Андрей Мардарь / NewsMaker

Curtea Constituțională respinge sesizarea PSRM privind anularea stării de urgență: „Nu întrunește condițiile de admisibilitate”

Curtea Constituțională a Moldovei (CCM) a respins, pe 12 iulie, sesizarea deputaților socialiști prin care a fost contestată decizia Parlamentului de instituire a stării de urgență în Republica Moldova, pentru o perioadă de 60 de zile.

Potrivit deciziei Înaltei Curți, autorul nu și-a motivat sesizarea raportându-și argumentele la unul sau mai multe drepturi fundamentale sau la alte prevederi constituționale care pot fi examinate în mod separat. Potrivit CCM, critica autorului sesizării s-a bazat doar pe articole care nu au o aplicabilitate de sine stătătoare.

În context, Curtea a constatat că sesizarea depusă de PSRM nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

„Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 163 din 23 iunie 2022 privind prelungirea stării de urgență, depusă la Curtea Constituțională, la 30 iunie 2022, de dl Vasile Bolea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova”, anunță CCM.

Decizia este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Amintim că, socialiștii au atacat, la Curtea Constituțională a Moldovei, decizia Parlamentului din 23 iunie prin care a fost prelungită, cu 45 de zile, starea de urgență pe întreg teritoriul țării. Potrivit deputatului BCS, Vasile Bolea, hotărârea Legislativului este „un exces”, care vine să restrângă drepturile cetățenilor. Socialistul se arată încrezător ca Înalta Curte va examina în regim de urgență sesizarea depusă.

Amintim că, în Republica Moldova a fost prelungită starea de urgență cu încă 45 de zile. Decizia a fost luată de parlamentari pe 23 iunie. Hotărârea a fost aprobată cu votul a 59 de deputați PAS, contra au votat 7 deputați BCS și 2 de la Partidul „ȘOR”. 9 parlamentari nu și-au exprimat votul.

Potrivit Guvernului, necesitatea de prelungire a stării de urgență este determinată de riscurile persistente în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu resurse energetice, impactului asupra domeniului transporturilor, asigurării energetice a țării, securității la frontieră și gestiunii fluxului de refugiați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Secții pentru alegerile din Rusia, deschise în Transnistria în pofida protestului Chișinăului. Câte persoane au votat deja

În regiunea transnistreană au fost deschise, pe 20 septembrie, secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Rusiei, în pofida protestului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Potrivit presei din regiune, până la ora 12:00, peste 21 de mii de persoane votaseră deja. Menționăm că singura secție de votare coordonată cu autoritățile moldovenești se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău.

Secțiile de votare din regiunea transnistreană și-au început activitatea la ora 08:00 și vor funcționa până la ora 20:00. Presa din regiune relatează că până la ora 10:00 au votat 8 411 persoane, până la ora 11:00 – 14 992, iar până la ora 12:00 – 21 080. La scrutin a participat și liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski.

Potrivit presei din regiune, au fost deschise în total 17 secții de votare. Totuși, informațiile privind numărul acestora rămân contradictorii, întrucât au fost publicate adresele doar a 15 secții.

Menționăm că singura secție de votare coordonată cu autoritățile moldovenești se află la Ambasada Federației Ruse din Chișinău.

***

La alegeri pot participa cetățenii care dețin pașaportul cetățeanului Federației Ruse sau pașaportul pentru călătorii în străinătate, pașaportul cetățeanului URSS (dacă în acesta este indicată apartenența la cetățenia Federației Ruse) ori un certificat pentru intrarea (revenirea) în Rusia. Locuitorii din regiunea transnistreană pot vota și în baza pașaportului pentru călătorii în străinătate al cetățeanului Federației Ruse cu termenul de valabilitate expirat.

Amintim că, pe 28 august, liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia intenționează să deschidă 17 secții de votare în stânga Nistrului pentru alegerile pentru Duma de Stat. Detalii AICI. Pe 29 august, Ministerul de Externe al Republicii Moldova a declarat că Ambasada Rusiei la Chișinău a coordonat cu autoritățile constituționale deschiderea unei singure secții de votare la Chișinău. Ministerul a adăugat că intenția de a deschide suplimentar alte secții este inacceptabilă. Detalii AICI. Pe 3 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest în legătură cu intenția Rusiei de a deschide secții de votare în raioanele din stânga Nistrului. Detalii AICI.

***

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse au început vineri, 18 septembrie, și se desfășoară până duminică, 20 septembrie. Acestea sunt primele alegeri parlamentare ruse de la declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. Scrutinul este organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate.

Cetățenii ruși urmează să aleagă 450 de deputați. Niciunul dintre cele 10 partide înscrise în cursa electorală nu a condamnat războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Partidul liberal „Iabloko”, care s-a pronunțat constant împotriva războiului, a fost admis inițial în cursă, dar ulterior a fost exclus de Curtea Supremă a Rusiei din motive pe care formațiunea le consideră formale și motivate politic. Câțiva reprezentanți ai partidului participă totuși în circumscripții uninominale, scrie DW.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: