De ce Europa urmărește cu atenție alegerile din Turcia și care ar fi cel mai rău scenariu

Alegerile din Turcia, din 14 mai, reprezintă un moment cheie nu doar pentru ţară, ci şi pentru vecinii săi europeni. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan se confruntă cu cel mai dificil test electoral din ultimele două decenii, iar membrii Uniunii Europene şi ai NATO urmăresc să vadă dacă se produce o schimbare într-o ţară care îi afectează în probleme ce variază de la securitate la migraţie şi energie, relatează Digi24.ro.

Relaţiile dintre Erdogan şi Uniunea Europeană au devenit extrem de tensionate în ultimii ani, în condiţiile în care blocul celor 27 de state membre este prea puţin entuziasmat de ideea ca Ankara să devină membră, aşa cum îşi dorea Turcia, şi a condamnat reprimarea drepturilor omului, a independenţei justiţiei şi a libertăţii presei.

Pe de altă parte, membri importanţi ai NATO, alianţă din care Turcia face parte, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de relaţiile strânse ale lui Erdogan cu preşedintele rus Vladimir Putin şi suspectează că Turcia este folosită pentru a eluda sancţiunile impuse Moscovei după războiul din Ucraina.

Contracandidatul lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, a promis mai multă libertate în ţară şi politici externe mai apropiate de Occident.

Indiferent de rezultat, vecinii europeni ai Turciei vor folosi alegerile şi consecinţele acestora pentru a-şi evalua relaţia cu Ankara şi măsura în care aceasta poate fi resetată.

Potrivit oficialilor, diplomaţilor şi analiştilor, sunt câteva aspecte-cheie pe care ţările europene le vor urmări:

DESFĂŞURAREA ALEGERILOR. CARE AR FI CEL MAI RĂU SCENARIU

Oficialii UE au fost atenţi să nu îşi exprime o preferinţă pentru un candidat sau altul, dar au precizat că vor fi atenţi la manipularea voturilor, violenţe sau alte interferenţe electorale.

„Este important ca procesul în sine să fie corect şi liber”, a declarat Sergey Lagodinsky, europarlamentar german care coprezidează un grup comun de deputaţi din UE şi Turcia.

Peter Stano, purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE, a declarat că blocul comunitar se aşteaptă ca votul să fie „transparent şi incluziv” şi să se desfăşoare în conformitate cu standardele democratice pe care Turcia s-a angajat să le respecte.

Cel mai rău scenariu, atât pentru Turcia, cât şi pentru UE, ar fi un rezultat contestat – poate după un al doilea tur de scrutin – care l-ar determina pe actualul preşedinte să lanseze o campanie de reprimare a protestelor, a declarat Dimitar Bechev, autorul unei cărţi despre Turcia sub Erdogan.

SUEDIA ŞI NATO

„Încă cinci ani cu Erdogan înseamnă încă cinci ani în care Turcia va fi o verigă slabă pentru NATO şi cu o verigă puternică pentru Rusia”, spune Marc Pierini, fost ambasador al UE în Turcia, care acum este senior fellow la think tank-ul Carnegie Europe.

Erdogan i-a deranjat pe ceilalţi membri NATO prin cumpărarea unui sistem rusesc de apărare antirachetă, S-400, şi prin faptul că a contribuit prea puţin la consolidarea flancului estic al NATO.

Un prim test pentru a vedea dacă învingătorul alegerilor doreşte să refacă legăturile cu NATO va fi dacă va înceta să mai blocheze aderarea Suediei. Erdogan a cerut Stockholmului să extrădeze militanţi kurzi, dar instanţele suedeze au blocat unele expulzări.

Analiştii şi diplomaţii se aşteaptă ca Kilicdaroglu să pună capăt blocării aderării Suediei la NATO, ceea ce ar determina Ungaria – cealaltă ţară care stă în expectativă – să-i urmeze exemplul. Acest lucru ar putea permite Suediei să adere la timp pentru summitul NATO care va avea loc în Lituania în iulie.

Unii analişti şi diplomaţi spun că Erdogan ar putea, de asemenea, să-şi ridice obiecţiile după alegeri, dar alţii nu sunt convinşi.

RELAŢIILE CU RUSIA

Deşi Erdogan a încercat să găsească un echilibru între Moscova şi Occident, relaţia sa politică cu Putin şi legăturile economice ale Turciei cu Rusia reprezintă o sursă de frustrare pentru UE. Acest lucru va continua, probabil, dacă Erdogan va câştiga un nou mandat.

Dacă Kilicdaroglu va triumfa în alegeri, oficialii europeni vor fi probabil mulţumiţi cu o îndepărtare treptată de Moscova, recunoscând că Turcia se află în toiul unei crize a costului vieţii şi că economia turcă depinde în mare măsură de Rusia.

„În ceea ce priveşte Rusia, un nou guvern va fi foarte atent”, consideră Bechev.

Kilicdaroglu a arătat săptămâna aceasta că nu se dă în lături să critice Rusia, acuzând public Moscova că ar avea legătură cu materiale false care au circulat pe reţelele sociale înainte de scrutinul de duminică. Totuşi, el a spus clar într-un interviu pentru Reuters acordat cu câteva zile înainte de alegeri că dacă va deveni preşedinte, va păstra bunele relaţii între Ankara şi Moscova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Screenshot

Tofan, despre planurile de a produce de drone în Moldova: Sunt foarte mulți investitori interesați. Lucrăm la lege

Mai mulți investitori sunt interesați de producția de drone interceptoare sau de apărare în Republica Moldova. Interesul este explicat prin faptul că țara noastră dispune de un ecosistem ingineresc foarte bun. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie. Potrivit premierului, Republica Moldova dispune de toate componentele necesare pentru producerea unor echipamente sofisticate, precum dronele interceptoare. Tofan a precizat că autoritățile lucrează în prezent la legea care reglementeze acest sector.

În timpul interviului, premierul a fost întrebat dacă există investitori interesați să investească în Republica Moldova, în contextul anunțului autorităților privind modificarea legislației pentru a permite producerea dronelor interceptoare sau de apărare.

„Sunt foarte mulți investitori, într-adevăr. Este un domeniu în care avem foarte mult interes. Este un domeniu care trebuie bine reglementat. Aici, viziunea mea este că a fi un stat neutru nu înseamnă neapărat să fii un stat neputincios. (…) Noi trebuie să producem aici. Și dacă asta e aliniat cu interesele noastre și creează locuri de muncă, generează exporturi, mai ales – ne permite să ne protejăm pe noi mai bine, mi se pare un lucru absolut normal să îl facem. Acum suntem în faza de a lucra la această lege, care trebuie să meargă în avizare pe produsele de destinație dublă, cum se numesc ele. Evident că nu vom putea face tot aici, dar pentru anumite lucruri de produse de bun simț, fără riscuri mari, cred că trebuie să le producem”, a comunicat Tofan.

Solicitat să comenteze afirmația că Republica Moldova ar putea deveni o țintă dacă se ocupă cu producerea dronelor, premierul a declarat: „Nu vreau să intrăm într-o isterie în care blocăm oricare investiție în Moldova. Părerea mea e că trebuie să mergem înainte și să nu ne facem iluzii, știți, să ne temem și de umbra noastră, că orice n-am face – că aducem gazul ucrainean, potențial bombardează rușii; facem o fabrică, bombardează rușii. Problema este a rușilor și ei, dacă au careva intenții să ne facă rău, vor face rău și ne-au făcut foarte mult rău de-a lungul anilor”.

Revenind la interesul investitorilor, Tofan a adăugat: „Este interes, pentru că Moldova are un ecosistem ingineresc foarte bun aici. Aproape 20% din ceea ce exportăm noi la nivel de manufactură este din otomotiv. Ca și capacitate de asamblare, competențe de inginerie electrică, competențe de inginerie mecanică (…) le avem. Ca atare, toate componentele necesare pentru producerea de echipamente sofisticate, cum ar fi, de exemplu, interceptoarele, ele sunt în Moldova. Asta și explică interesul, pentru că suntem o țară care avem capabilitățile ca să concurăm în acest spațiu”.

***

În luna iunie 2026, șefa statului, Maia Sandu, a anunțat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, președinta Maia Sandu a declarat Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Speakerul Igor Grosu a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Detalii AICI. Pe 9 octombrie, Grosu a precizat că Republica Moldova vrea să producă drone pentru uz intern, nu pentru export, și că legislativul intenționează să modifice legislația. Detalii AICI.

Pe 16 octombrie, primarul de Chișinău, Ion Ceban, a declarat că autoritățile centrale ar pregăti amplasarea unei uzine de producere a dronelor în capitală. De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a dezmințit afirmațiile, adăugând că „în prezent, nu sunt analizate opțiuni de amplasare pentru construcția unor uzine cu scop militar”. „În principiu, ne dorim investiții în apărare, dar acest lucru este posibil doar după modificarea legislației”, a precizat Ciorici. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: