continue să caute bani pe piețele externe ori să reducă cheltuielile. În opinia sa, în primul rând, ar putea fi reduse investițiile capitale și să se încerce micșorarea subvențiilor. Mai departe, este vorba despre cheltuielile curente, însă acolo sunt prea puține posibilități de manevrare.

Conform prognozelor lui Ioniță, acesta este un scenariu destul de real, dar mai aproape de sfârșitul anului. „Scenariul cel mai puțin probabil, aproape egal cu zero, este cel care presupune neachitarea pensiilor, susține expertul. Ioniță consideră că în varianta ideală, mai sunt necesare două împrumuturi pentru a ne menține normal până la sfârșitul acestui an și începutul anului viitor.

Menționăm că peste trei săptămâni de la declarațiile sale referitoare la dificultățile ce țin de achitarea pensiilor și a salariilor, Dodon a anunțat că toți pensionarii care primesc o pensie mai mică de 3000 de lei vor pimi un ajutor de 700 de lei. El a subliniat că în buget s-au găsit bani în acest scop.

Tatiana Lariușina, doctor în economie, a numit istoria despre anularea acordului de creditare un eșec al unei guvernări incompetente și imature.

În luna mai, businessul din Moldova a început, treptat, să-și revină. Au început să funcționeze magazinele, și-au reluat activitatea piețele mici care presupun comerț ambulant în diferite sectoare din Chișinău, s-au deschis frizeriile, s-au permis călătoriile cu autobuzele și microbuzele.

Cea mai elocventă și vizibilă dovadă a relansării afacerilor a fost redeschiderea gheretelor care comercializează cafea și înghețată.

Însă antreprenorii sunt nemulțumiți de planul de ieșire din carantină, propus de autorități.

În pofida sistării activității piețelor din Chișinău și Bălți până la 31 mai, primarul de Bălți Renato Usatîi a dat indicații să fie deschise piețele din oraș începând cu 20 mai.

La 16 mai, la intrarea în Piața Centrală din Chișinău, a avut loc prima acțiune de protest cu participarea lucrătorilor de acolo. Comercianții cereau să fie deschisă piața și să nu fie lipsiți de surse pentru existență.

Oamenii s-au revoltat că politicienii și funcționarii lucrează în încăperi, iar oamenii de rând nu au dreptul să lucreze în aer liber și să-și câștige sursele de existență.

Ulterior, la 20 și 21 mai, acțiunile de protest s-au desfășurat în fața guvernului și a parlamentului. Iar comercianților de la piață li s-au alăturat și reprezentanții HoReCa. Participanții la acțiune au cerut să fie reluată activitatea pieței, să fie deschise restaurantele, cafenelele și centrele de fitness.

Manifestanții au îndemnat autoritățile să respecte articolul 43 al Constituției, care garantează cetățenilor Moldovei dreptul la muncă și protecția muncii.

Zeci de persoane au ieșit, la 26 mai, la un protest lângă piața Calea Basarabiei din capitală. Comercianții și proprietarii buticurilor susțineau că eu sunt forțați să plătească arenda pentru lunile în care piața nu a funcționat.

Unele localuri de alimentație publică au organizat un marș de protest cu automobilele.

Ultimul protest al angajaților din sectorul HoReCa a avut loc lângă clădirea guvernului, recent, la 27 mai. Ei sunt nemulțumiți de faptul că piețele și centrele comerciale urmează să fie deschise de la 1 iunie, iar localurile de alimentație publică – abia de la 15 iunie.

Potrivit manifestanților, ei pot organiza activitatea localurilor în așa fel, ca să minimizeze riscul de infectare și de răspândire a infecției cu coronavirus.

Dumitru Cebotarescu, proprietarul rețelei „Star Kebab" și „Trattoria", a menționat că serviciile de catering și take away acoperă cheltuielile restaurantelor și cafenelelor doar în proporție de 10-15% și că acum toți lucrează în pierdere.

Potrivit informațiilor unei surse NM, „lucrurile stau atât de prost, încât rețeaua Andy's Pizza intenționează să închidă cel puțin 15 restaurante de pe întreg teritoriul Moldovei".

