Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a spus „Da” alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Ce urmează

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și a validat mandatele tuturor deputaților aleși. Decizia a fost luată pe 16 octombrie.

Joi, judecătorii Curții Constituționale s-au întrunit în ședință la ora 10:00 pentru a hotărî soarta alegerilor parlamentare din 28 septembrie. În timpul ședinței, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC), ai Partidului Acțiune și Solidaritate și ai Partidului „Democrația Acasă” au solicitat confirmarea rezultatelor și validarea mandatelor deputaților aleși. De cealaltă parte, Blocul „Patriotic” a cerut Curții Constituționale să nu recunoască rezultatele scrutinului. După mai bine de trei ore de audieri, judecătorii s-au retras în camera de consiliu, iar la final au anunțat confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea tuturor mandatelor de deputat.

„Se confirmă rezultatele alegerilor parlamentului din 28 septembrie 2025. Se validează mandatele deputaților aleși”, a comunicat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole. De asemenea, Curtea Constituțională a confirmat și listele candidaților declarați supleanți. În conformitate cu Legea despre statutul deputatului în Parlament, în cazul în care un mandat va fi declarat vacant, acesta va fi atribuit supleantului imediat următor de pe lista concurentului electoral.

Hotărârea Curții va fi remisă Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale. Decizia este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intrând în vigoare la data adoptării.

În rezultatul alegerilor parlamentare, șase formațiuni politice au trecut pragul electoral și au acces în legislativ. Este vorba despre Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care a obținut 55 de mandate, Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, cu 26 de mandate, Blocul Electoral „Alternativa”, cu 8 mandate. Partidul Politic „Partidul Nostru” și Partidul Politic „Democrația Acasă” au obținut câte 6 mandate.

multimedia.parlament.md

Ce urmează

În următoarele zile, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data alegerilor, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va convoca noua componență a Parlamentului în ședința de constituire. În această ședință, Curtea Constituțională va prezenta un raport, iar legislativul va deveni legal constituit. Deputații aleg conducerea – președintele Parlamentului, vicepreședinții, Biroul permanent – și formează fracțiunile parlamentare în cel mult zece zile de la constituire.

Procesul continuă cu desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Acesta are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta în plen lista miniștrilor și programul de activitate. Dacă obține majoritatea voturilor deputaților, Guvernul este învestit. În cel mult 14 zile de la vot, președintele țării semnează decretul, iar miniștrii depun jurământul.

Amintim că Igor Grosu a anunțat pe 14 octombrie – cu două zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor câștigate de PAS și să valideze mandatele deputaților aleși – că Alexandru Munteanu este candidatul formațiunii de guvernare la funcția de prim-ministru. Grosu a menționat că, după constituirea fracțiunilor parlamentare, PAS va merge la șefa statului cu candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Zaharova, întrebată dacă Rusia va ajuta Transnistria și Gagauzia în eventualitatea unei uniri a R. Moldova cu România. Ce a răspuns

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a declarat că Găgăuzia și regiunea transnistreană – două teritorii ale Republicii Moldova care pledează tradițional pentru apropierea de Moscova – nu își dorește unirea cu România. Ea a declarat că aceste regiuni „au alte priorități de politică externă” și că ar vedea în Rusia „un protector”. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui briefing de presă din 10 iunie.

Dacă Moldova va fi inclusă în componența României, ea va înceta să existe. Pentru că deja acum toți sunt considerați români. Despre ce Moldovă veți mai putea vorbi în cazul includerii ei în componența României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărți și manuale. (…) Există toate motivele să credem că înțeleptul popor moldovean va face o alegere clară și suverană în cazul în care chestiunea unirii cu România va fi transpusă în plan practic”, a declarat Maria Zaharova.

Întrebată dacă Federația Rusă va putea „ajuta” Găgăuzia și regiunea transnistreană, în cazul în care Republica Moldova se va reunifica cu România, reprezentanta Ministerului rus de Externe a spus: „Populația Găgăuziei și a Transnistriei are alte priorități de politică externă. Ei nu se văd nici în România, nici în Uniunea Europeană. Ei aspiră la menținerea unor relații cât mai apropiate și reciproc avantajoase cu Rusia. Ei văd în Rusia un protector”.

Amintim că, de la începutul anului, discuțiile despre o potențială reunificare a Republicii Moldova și României s-au intensificat, după ce președinta Maia Sandu a declarat că ar susține ideea în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ulterior, mai mulți oficiali de la Chișinău, printre care președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, și-au declarat susținerea pentru unirea celor două state.

Chișinăul subliniază că principalul obiectiv strategic al Republicii Moldova rămâne aderarea la Uniunea Europeană, întrucât aceasta este direcția de politică externă susținută de majoritatea cetățenilor. Cu toate acestea, în ultima lună, mai mulți oficiali au semnalat că posibilitatea unirii ar putea fi analizată drept o rută alternativă pentru accederea în UE, dacă procesul de aderare va stagna. Afirmații în acest sens au fost făcute de președinta Maia Sandu și ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, care a catalogat potențiala unire a celor două state drept „planul B”.

În prezent, ideea unirii nu beneficiază de sprijin majoritar în Republica Moldova, însă sondajele indică o creștere a numărului de susținători. Un sondaj iData din luna mai a arătat că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. Peste Prut nivelul de sprijin este considerabil mai înalt: circa 72% dintre cetățenii României susțin unirea celor două state.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: