Justiție

De ce Damir și Cojocaru au scăpat de Penitenciarul 13? Judecătorii invocă condițiile proaste și un posibil nou dosar la CEDO

Stela Untila
| 9 februarie, 2022
09:19

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a oferit detalii despre motivele care au dus la decizia instanței, de a înlocui, în privința inculpaților Valeriu Cojocaru și Dorin Damir, măsurile preventive, din arest preventiv, în liberare provizorie sub control judiciar și respectiv arest la domiciliu. Potrivit unei declarații de presă publicată pe 8 februarie, condițiile din Penitenciarul nr. 13 sunt foarte proaste, iar unul dintre inculpați are probleme serioase de sănătate. În plus, magistrații acuză partea acuzării că ar fi acționat incorect. Judecătorii dau de înțeles că toate aceste argumente ar risca să ducă la condamnarea Moldovei la CEDO, într-un eventual proces.

Judecătorii au remarcat că, potrivit Raportului anual de activitate al Consiliului pentru prevenirea torturii (2018), condițiile materiale de detenție în celulele instituției penitenciare nr.13 rămân departe de a fi satisfăcătoare, or ambii inculptați se află în Penitenciarul nr. 13 (P-13) de 7 luni (din 5 iulie 2021).

Magistrații au dezvăluit că, pe parcursul examinării cauzei, apărarea unuia din inculpați a invocat constant că starea de sănătate a acestuia s-a înrăutățit din momentul luării acestuia în custodia statului. Apărarea a mai invocat că acesta suferă de o afecțiune cerebrală vasculară, care evoluează cu episoade de decompensare (sindromul HIC) care este însoțită și de alte afecțiuni cronice.

Pe 27.10.2021 unul din inculpați a prezentat benevol instanței pașaportul emis pe numele său de RM, precum și cartea de identitate emisă pe numele său de România. Rezultatul RMN din 28.10.2021 pe numele inculpatului menționat denotă că la acesta a fost depistat un chist subarahnoidian temporo polar și retrovermian median. În concluzie, sunt specificate suspiciuni de displazie fibroasă și hiperostază.

Unul dintre deținuți are probleme de sănătate

Pe lîngă argumentele respective, pe 26 noiembrie 2021 apărarea a invocat că are suspiciuni serioase că în timpul detenției în P-13, la unul din inculpați a fost depistată Hepatită de tip B, boală de care acesta nu suferea în momentul luării în custodia statului.

„Este evident că, în asemenea circumstanțe, acuzarea de stat urma să verifice aceste informații cu celeritate și să le confirme sau să le infirme, după caz să vină în fața instanței, cu propuneri rezonabile în vederea evitării încălcării art. 3 CEDO. Ori, deținerea aproximativ 6 luni a unei persoane într-un penitenciar, a cărui condiții de detenție sunt calificate atît de organismele internaționale cît și naționale, ca nefiind conforme standardelor minime de prevenire și combatere a torturii, tratamentelor inumane sau degradante, urmată de o presupusă infectare a acestui deținut cu Hepatita Virală de tip B, este o situație extraordinară, care nu poate fi trecută cu vederea de autoritățile statale”, argumentează Asociația Judecătorilor.

Un procuror bate alarma: se pregătește eliberarea lui Damir și Cojocaru

Magistrații mai susțin că, în astfel de condiții, acuzatorul de stat trebuia să prezinte dovezi clare că riscurile ce justifică detenția persistă în continuare, sunt actuale și că alte măsuri preventive, alternative arestului ar fi insuficiente pentru înlăturarea lor. La fel, acuzatorul de stat era obligat să indice cum se poate concilia privarea continuă de libertate a inculpaților în P-13, în condițiile în care condițiile din acest penitenciar sunt calificate ca nesatisfăcătoare și contrare art. 3 CEDO, dar mai ales, în condițiile în care, în speță persistă suspiciunile enunțate la alineatul precedent, iar o anchetă asupra acestora nu a fost efectuată.

Asociația Judecătorilor a menționat și faptul că un reprezentant al acuzării de stat a expediat o scrisoare adresată procurorului general, procurorului pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), vicepreședintelui judecătoriei Chișinău, precum și președintelui RM și ministrului Justiției, în care a indicat că acesta ar deține „informații cu caracter operativ, precum că există acțiuni orchestrate în vederea liberării de răspundere penală a inculpaților Damir Dorin și Cojocaru Vladimir”.

Un alt complet de judecată

În rezultatul scrisorii respective, membrii completului precedent a depus declarații de abținere de la examinarea cauzei respective, la 01.12.2021. Prin încheierea din 01.12.2021 declarația de abținere a fost admisă, iar cauza a fost redistribuită altui complet de judecată, compus din judecătorii: Ion Morozan ( raportor și președinte al completului), Angela Catana și Alexandru Negru.

În urma examinării demersurilor formulate de acuzare în luna decembrie, referitor la prelungirea măsurii preventive arestul preventiv în privința ambilor inculpați, noul complet a specificat în textul încheierii din 29.12.2021 despre existența la speță a problemelor legate de imposibilitatea acordării asistenței medicale unuia din inculpați. Din aceleași motive, completul a obligat P-13 și ANP să întreprindă acțiuni în vederea acordării asistenței medicale corespunzătoare inculpatului.

În pofida acestui semnal de alarmă, nici ANP nici acuzatorul de stat, pînă la examinarea următorului demers de prelungire a măsurii preventive sub formă de arest preventiv, nu a informat completul despre acordarea asistenței medicale ce o necesită unul din inculpați.

„În condițiile în care inculpații erau deținuți în P-13, deja a 7-a lună consecutiv, luînd în calcul informațiile referitoare la condițiile de detenție în P-13 (rapoartele CPT și ale Ombudsmanului), luînd în considerare informațiile cu caracter medical referitoare la unul din inculpați, lipsa de reacție a autorităților statului și neinvestigarea informațiilor referitoare la relele tratamente în perioada detenției (neexecutarea obligațiilor pozitive derivate din art. 3 CEDO), precum și modul în care a înțeles unul din acuzatori să intervină în procesul de realizare a justiției, completul a conchis că menținerea în continuare a inculpaților în P-13, riscă să se transforme în tratament contrar art. 3 CEDO”, argumentează Asociația Judecătorilor.

Din aceste motive, completul a decis:

a) înlocuirea măsurii preventive în privința inculpatului Cojocaru Valeriu Boris din arestare preventivă în liberare provizorie sub control judiciar. În vederea înlăturării tuturor riscurilor reținute de instanță în textul încheierii completul a dispus obligarea inculpatului la purtarea unui dispozitiv de supraveghere electronică cu stabilirea în sarcina lui a următoarelor obligaţii : 1) să nu părăsească Republica Moldova decît cu permisiunea instanței de judecată și să poarte dispozitivul de supraveghere electronică; 2) să comunice instanţei de judecată orice schimbare de domiciliu; 3) să se prezinte la instanţa de judecată ori de cîte ori este citat; 4) să nu intre în legătură cu persoanele implicate în cauza dată; 5) să nu săvîrşească acţiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în procesul penal; 6) să predea paşaportul instanţei de judecată.

b) înlocuirea măsurii preventive în privinţa inculpatului Damir Dorin Mihai din arestare preventivă în arest la domiciliu. În vederea înlăturării tuturor riscurilor reținute de instanță în textul încheierii completul a dispus obligarea inculpatului la purtarea unui dispozitiv de supraveghere electronică cu stabilirea în sarcina lui a următoarelor obligaţii : 1) interzicerea de a ieşi din locuinţă; 2) interzicerea convorbirilor telefonice, recepţionării şi expedierii corespondenţei şi utilizării altor mijloace de comunicare; 3) interzicerea comunicării cu persoanele implicate în cauza dată; 4) a menţine în stare de funcţionare mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent; 4) de a răspunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de control, de a se prezenta personal la instanța de judecată la timpul fixat.

Ce acuzații li se aduc lui Damir și Cojocaru?

Amintim că schinbarea măsurilor preventive în privința celor doi inculpați au fost puse în practică în data de 26 ianuarie.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Serviciul de Informații și Securitate au descins în ziua de 5 iulie 2021 la domiciliile, în birourile de serviciu și automobilele mai multor persoane.

Au fost reținuți trei bănuiți – șeful Inspectoratului de Poliție Bălți, Valeriu Cojocaru, un inspector din cadrul Poliției de Frontieră și președintele Asociației FEA, Dorin Damir. Acțiunile procesuale vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr.5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații.

Sunt cercetate cinci componențe de infracțiuni: abuz de serviciu, delapidarea averii statului, trecerea ilegală a frontierei de stat, divulgarea secretului de stat și fals în acte publice. Cei vizați riscă de la doi până la 12 ani de închisoare.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

asociația judecătorilor, cojocaru, top, дорин дамир

Știri similare

Politică

„Acesta nu este limbajul diplomației”. Maia Sandu a condamnat atacurile Rusiei asupra Ucrainei

Știri

Două nave ale „flotei fantomă” a Rusiei au luat foc la țărmul Turciei. Presa: operațiunea ar fi fost a SBU

Știri

„Eminența cenușie”: Ce rol a jucat Ermak în politica ucraineană și de ce plecarea sa reprezintă un cutremur politic

Dumitru Petruleac
| 29 noiembrie, 2025
16:48

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat vineri seara că Andrii Ermak, șeful Biroului Președintelui și unul dintre cei mai influenți oameni din stat, și-a depus demisia, iar aceasta a fost acceptată. În cei cinci ani în funcție, Ermak a trecut de la statutul de consilier la cel de „emință cenușie” a administrației de la Kiev, notează BBC.

Demisia lui Ermak vine după ani de critici privind monopolizarea puterii în jurul său. Potrivit Politico, plecarea acestuia este salutată de opoziția ucraineană și de foști oficiali care s-au confruntat cu Ermak, în speranța „unei schimbări majore” în modul de guvernare al lui Zelenski, potrivit news.ro.

„Nu credeam că este posibil să plece vreodată”, a declarat un fost oficial de rang înalt, sub protecția anonimatului, „pentru a nu părea că dansează pe mormântul lui Ermak”.

Demisia survine în contextul unui scandal anticorupție de amploare. Vineri dimineață, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a percheziționat apartamentul lui Ermak. Acesta a precizat că „a cooperat pe deplin” cu anchetatorii și le-a oferit acces total în locuință. Deocamdată, nu a comentat public decizia de a pleca din funcție.

Perchezițiile au avut loc la două săptămâni după ce NABU a anunțat destructurarea unei „organizații criminale de nivel înalt” care ar fi operat în sectorul energetic. Liderul rețelei ar fi omul de afaceri Timur Mindich, coproprietar al studioului Kvartal 95, fondat de Zelenski. Anchetatorii susțin că grupul colecta comisioane ilegale din achizițiile companiei Energoatom, operatorul centralelor nucleare ucrainene.

Mindich are legături vechi atât cu Zelenski, cât și cu Ermak. Acesta a declarat presei că relația cu Ermak a fost mereu una „foarte prietenoasă”, încă din perioada în care amândoi activau în industria cinematografică.

Totodată, potrivit Politico, adversarii politici ai lui Ermak au încercat să-l asocieze direct cu dosarul energetic, afirmând că el sau apropiați ai săi ar figura în interceptările difuzate de NABU sub numele „Ali Baba” (AB – inițialele Andrii Borisovici). Instituția anticorupție a anunțat însă că „nu poate confirma sau infirma” aceste acuzații.

De la cinematografie la vârful administrației ucrainene

Andrii Ermak a devenit șeful Biroului Președintelui în februarie 2020, înlocuindu-l pe Andrii Bohdan. Născut la Kiev în 1971, acesta este avocat internațional și, din anii 1990, s-a specializat în drepturile de autor. Compania fondată de el a lucrat cu studiouri importante precum Disney, Pixar și Universal.

Ulterior, a produs câteva filme chiar el, iar în 2010, prin intermediul postului TV Inter – unde Zelenski era producător general – cei doi au ajuns să colaboreze. Relația profesională s-a transformat într-un parteneriat politic strâns, Ermak devenind unul dintre cei mai influenți oameni din administrația prezidențială.

„Suntem prieteni sinceri cu Vladimir Alexandrovici de mulți ani”, a declarat Ermak pentru jurnaliștii de la Ukrainska Pravda.

În primăvara anului 2019, el a început să viziteze regulat sediul de campanie al lui Volodimir Zelenski, iar după victoria acestuia a fost numit consilier prezidențial. Zelenski a explicat ulterior că inițial îl vedea pe Ermak în funcția de viceprim-ministru pentru teritoriile ocupate, dar o funcție guvernamentală i-ar fi limitat contactele, astfel că acesta a devenit consilier al președintelui.

Responsabilitățile lui Ermak nu au fost făcute publice, însă surse BBC afirmau la acel moment că Zelenski îi încredințase cele mai sensibile dosare de politică externă. În timp, Ermak a început să se implice tot mai mult și în politica internă, ceea ce a generat tensiuni cu șeful Biroului Prezidențial, Andrii Bohdan. Public, cei doi au negat conflictul, dar Zelenski l-a confirmat practic într-un interviu pentru Interfax-Ucraina („conflictele există, ele interferează cu munca”), după care l-a demis pe Bohdan.

„Este o simbioză între două persoane, iar Zelenski are câștig de cauză. Ermak nu spune niciodată «nu». La orice idee: «Să facem așa». «Super! Hei, băieți, intrați. Președintele a venit cu ideea»”, a descris Bohdan relația celor doi după plecarea sa.

În cei cinci ani în care a condus Biroul Președintelui Ucrainei, Ermak a devenit considerat în culise „eminența cenușie” a administrației și chiar „vicepreședinte neoficial”. Această influență s-a reflectat în numirea unor persoane loiale lui în poziții cheie.

Un exemplu este actualul prim-ministru al Ucrainei, Iulia Sviridenko, considerată apropiată a lui Ermak. Între 2020 și 2021, ea a fost adjunctul său la Biroul Prezidențial, apoi a intrat în guvern ca prim-vicepremier și ministru al Economiei.

„Țara este condusă de cinci sau șase oameni. Sau, de fapt, de unul singur, și numele lui este Andrii Ermak”, a comentat fostul președinte Petro Poroșenko, criticând decizia de a o numi pe Sviridenko în fruntea guvernului.

Potrivit investigațiilor Bihus.Info, persoane apropiate lui Ermak au obținut funcții de rang înalt în Ministerul Apărării, Banca Națională, instituțiile de aplicare a legii și companiile de stat.

Chiar și în perioada în care era doar consilier prezidențial, Ermak a preluat aproape integral gestionarea dosarelor de politică externă. Până la invazia pe scară largă, el a fost principalul interlocutor neoficial cu Moscova. A participat la schimbul de prizonieri din 2019, la negocierile pentru summitul Normandia 4 de la Paris și a jucat un rol major în organizarea unicei întâlniri dintre Zelenski și Vladimir Putin.

Stilul său, însă, se abătea adesea de la diplomația tradițională, generând tensiuni cu Ministerul de Externe și, uneori, scandaluri. În vara lui 2019, Ermak a devenit principalul intermediar între Kiev și echipa președintelui american Donald Trump, într-o perioadă în care oficialii americani presau Ucraina să investigheze activitatea lui Hunter Biden. Într-o discuție informală cu avocatul personal al lui Trump, Rudy Giuliani, Ermak a abordat posibilitatea deschiderii unei anchete — negocieri care, potrivit Financial Times, au precedat celebrul apel telefonic în care Trump i-a cerut lui Zelenski „o favoare”. Episodul a stat la baza primei proceduri de impeachment împotriva liderului american.

Impactul asupra relației lui Zelenski cu Trump a fost vizibil și după revenirea acestuia la Casa Albă. Întâlnirea lor din Biroul Oval, organizată la insistențele lui Ermak, s-a încheiat cu o confruntare dură și aproape a deteriorat relațiile Kiev–Washington.

Conform FT, acțiunile lui Ermak au generat nemulțumiri atât în administrația Trump, cât și printre democrați.

Al doilea scandal de corupție major în șase luni

Consolidarea instituțiilor anticorupție a fost o condiție-cheie pentru sprijinul occidental și pentru avansarea Ucrainei spre UE. Vara trecută, Rada a adoptat o lege care plasa NABU și SAPO sub autoritatea Procurorului General, ceea ce le anula independența. Decizia a provocat cele mai mari proteste din Ucraina de după invazia rusă și a generat critici din partea partenerilor europeni.

Sub presiune, Zelenski a trimis rapid un nou proiect de lege care restabilea independența instituțiilor anticorupție, iar parlamentul l-a adoptat.

The Economist scria că graba legislativă ar fi fost determinată de faptul că membrii „grupului criminal” investigat de NABU și-ar fi dat seama că sunt interceptați. În consecință, Biroul Prezidențial ar fi exercitat presiuni asupra agențiilor anticorupție, iar Rada a adoptat rapid legea controversată.

O sursă din serviciile de informații cita The Economist, comparând amploarea scandalului cu „un atac nuclear”.

Reacția publică a Europei a fost însă rezervată: șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris situația drept „extrem de neplăcută”, iar cancelarul german Friedrich Merz a cerut continuarea reformelor. Liderii europeni sunt prudenți pentru a nu alimenta retorica țărilor care se opun aderării Ucrainei, precum Ungaria.

Unii oficiali ai UE au subliniat că investigația NABU dovedește funcționarea instituțiilor. Totuși, unul dintre ei a declarat anonim pentru Politico că Bruxelles-ul va trebui „să reanalizeze” modul în care finanțează sectorul energetic al Ucrainei, care a primit peste 3 miliarde de euro de la începutul invaziei.

Niciun oficial american nu a comentat public scandalul, însă sursele The Economist afirmă că la Kiev există temeri că unii reprezentanți ai Washingtonului ar putea folosi situația pentru a presa Ucraina să accepte anumite condiții din noul plan american privind încheierea războiului.

În această perioadă, Ermak a condus delegația ucraineană la negocierile de la Geneva dintre SUA și Ucraina. Ulterior, părțile au anunțat „progrese semnificative”, iar Washingtonul a început să ia în considerare unele propuneri ale Kievului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!