Asociația Națională a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova MĂR cere de la autorități să explice logica deciziei de a deschide piețele mai devreme decât restaurantele și cafenelele.

Agențiile de turism și companiile aeriene încă nu și-au reluat activitatea pe deplin. Iar clienții lor încearcă deja de două luni să-și întoarcă banii cheltuiți pentru pachetele turistice sau banii pentru biletele de avion, dar fără niciun rezultat.

Companiile aeriene Air Moldova și Fly One din Moldova propun două opțiuni: schimbarea datei zborului până la sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor sau acceptarea unui voucher pentru o sumă mai mare pentru achiziția ulterioară a unui bilet, în orice direcție, de la aceeași companie aeriană.

O situație similară s-a creat și în cazul agențiilor de turism. Majoritatea acestora nu pot returna clienților banii plătiți în avans pentru călătorii, pentru că agențiile de turism din străinătate nu le returnează banii pentru rezervări.

Autoritățile au intervenit în soluționarea acestei probleme. La 21 mai, parlamentul a anunțat moratoriu până la sfârșitul anului 2021 pentru returnarea banilor plătiți în avans pentru pachetul turistic. „Această măsură ar trebui să prevină falimentul agențiilor de turism care au transferat bani partenerilor de peste hotarele Moldovei", au precizat autorii proiectului de lege de la Ministerul Economiei.

În prezent, conform datelor Agenției Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), aproape 25 mii de turiști din Moldova au rezervat bilete de vacanță peste hotare, iar suma banilor plătiți în avans constituie „câteva milioane de euro". Potrivit afirmațiilor Anei Colța, președintele ANAT, dacă un client cere acum să-i fie returnați banii plătiți în avans, agențiile de turism „îl roagă" să-și amâne concediul.

În mod special merită să menționăm confruntările scandaloase dintre guvern și „Avia Invest". La una dintre ședințele guvernului, prim-ministrul Ion Chicu a declarat că Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), către care Avia Invest a acumulat datorii de 22 milioane de lei, va iniția procedura de insolvență. Mai devreme, Dodon a vorbit despre această modalitate de a restitui aeroportul sub controlul statului.

La rândul său, compania concesionară a acuzat guvernarea de faptul că aceasta i-a blocat conturile și acum, Avia Invest pur și simplu nu poate achita datoriile față de AAC. Conducerea companiei i-a acuzat pe președintele Igor Dodon și pe premierul Ion Chicu de falimentarea intenționată a concesionarului.

În primul trimestru al anului 2020, inflația a constituit 5,9%, micșorându-se cu 1,6% comparativ cu luna decembrie anul trecut. În luna aprilie, ea s-a micșorat și mai mult – până la 5,2%, iar până la sfârșitul lunii iunie, va ajunge până la 4,2%. Conform prognozelor Băncii Naționale, indicele prețurilor de consum se va micșora până la sfârșitul anului. Conform prognozelor BNM, până la sfârșitul anului, inflația va fi de 3,5%.

În perioada carantinei, veniturile a 30 la sută din cetățenii Moldovei s-au redus considerabil. Acestea sunt rezultatele unui studiu sociologic efectuat la începutul lunii mai, de către compania iData. O jumătate dintre cei chestionați au recunoscut că dacă își vor pierde locul de muncă, economiile pe care le au nu le vor ajunge nici pentru o lună.

Și statistica bancară a noilor depozite vorbește despre problemele economiilor. Date pentru luna mai încă nu sunt, dar se poate vorbi deja despre tendințe.

Dacă în luna martie 2020 băncile comerciale au reușit să atragă cu 12,5% mai puține depozite noi comparativ cu luna februarie 2020 și cu aproape 30% mai puțin decât în luna martie 2019, situația din luna aprilie este mult mai dramatică: scăderea constituie aproape 50% în comparație cu luna aprilie 2019 și 27% față de luna martie curent.

Despre situația economică dificilă vorbește și volumul creditelor noi, pe care băncile le-au acordat în luna aprilie 2020. Acesta a fost de 2,3 miliarde de lei – cu 21% mai puțin decât în luna aprilie 2019. În comparație cu luna martie curent, volumul creditelor acordate a fost cu 300 milioane de lei mai mic. De exemplu, în luna martie 2020, în comparație cu luna martie 2019, scăderea nu a fost atât de gravă – doar 8,2%.

Scăderea creditării se referă cel mai mult cetățenii de rând, care au luat de trei ori mai puține credite decât acum un an.

În luna mai, prețurile la benzină au rămas pe loc, iar motorina și gazele lichefiate s-au ieftinit nesemnificativ. Astfel, prețul motorinei a scăzut de la 13,12-13,27 lei pentru un litru până la 12,95-13,00, iar prețul gazelor lichefiate s-a redus și mai mult – de la 9,75-9,77 lei pentru un litru până la 8,92-9,00 lei.

Au scăzut considerabil prețurile spot la gaze la bursele europene. În a doua jumătate a lunii mai, prețul la bursa olandeză a variat în limitele a 35-45 de dolari pentru o mie de metri cubi. De exemplu, traderii ucraineni, care cumpără gaze de acolo, le vând pe piața din Ucraina (deci, cu livrare și marjă) cu 70 de dolari. Moldova cumpără gaze de la „Gazprom"-ul din Rusia cu aproximativ 150-160 de dolari și încă nu se grăbește să treacă la un contractul pe baza prețurilor spot.

Potrivit afirmațiilor lui Vadim Ceban, președintele „Moldovagaz", pentru piața spot a gazelor naturale sunt specifice fluctuațiile sezoniere pronunțate, când gazele se ieftinesc vara și se scumpesc iarna. „În plus, cotațiile zilnice nu includ cheltuielile de transport până la cumpărător, care adesea nu doar că nu sunt

Câteva instituții financiare internaționale – Banca Mondială și Banca Europeană de Reconstrucții și Dezvoltare – au prezentat concomitent, în luna mai, prognoze noi pentru creșterea economică în Moldova. Toate acestea și-au înrăutățit considerabil estimările.

La mijlocul lunii aprilie, și Fondul Monetar Internațional și-a publicat prognoza, care presupune căderea PIB-ului Moldovei până la 3% în anul 2020.

Prognoza Băncii Mondiale este și mai pesimistă. Experții BM au presupus două scenarii ale situației: conform scenariului optimist, economia va scădea cu 3,1%, iar conform celui negativ – cu 5,2%. Cam de aceeași părere sunt și cei de la BERD, care presupun că PIB-ul va cădea cu 4%.

Experții din Moldova sunt realiști – despre niciun fel de 3% nu poate fi vorba. Natalia Gavrilița, ex-ministrul finanțelor, a comunicat pentru NM că scăderea cu 3% a PIB-ului în Moldova, în anul 2020, este prea optimistă. „Conform estimărilor prealabile, căderea ar putea fi de 8-12% și aceste cifre nu sunt definitive, pentru că în condițiile pandemiei, este foarte dificil să prezici evoluția evenimentelor", a precizat ea.

Dacă mai devreme Rusia ocupa locul întâi – doi după volumul remitențelor în Moldova, cele mai multe mijloace financiare s-au transferat luna trecută din Israel – 15,5 milioane de dolari. Pe locul al doilea a fost Italia (14 milioane de dolari), pe locul al treilea – Germania (13,4 milioane de dolari), iar pe locul al patrulea – Rusia (11,8 milioane de dolari).

În afară de scăderea remitențelor prin intermediul băncilor, s-au redus și transferurile cash. Potrivit afirmațiilor experților, acest lucru este demonstrat de micșorarea bruscă a volumului operațiunilor valutare de către persoanele fizice. Conform datelor Băncii Naționale, acestea s-au redus cu aproape 30%. De menționat, cel mai mult s-au redus vânzările de valută.

În opinia Tatianei Lariușina, acesta este începutul unei tendințe de reducere și mai mare a remitențelor.

Text: Natalia Melnic
Prezentare: Cristina Demian
Foto: theknow.denverpost.com