Curtea Supremă de Justiție a decis: PLDM nu va putea participa la parlamentare. Partidul lui Filat merge la CtEDO

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de ex-premierul Vlad Filat, nu va putea candida la alegerile parlamentare din toamnă. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a casat pe 2 septembrie decizia instanței de apel, care obligase Comisia Electorală Centrală (CEC) să reexamineze cererile PLDM privind includerea sa în lista partidelor cu drept de participare la scrutin. PLDM a anunțat că va ataca încheierea Curții Supreme de Justiție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Curtea Supremă de Justiție a examinat recursurile depuse de PLDM și Comisia Electorală Centrală. Partidul a solicitat obligarea CEC să îl includă în lista formațiunilor cu drept de participare la alegerile parlamentare. În același timp, Comisia Electorală Centrală a cerut anularea deciziei Curții de Apel, care anterior obligase CEC să reexamineze cererile PLDM privind includerea în lista partidelor care pot participa la scrutin.

CSJ a dat câștig de cauză Comisiei Electorale Centrale și a anulat decizia Curții de Apel. Instanța a menționat că PLDM a încălcat termenele stabilite de lege pentru depunerea documentelor necesare la Agenția Servicii Publice. Potrivit CEC, pachetul complet de acte a fost înregistrat la 15 iulie, în timp ce termenul limită expirase pe 14 iulie.

Decizia CSJ este definitivă.

Search Col Civil by anylsv93

Reacția PLDM

Între timp, Partidul Liberal Democrat a venit cu o reacție în care a criticat decizia CSJ. „PLDM a depus integral documentele la data de 14 iulie 2025, conform procedurii electronice prevăzute de Codul administrativ, fapt confirmat chiar de Agenția Servicii Publice. Cu toate acestea, instanța a ales să rețină teza formală a CEC, omițând faptele reale și recunoscute oficial”, a declarat formațiunea.

PLDM a menționat că va contesta hotărârea Curții Supreme de Justiție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Amintim că, pe 18 august, PLDM a anunțat că a atacat în instanță decizia CEC prin care a fost exclus din lista partidelor cu drept de participare la parlamentarele din 28 septembrie. Formațiunea politică spunea atunci că și-a îndeplinit toate obligațiile legale și a cerut instanței să oblige CEC să o includă în listă. Totodată, PLDM a cerut în instanță extinderea termenului de depunere a dosarelor, astfel încât să poată înregistra lista completă a candidaților săi.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că membrii PLDM nu au prezentat documentele necesare la Agenția Servicii Publice în termenul stabilit de lege. Potrivit lui, acesta a fost motivul pentru care CEC nu a inclus PLDM în lista formațiunilor politice care au dreptul să participe la parlamentare.

Pe 28 august, Curtea de Apel Centru a obligat Comisia Electorală Centrală să reexamineze cererile PLDM privind includerea formațiunii politice pe lista partidelor care pot participa la alegerile parlamentare. Ulterior, atât autoritatea electorală, cât și PLDM au depus recursuri la Curtea Supremă de Justiție.

***

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Condițiile lui Plahotniuc la videoconferință, comparate cu cele ale lui Guțul și Popan. ANP reacționează FOTO/VIDEO

Fostul lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a participat la ședința de judecată din 26 august din sala de videoconferință a Penitenciarului nr. 13. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a precizat pentru NewsMaker că penitenciarul dispune și de cinci cabine pentru videoconferințe, iar spațiul în care se desfășoară videoconferința este ales în funcție de disponibilitate și de necesitățile de securitate, „cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”. Precizările vin după comentarii pe rețelele de socializare potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Pentru NewsMaker, Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că Penitenciarul nr. 13 – Chișinău are amenajată o singură sală pentru ședințele prin videoconferință, iar configurația acesteia permite prezența avocatului și, după caz, a personalului de escortă responsabil de supravegherea persoanei deținute.

„Întrucât instituția are statut de casă de arest (izolator de urmărire penală), iar majoritatea persoanelor aflate în custodie participă la proceduri judiciare, au fost amenajate suplimentar cinci cabine pentru videoconferințe. Acestea sunt folosite atunci când avocatul nu participă din incinta penitenciarului și nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere”, a comunicat Administrația.

Potrivit instituției, sala principală este utilizată cu prioritate, iar când aceasta este ocupată, ședințele se desfășoară în cabine.

„În cazul menționat, ședința s-a desfășurat în sala de videoconferință deoarece era necesară prezența personalului de escortă. Încăperea în care are loc videoconferința este stabilită în funcție de disponibilitatea sălii și a cabinelor la ora programată, precum și de necesitățile de securitate, cu asigurarea acelorași drepturi și condiții de participare pentru toate persoanele deținute”, a adăugat Administrația Națională a Penitenciarelor.

Totodată, Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat imagini atât cu sala de videoconferință, cât și cu cabinele.

Menționăm că, după ce Vladimir Plahotniuc a participat prin videoconferință la ședința de judecată din 26 august, desfășurată la Curtea de Apel Centru, în mediul online au apărut comentarii potrivit cărora Plahotniuc ar fi avut condiții privilegiate, inclusiv comparativ cu Evghenia Guțul și Svetlana Popan, care au participat anterior la procese prin videoconferință din același penitenciar.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat pe 22 aprilie la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Pentru ce a fost găsit vinovat, ce episoade au rămas în afara procesului și ce înseamnă acest verdict pentru politica din Republica Moldova, NewsMaker a explicat AICI. Sentința nu este definitivă. Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat-o. Procurorii consideră pedeapsa prea blândă și cer Curții de Apel condamnarea fostului lider democrat la 25 de ani de închisoare, așa cum solicitase inițial în instanță.

Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”, a fost transferată recent în Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Avocații Evgheniei Guțul au cerut ca aceasta să rămână în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, însă solicitarea a fost respinsă. Administrația Națională a Penitenciarelor a declarat că transferul fostei bașcane a fost făcut pentru executarea pedepsei definitive de șapte ani de închisoare. Menționăm că, în același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii. În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: