protv.md

De ce Damir și Cojocaru au scăpat de Penitenciarul 13? Judecătorii invocă condițiile proaste și un posibil nou dosar la CEDO

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova a oferit detalii despre motivele care au dus la decizia instanței, de a înlocui, în privința inculpaților Valeriu Cojocaru și Dorin Damir, măsurile preventive, din arest preventiv, în liberare provizorie sub control judiciar și respectiv arest la domiciliu. Potrivit unei declarații de presă publicată pe 8 februarie, condițiile din Penitenciarul nr. 13 sunt foarte proaste, iar unul dintre inculpați are probleme serioase de sănătate. În plus, magistrații acuză partea acuzării că ar fi acționat incorect. Judecătorii dau de înțeles că toate aceste argumente ar risca să ducă la condamnarea Moldovei la CEDO, într-un eventual proces.

Judecătorii au remarcat că, potrivit Raportului anual de activitate al Consiliului pentru prevenirea torturii (2018), condițiile materiale de detenție în celulele instituției penitenciare nr.13 rămân departe de a fi satisfăcătoare, or ambii inculptați se află în Penitenciarul nr. 13 (P-13) de 7 luni (din 5 iulie 2021).

Magistrații au dezvăluit că, pe parcursul examinării cauzei, apărarea unuia din inculpați a invocat constant că starea de sănătate a acestuia s-a înrăutățit din momentul luării acestuia în custodia statului. Apărarea a mai invocat că acesta suferă de o afecțiune cerebrală vasculară, care evoluează cu episoade de decompensare (sindromul HIC) care este însoțită și de alte afecțiuni cronice.

​Pe 27.10.2021 unul din inculpați a prezentat benevol instanței pașaportul emis pe numele său de RM, precum și cartea de identitate emisă pe numele său de România. ​Rezultatul RMN din 28.10.2021 pe numele inculpatului menționat denotă că la acesta a fost depistat un chist subarahnoidian temporo polar și retrovermian median. În concluzie, sunt specificate suspiciuni de displazie fibroasă și hiperostază.

Unul dintre deținuți are probleme de sănătate

​Pe lîngă argumentele respective, pe 26 noiembrie 2021 apărarea a invocat că are suspiciuni serioase că în timpul detenției în P-13, la unul din inculpați a fost depistată Hepatită de tip B, boală de care acesta nu suferea în momentul luării în custodia statului.

„​Este evident că, în asemenea circumstanțe, acuzarea de stat urma să verifice aceste informații cu celeritate și să le confirme sau să le infirme, după caz să vină în fața instanței, cu propuneri rezonabile în vederea evitării încălcării art. 3 CEDO. Ori, deținerea aproximativ 6 luni a unei persoane într-un penitenciar, a cărui condiții de detenție sunt calificate atît de organismele internaționale cît și naționale, ca nefiind conforme standardelor minime de prevenire și combatere a torturii, tratamentelor inumane sau degradante, urmată de o presupusă infectare a acestui deținut cu Hepatita Virală de tip B, este o situație extraordinară, care nu poate fi trecută cu vederea de autoritățile statale”, argumentează Asociația Judecătorilor.

Un procuror bate alarma: se pregătește eliberarea lui Damir și Cojocaru

Magistrații mai susțin că, în astfel de condiții, acuzatorul de stat trebuia să prezinte dovezi clare că riscurile ce justifică detenția persistă în continuare, sunt actuale și că alte măsuri preventive, alternative arestului ar fi insuficiente pentru înlăturarea lor. La fel, acuzatorul de stat era obligat să indice cum se poate concilia privarea continuă de libertate a inculpaților în P-13, în condițiile în care condițiile din acest penitenciar sunt calificate ca nesatisfăcătoare și contrare art. 3 CEDO, dar mai ales, în condițiile în care, în speță persistă suspiciunile enunțate la alineatul precedent, iar o anchetă asupra acestora nu a fost efectuată.

​Asociația Judecătorilor a menționat și faptul că un reprezentant al acuzării de stat a expediat o scrisoare adresată procurorului general, procurorului pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), vicepreședintelui judecătoriei Chișinău, precum și președintelui RM și ministrului Justiției, în care a indicat că acesta ar deține „informații cu caracter operativ, precum că există acțiuni orchestrate în vederea liberării de răspundere penală a inculpaților Damir Dorin și Cojocaru Vladimir”.

Un alt complet de judecată

​În rezultatul scrisorii respective, membrii completului precedent a depus declarații de abținere de la examinarea cauzei respective, la 01.12.2021. ​Prin încheierea din 01.12.2021 declarația de abținere a fost admisă, iar cauza a fost redistribuită altui complet de judecată, compus din judecătorii: Ion Morozan ( raportor și președinte al completului), Angela Catana și Alexandru Negru.

​În urma examinării demersurilor formulate de acuzare în luna decembrie, referitor la prelungirea măsurii preventive arestul preventiv în privința ambilor inculpați, noul complet a specificat în textul încheierii din 29.12.2021 despre existența la speță a problemelor legate de imposibilitatea acordării asistenței medicale unuia din inculpați. Din aceleași motive, completul a obligat P-13 și ANP să întreprindă acțiuni în vederea acordării asistenței medicale corespunzătoare inculpatului.

​În pofida acestui semnal de alarmă, nici ANP nici acuzatorul de stat, pînă la examinarea următorului demers de prelungire a măsurii preventive sub formă de arest preventiv, nu a informat completul despre acordarea asistenței medicale ce o necesită unul din inculpați.

​„În condițiile în care inculpații erau deținuți în P-13, deja a 7-a lună consecutiv, luînd în calcul informațiile referitoare la condițiile de detenție în P-13 (rapoartele CPT și ale Ombudsmanului), luînd în considerare informațiile cu caracter medical referitoare la unul din inculpați, lipsa de reacție a autorităților statului și neinvestigarea informațiilor referitoare la relele tratamente în perioada detenției (neexecutarea obligațiilor pozitive derivate din art. 3 CEDO), precum și modul în care a înțeles unul din acuzatori să intervină în procesul de realizare a justiției, completul a conchis că menținerea în continuare a inculpaților în P-13, riscă să se transforme în tratament contrar art. 3 CEDO”, argumentează Asociația Judecătorilor.

​Din aceste motive, completul a decis:

​a) înlocuirea măsurii preventive în privința inculpatului Cojocaru Valeriu Boris din arestare preventivă în liberare provizorie sub control judiciar. În vederea înlăturării tuturor riscurilor reținute de instanță în textul încheierii completul a dispus obligarea inculpatului la purtarea unui dispozitiv de supraveghere electronică cu stabilirea în sarcina lui a următoarelor obligaţii : 1) să nu părăsească Republica Moldova decît cu permisiunea instanței de judecată și să poarte dispozitivul de supraveghere electronică; 2) să comunice instanţei de judecată orice schimbare de domiciliu; 3) să se prezinte la instanţa de judecată ori de cîte ori este citat; 4) să nu intre în legătură cu persoanele implicate în cauza dată; 5) să nu săvîrşească acţiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în procesul penal; 6) să predea paşaportul instanţei de judecată.

​b) înlocuirea măsurii preventive în privinţa inculpatului Damir Dorin Mihai din arestare preventivă în arest la domiciliu. În vederea înlăturării tuturor riscurilor reținute de instanță în textul încheierii completul a dispus obligarea inculpatului la purtarea unui dispozitiv de supraveghere electronică cu stabilirea în sarcina lui a următoarelor obligaţii : 1) interzicerea de a ieşi din locuinţă; 2) interzicerea convorbirilor telefonice, recepţionării şi expedierii corespondenţei şi utilizării altor mijloace de comunicare; 3) interzicerea comunicării cu persoanele implicate în cauza dată; 4) a menţine în stare de funcţionare mijloacele electronice de control şi de a le purta permanent; 4) de a răspunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de control, de a se prezenta personal la instanța de judecată la timpul fixat.

Ce acuzații li se aduc lui Damir și Cojocaru?

Amintim că schinbarea măsurilor preventive în privința celor doi inculpați au fost puse în practică în data de 26 ianuarie.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale și Serviciul de Informații și Securitate au descins în ziua de 5 iulie 2021 la domiciliile, în birourile de serviciu și automobilele mai multor persoane.

Au fost reținuți trei bănuiți – șeful Inspectoratului de Poliție Bălți, Valeriu Cojocaru, un inspector din cadrul Poliției de Frontieră și președintele Asociației FEA, Dorin Damir. Acțiunile procesuale vizează activitatea angajaților fostei Direcții nr.5 din cadrul Inspectoratului Național de Investigații.

Sunt cercetate cinci componențe de infracțiuni: abuz de serviciu, delapidarea averii statului, trecerea ilegală a frontierei de stat, divulgarea secretului de stat și fals în acte publice. Cei vizați riscă de la doi până la 12 ani de închisoare.

 

 

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare. 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

multimedia.parlament.md

„Adunarea Cetățenească” la parlament, pe subiectul amalgamării: 50 de moldoveni au votat recomandări

50 de cetățeni din diferite regiuni ale țării, selectați aleatoriu, au participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale (APL). Aceștia au votat 15 recomandări pentru Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc la Parlament. Informația a fost comunicată de reprezentanții Legislativului, care au numit evenimentul drept „Adunarea Cetățenească privind reforma APL”.

Potrivit Legislativului, 50 de cetățeni selectați aleatoriu din diferite regiuni ale țării au participat, în două weekenduri (16-17 mai și 30-31 mai), la un exercițiu dedicat reformei administrației publice locale.

Participanții au analizat impactul reformei asupra comunităților, au discutat cu experți și reprezentanți ai autorităților și au formulat recomandări pentru a fi transmise Parlamentului Republicii Moldova.

La aprobarea celor 15 de recomandări a avut loc o sesiune de vot secret, a precizat Legislativul. Acestea au fost susținute de peste 75% dintre voturi.

Recomandările votate de participanți sunt:

  • Susținerea localităților care nu reușesc să se amalgameze voluntar, astfel încât acestea să nu fie dezavantajate financiar în cazul unei amalgamări normative;
  • Introducerea unor mecanisme echitabile de distribuire a resurselor între localitățile amalgamate și de susținere temporară, pentru ca satele mai mici să nu fie lăsate fără investiții și servicii;
  • Susținerea dezvoltării localităților mici care vor să se amalgameze, dar nu sunt acceptate de localitățile mai mari, prin crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea acestora;
  • Reabilitarea și construcția de către stat a drumurilor și infrastructurii dintre localitățile amalgamate, pentru a preveni izolarea comunităților;
  • Armonizarea legislației privind Grupurile de Acțiune Locală în contextul reformei administrației publice locale;
  • Organizarea unor campanii de informare accesibile și adaptate diferitelor categorii de vârstă și grupuri sociale privind reforma APL, inclusiv prin platforme online și adunări publice regionale;
  • Informarea cetățenilor despre reforma APL în limbile vorbite de minoritățile etnice din Republica Moldova;
  • Asigurarea reprezentării echitabile a localităților mici în noile structuri administrative și în consiliile locale, prin crearea rolului de reprezentant al localității și modificarea legislației electorale astfel încât fiecare localitate să fie reprezentată proporțional în consiliile locale;
  • Garantarea accesului deschis la informații despre activitatea consiliilor locale, inclusiv prin transmisiuni live ale ședințelor consiliilor și întâlniri organizate în teritoriu;
  • Protejarea localităților cu minorități etnice și respectarea drepturilor acestora în cadrul reformei administrației publice locale, inclusiv prin prevederea unor excepții de la pragul numeric minim al populației;
  • Protejarea infrastructurii culturale locale: case de cultură, biblioteci și muzee, în localitățile amalgamate;
  • Reangajarea și recalificarea personalului din primării care riscă să își piardă locurile de muncă în urma reformei;
  • Crearea unui mecanism diferențiat de impozitare pentru localitățile amalgamate, astfel încât taxele să nu crească brusc în satele mici;
  • Redirecționarea impozitului pe venit către localitatea de domiciliu a cetățeanului, pentru a susține dezvoltarea economică locală;
  • Extinderea serviciilor oferite prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor Publice, inclusiv prin servicii mobile pentru localitățile rurale.

    Recomandările au fost înmânate deputatei PAS Ana Calinici, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în calitate de reprezentantă a Parlamentului Republicii Moldova.

    „Este important să spunem că această Adunare Cetățenească nu a fost organizată pentru a valida formal decizii deja luate. (…) Recomandările prezentate astăzi aparțin cetățenilor. Unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le-am văzut în acest proces este faptul că oameni cu opinii diferite au stat la aceeași masă, s-au ascultat și au încercat să formuleze propuneri comune”, a declarat Calinici.

    Potrivit Legislativului, Adunarea Cetățenească este un exercițiu găzduit de Parlamentul Republicii Moldova și organizat de Parteneriatul European pentru Democrație și Centrul de Politici și Reforme, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin proiectul „Inspiră Moldova”, și al Guvernului Suediei, prin Inițiativa SPACE.

    ***

    Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. 

    Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

    Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

    608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.

    Nu mai sunt articole de afișat.
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    x
    x

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: