Андрей Мардарь / NewsMaker

Curtea Constituțională respinge sesizarea PSRM privind anularea stării de urgență: „Nu întrunește condițiile de admisibilitate”

Curtea Constituțională a Moldovei (CCM) a respins, pe 12 iulie, sesizarea deputaților socialiști prin care a fost contestată decizia Parlamentului de instituire a stării de urgență în Republica Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile.

Potrivit deciziei Înaltei Curți, autorul nu și-a motivat sesizarea raportându-și argumentele la unul sau mai multe drepturi fundamentale sau la alte prevederi constituționale care pot fi examinate în mod separat. Potrivit CCM, critica autorului sesizării s-a bazat doar pe articole care nu au o aplicabilitate de sine stătătoare.

În context, Curtea a constatat că sesizarea depusă de PSRM nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

„Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 163 din 23 iunie 2022 privind prelungirea stării de urgență, depusă la Curtea Constituțională, la 30 iunie 2022, de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova”, anunță CCM.

Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Amintim că, socialiștii au atacat, la Curtea Constituțională a Moldovei, decizia Parlamentului din 23 iunie prin care a fost prelungită, cu 45 de zile, starea de urgență pe întreg teritoriul țării. Potrivit deputatului BCS, Vasile Bolea, hotărârea Legislativului este „un exces”, care vine să restrângă drepturile cetățenilor. Socialistul se arată încrezător ca Înalta Curte va examina în regim de urgență sesizarea depusă.

Amintim că, în Republica Moldova a fost prelungită starea de urgență cu încă 45 de zile. Decizia a fost luată de parlamentari pe 23 iunie. Hotărârea a fost aprobată cu votul a 59 de deputați PAS, contra au votat 7 deputați BCS și 2 de la Partidul „ȘOR”. 9 parlamentari nu și-au exprimat votul.

Potrivit Guvernului, necesitatea de prelungire a stării de urgență este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, impactului asupra domeniului transporturilor, asigurării energetice a țării, securității la frontieră și gestiunii fluxului de refugiați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Dezvoltarea Chișinăului este o responsabilitate comună”. Sandu, Grosu și Tofan au felicitat chișinăuienii de Ziua Orașului

Președinta Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, și prim-ministrul Vasile Tofan au transmis astăzi, 14 octombrie, mesaje de felicitare cu ocazia Hramului Chișinăului. Oficialii au vorbit despre dezvoltarea capitalei, îmbunătățirea infrastructurii și investițiile în educație, sănătate și drumuri.

Maia Sandu a menționat că, de-a lungul celor 590 de ani de istorie, Chișinăul a devenit locul în care generații de oameni și-au construit viețile. Șefa statului a subliniat că orașul trebuie dezvoltat astfel încât să ofere locuitorilor o calitate mai bună a vieții.

„Trebuie să punem cărămidă peste cărămidă pentru a lăsa copiilor și nepoților noștri un Chișinău european – un oraș mai verde, cu transport public modern, străzi sigure și respect pentru pietoni”, a spus președinta.

Președinta a pledat pentru protejarea patrimoniului istoric și pentru modernizarea capitalei, astfel încât aceasta să fie europeană nu doar prin denumire, ci și prin modul în care este administrată.

La rândul său, Igor Grosu a transmis felicitări locuitorilor capitalei și tuturor celor care sărbătoresc hramul localităților lor. Acesta a afirmat că oamenii își doresc drumuri mai bune, servicii de calitate și condiții decente de trai.

„S-au făcut pași înainte, dar mai avem mult de muncit”, a menționat președintele Parlamentului, care a evidențiat necesitatea consolidării administrațiilor publice locale pentru a transforma orașele și satele în locuri în care oamenii să dorească să rămână și să-și crească copiii.

În mesajul său, Vasile Tofan a amintit că a crescut în Chișinău și a urmărit transformarea orașului de-a lungul anilor. Premierul a descris capitala drept principalul motor al economiei Republicii Moldova și a prezentat investițiile planificate pentru anul 2026.

Potrivit lui Tofan, aproape cinci miliarde de lei sunt direcționate în acest an către Chișinău. Peste patru miliarde de lei sunt alocate școlilor, grădinițelor și altor instituții de învățământ, circa 370 de milioane de lei – infrastructurii rutiere, iar alte 290 de milioane de lei – curților, drumurilor de acces, canalizării și proiectelor din suburbii.

Totodată, investițiile în sănătate realizate în ultimii cinci ani au ajuns la aproximativ 1,6 miliarde de lei, a precizat acesta. Printre instituțiile medicale care au beneficiat de finanțare se numără Institutul de Medicină Urgentă, Institutul Oncologic, Institutul Mamei și Copilului și Spitalul Clinic Republican.

Tofan a mai menționat proiecte precum centura capitalei, construcția de poduri și pasaje, creșe, modernizarea școlilor și dezvoltarea infrastructurii în suburbii.

„Chișinăul este administrat local, dar dezvoltarea lui este o responsabilitate comună. Când Chișinăul crește, crește și Moldova”, a conchis acesta.

Precizăm că astăzi, 14 octombrie, capitala țării noastre marchează 590 de ani de la prima atestare documentară.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: