„Dacă vreți să distrugeți agricultura și să lăsați 6 holdinguri – spuneți deschis”. Un grup de fermieri a avut o întrevedere cu ministrul Ion Perju (VIDEO)

50,6% dintre respondenții unui sondaj, cetățeni de pe malul drept al Nistrului, consideră că Guvernul Republicii Moldova nu face suficient pentru protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. În același timp, 33,7% indică administrația de facto de la Tiraspol drept principalul responsabil pentru asigurarea respectării drepturilor omului, 31,2% – Guvernul Republicii Moldova, iar 11,9% – Federația Rusă. Datele se regăsesc într-un sondaj realizat de Asociația Promo-LEX și ATES Research Group și prezentat pe 22 mai.

Potrivit asociației, datele provin dintr-un sondaj cantitativ, cu colectarea răspunsurilor între 22 februarie și 12 martie 2026. Cercetarea s-a desfășurat pe un eșantion de 1 226 de persoane cu vârsta de 18 ani și peste, reprezentativ la nivel național pentru populația de pe malul drept al Nistrului, cu o marjă de eroare de ±3,0%. Eșantionul nu include locuitorii regiunii transnistrene și nici diaspora.

În ce măsură sunt respectate drepturile omului în regiune?

21% dintre respondenți consideră că drepturile nu sunt respectate deloc, 20,9% le văd respectate „în mică măsură”, iar 20,4% optează pentru categoria de mijloc, „în oarecare măsură”. La capătul opus al scării, doar 8,3% indică „în mare măsură” și 4,4% „în foarte mare măsură”. O pondere de 23,9% declară că nu cunoaște răspunsul, iar 1% nu răspunde.

Cine este responsabilul principal?

La întrebarea privind responsabilul principal pentru asigurarea respectării drepturilor omului în regiunea transnistreană, administrația de facto de la Tiraspol este indicată de 33,7% dintre respondenți, iar Guvernul R. Moldova de 31,2%. Rusia întrunește 11,9%, organizațiile internaționale 4,1%, alte răspunsuri 1,2%, iar 18% declară că nu știu.

Prima și a doua prioritate pentru reglementarea conflictului

„Respectarea drepturilor omului” este indicată ca prioritate numărul unu de 39,2%, iar „retragerea forțelor militare străine și demilitarizarea regiunii” de 29,8%. Urmează „consolidarea măsurilor de încredere între cele două maluri” (8,8%), „stabilirea unui statut juridic clar” (6,1%), „cooperarea economică” (4,6%) și „democratizarea regiunii” (3,5%). „Menținerea situației actuale pentru a evita destabilizarea” întrunește 3,8%.

La a doua opțiune, retragerea trupelor rămâne dominantă (18,5%), urmată de cooperarea economică (15,7%), stabilirea statutului juridic (15,6%) și consolidarea măsurilor de încredere (14,7 %).

Face Guvernul suficiente eforturi pentru drepturile oamenilor din stânga Nistrului?

Cumulând răspunsurile critice, 50,6% (32,7% „nu, nu fac suficiente eforturi” și 17,9% „mai degrabă nu fac suficiente eforturi”) consideră că Guvernul nu face suficient. Răspunsurile pozitive (12,2% „da” și 18,1% „mai degrabă da”) adună 30,3%. La acestea se adaugă 16,3% care nu se consideră informați despre subiect și 2,7% care nu răspund.

Frecvența deplasărilor în regiune

38,9% dintre respondenți declară că nu au fost niciodată în stânga Nistrului, iar 26,2% spun că au fost în trecut, dar nu și în ultimii trei ani. Cumulat, 65,1% dintre cetățenii de pe malul drept au o relație fie inexistentă, fie întreruptă cu teritoriul. Doar 4,1% se deplasează regulat (săptămânal sau lunar), 11,1% de câteva ori pe an, iar 19,3% rar.

Aderarea la UE în relația cu conflictul transnistrean

27,9% consideră că R. Moldova ar trebui să continue pe calea integrării în UE, în timp ce caută soluții pentru rezolvarea conflictului. 24,1% susțin că aderarea ar trebui să aibă loc doar după soluționarea conflictului. 21,6% admit că Republica Moldova poate adera și fără reintegrarea regiunii. 18,5% declară că nu știu, iar 7,9 % nu răspund.