Andrei Mardari / NewsMaker

De ce Andrei Spînu a revenit la Ministerul Infrastructurii? Explicația deputaților PAS

Deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) susțin că Andrei Spînu s-a întors la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pentru că „își cunoaște foarte bine lucrul”. Reprezentanții partidului se arată sigură că Spînu „va coordona foarte bine procesele”. Întrebați de ce Spînu nu a mers la infrastructură atunci când a fost separat Ministerul și au apărut noi funcții în Guvern, reprezentanții partidului au declarat că la acel moment s-a decis să fie o persoană tehnocrată la conducerea Ministerului. Acum „decizia de remaniere este a domnului prim-ministru” și „are tot dreptul și puterea să o facă”. 

Deputatul PAS Ina Coșeru a spus la emisiunea „Новая неделя” de la TV8 că Andrei Spînu s-a întors la Ministerul Infrastructurii „deoarece el cunoaște foarte bine acele procese care sunt acolo”.

„În principiu, el a lansat programul Satul European. El a lansat programele care fie s-au finalizat lucrările la anumite drumuri sau noi am construit noi drumuri în Republica Moldova. Astfel, el este foarte bine familiarizat cu procesele și premierul a luat decizia să se întoarcă la această candidatură, pentru a face mai rapide procesele”, a comunicat parlamentara.

Întrebată dacă întoarcerea lui Spînu „nu spune despre faptul că PAS are o problemă cu cadrele”, Coșeru a reacționat: „Eu nu spun că în Republica Moldova nu sunt alte candidaturi competente care ar fi putut dezvolta acest minister, dar așa cum Andrei își cunoaște foarte bine lucrul noi suntem siguri că el mai departe va coordona foarte bine procesele”.

Deputatul PAS Dorian Istratii a fost întrebat la emisiunea Ora Expertizei de la Jurnal TV de ce Andrei Spînu a plecat de la Guvern în februarie ca în iulie să revină.

„În primul rând noi am avut un alt minister care gestiona și domeniul energetic. A fost o provocare, și pentru domnul Spînu, acest minister în acea perioadă complicată. Oricare ministru care avea să fie în această funcție, în acea perioadă, cu siguranță nu avea să iasă cu fața curată din această funcție. Acum, ministerul la care a revenit domnul Spînu este Ministerul Infrastructurii, care se ocupă mai mult de gestionarea construcției drumurilor, căilor de acces, căile ferate și pe partea ce ține de transporturi. Desigur că avem foarte mult de lucru inclusiv ce ține de transportul aerian, unde este o criză foarte mare de operatori. Și domnul Spînu se va ocupa cu acest lucru”, a răspuns Istratii.

Întrebat de ce Andrei Spînu nu a mers la infrastructură atunci când a fost separat Ministerul Infrastructurii și au apărut noi funcții în Guvern, deputatul a spus: „Atunci a fost o decizie de continuitate, inclusiv din partea doamnei Dabija care era la acel moment secretar general și s-a decis să nu fie o persoană politică, dar să fie o persoană tehnocrată, care avea să implementeze reformele începute”.

La precizarea prezentatorului emisiunii că „acum este o decizie politică și s-a renunțat la varianta tehnocrat”, Istratii a menționat: „Uitați-vă, guvernul în general trebuie să fie perceput și de cetățenii Republicii Moldova ca un organism viu, unde lucrurile se schimbă atunci când este necesar și cel mai bine când se intervine prompt. Decizia de remaniere este a domnului prim-ministru. (…) Atunci când este necesar, ca într-un organism viu care reacționează la o maladie cu sistemul său imunitar, în acest sens se intervine prompt, așa și domnul prim-ministru a decis să facă aceste remanieri. Are tot dreptul și puterea să o facă”.

***

La jumătate de an după ce a plecat de la șefia Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu a revenit în funcție. Ceremonia de învestire a avut loc la Președinție pe 17 iulie.

Spînu a condus Ministerul Infrastructurii în perioada 6 august 2021 – 14 februarie 2023. În februarie curent, Natalia Gavrilița și-a anunțat demisia din funcție. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a înaintat candidatura lui Dorin Recean. Din noua garnitură guvernamentală, învestită la 16 februarie curent, nu se regăseau doar trei miniștri din Guvernul Gavrilița – Andrei Spînu, Sergiu Litvinenco și Dumitru Budianschi, cei trei fiind înlocuiți de secretari de stat. Anterior, Spînu a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că decizia a fost luată de el și că nu ar fi fost influențată de PAS. „A fost decizia mea”, a precizat el.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Bloomberg

Promo-LEX îi cere lui Tofan să facă din reintegrarea țării o prioritate a viitorului Guvern

Asociația Promo-LEX îi solicită premierului desemnat, Vasile Tofan, și viitorului Guvern să includă în programul de guvernare un capitol distinct privind reintegrarea Republicii Moldova și să consolideze arhitectura instituțională responsabilă de acest domeniu. Organizația susține că, în lipsa unui mecanism clar de coordonare, politicile de reintegrare sunt aplicate „fragmentar” și riscă să rămână fără rezultate.

Într-un apel public adresat candidatului desemnat la funcția de prim-ministru, Promo-LEX atrage atenția că situația drepturilor omului și cea socio-economică din regiunea transnistreană continuă să se degradeze. Promo-LEX amintește că în penitenciarele controlate de administrația de la Tiraspol sunt deținute persoane fără temei legal, iar condițiile de detenție le pun în pericol viața și sănătatea.

„Statul răspunde acestei situații printr-o arhitectură instituțională fragmentată. (…) Pe hârtie, arhitectura există: viceprim-ministrul pentru reintegrare, Biroul politici de reintegrare, Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării și ministerele de linie. Dar din analiza răspunsurilor instituționale nu rezultă un centru clar de coordonare, capabil să lege aceste structuri într-un proces comun de elaborare a politicilor de reintegrare. Comisia guvernamentală, singurul mecanism formal care ar trebui să reunească ministerele la nivel politic, nu s-a mai întrunit din 19 august 2020. Rezultatul este un vid instituțional: politicile de reintegrare nu au, în prezent, un titular clar”, avertizează Promo-LEX.

În apelul adresat Promo-LEX cere viitorului Executiv să includă în programul de activitate un capitol distinct privind reintegrarea țării, „cu obiective, termene, responsabili și resurse”. Asociația consideră că funcția de viceprim-ministru pentru reintegrare „trebuie menținută în componența Guvernului, susținută de un aparat administrativ propriu, proporțional cu complexitatea dosarului”.

Totodată, Promo-LEX cere candidatului la funcția de premier, între altele, să inițieze o evaluare funcțională a arhitecturii instituționale în domeniul reintegrării, care să identifice unde apar lacune de responsabilitate și de coordonare, și să reactiveze și să operaționalizeze Comisia guvernamentală pentru reintegrarea țării, ca nivel politic de coordonare interministerială.

„Reintegrarea este declarată un obiectiv strategic al statului. Fără o arhitectură instituțională care să își asume coordonarea, acest obiectiv rămâne fără acoperire practică. Noul Guvern poate corecta decalajul chiar de la începutul mandatului, printr-un cadru clar de planificare și coordonare și prin responsabilități instituționale precise”, conchide Asociația.

Amintim, Vasile Tofan a fost desemnat oficial prim-ministru al Republicii Moldova de președinta Maia Sandu pe 11 iulie, la o săptămână după demisia lui Alexandru Munteanu. Acesta este un susținător al reformelor liberale radicale, inclusiv al unor măsuri nepopulare, care au stârnit numeroase critici încă înainte de desemnarea sa.

NewsMaker a explicat la ce ne putem aștepta de la mandatul de premier al lui Tofan și ce legătură are cu acesta președintele Argentinei, Javier Milei – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: