Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a spus „Da” alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Ce urmează

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și a validat mandatele tuturor deputaților aleși. Decizia a fost luată pe 16 octombrie.

Joi, judecătorii Curții Constituționale s-au întrunit în ședință la ora 10:00 pentru a hotărî soarta alegerilor parlamentare din 28 septembrie. În timpul ședinței, reprezentanții Comisiei Electorale Centrale (CEC), ai Partidului Acțiune și Solidaritate și ai Partidului „Democrația Acasă” au solicitat confirmarea rezultatelor și validarea mandatelor deputaților aleși. De cealaltă parte, Blocul „Patriotic” a cerut Curții Constituționale să nu recunoască rezultatele scrutinului. După mai bine de trei ore de audieri, judecătorii s-au retras în camera de consiliu, iar la final au anunțat confirmarea rezultatelor alegerilor și validarea tuturor mandatelor de deputat.

„Se confirmă rezultatele alegerilor parlamentului din 28 septembrie 2025. Se validează mandatele deputaților aleși”, a comunicat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole. De asemenea, Curtea Constituțională a confirmat și listele candidaților declarați supleanți. În conformitate cu Legea despre statutul deputatului în Parlament, în cazul în care un mandat va fi declarat vacant, acesta va fi atribuit supleantului imediat următor de pe lista concurentului electoral.

Hotărârea Curții va fi remisă Parlamentului și Comisiei Electorale Centrale. Decizia este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intrând în vigoare la data adoptării.

În rezultatul alegerilor parlamentare, șase formațiuni politice au trecut pragul electoral și au acces în legislativ. Este vorba despre Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care a obținut 55 de mandate, Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, cu 26 de mandate, Blocul Electoral „Alternativa”, cu 8 mandate. Partidul Politic „Partidul Nostru” și Partidul Politic „Democrația Acasă” au obținut câte 6 mandate.

multimedia.parlament.md

Ce urmează

În următoarele zile, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data alegerilor, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va convoca noua componență a Parlamentului în ședința de constituire. În această ședință, Curtea Constituțională va prezenta un raport, iar legislativul va deveni legal constituit. Deputații aleg conducerea – președintele Parlamentului, vicepreședinții, Biroul permanent – și formează fracțiunile parlamentare în cel mult zece zile de la constituire.

Procesul continuă cu desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Acesta are la dispoziție 15 zile pentru a prezenta în plen lista miniștrilor și programul de activitate. Dacă obține majoritatea voturilor deputaților, Guvernul este învestit. În cel mult 14 zile de la vot, președintele țării semnează decretul, iar miniștrii depun jurământul.

Amintim că Igor Grosu a anunțat pe 14 octombrie – cu două zile înainte ca Curtea Constituțională să confirme rezultatele alegerilor câștigate de PAS și să valideze mandatele deputaților aleși – că Alexandru Munteanu este candidatul formațiunii de guvernare la funcția de prim-ministru. Grosu a menționat că, după constituirea fracțiunilor parlamentare, PAS va merge la șefa statului cu candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil: sancțiuni sincronizate cu SUA

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: