De ce Europa urmărește cu atenție alegerile din Turcia și care ar fi cel mai rău scenariu

Alegerile din Turcia, din 14 mai, reprezintă un moment cheie nu doar pentru ţară, ci şi pentru vecinii săi europeni. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan se confruntă cu cel mai dificil test electoral din ultimele două decenii, iar membrii Uniunii Europene şi ai NATO urmăresc să vadă dacă se produce o schimbare într-o ţară care îi afectează în probleme ce variază de la securitate la migraţie şi energie, relatează Digi24.ro.

Relaţiile dintre Erdogan şi Uniunea Europeană au devenit extrem de tensionate în ultimii ani, în condiţiile în care blocul celor 27 de state membre este prea puţin entuziasmat de ideea ca Ankara să devină membră, aşa cum îşi dorea Turcia, şi a condamnat reprimarea drepturilor omului, a independenţei justiţiei şi a libertăţii presei.

Pe de altă parte, membri importanţi ai NATO, alianţă din care Turcia face parte, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de relaţiile strânse ale lui Erdogan cu preşedintele rus Vladimir Putin şi suspectează că Turcia este folosită pentru a eluda sancţiunile impuse Moscovei după războiul din Ucraina.

Contracandidatul lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, a promis mai multă libertate în ţară şi politici externe mai apropiate de Occident.

Indiferent de rezultat, vecinii europeni ai Turciei vor folosi alegerile şi consecinţele acestora pentru a-şi evalua relaţia cu Ankara şi măsura în care aceasta poate fi resetată.

Potrivit oficialilor, diplomaţilor şi analiştilor, sunt câteva aspecte-cheie pe care ţările europene le vor urmări:

DESFĂŞURAREA ALEGERILOR. CARE AR FI CEL MAI RĂU SCENARIU

Oficialii UE au fost atenţi să nu îşi exprime o preferinţă pentru un candidat sau altul, dar au precizat că vor fi atenţi la manipularea voturilor, violenţe sau alte interferenţe electorale.

„Este important ca procesul în sine să fie corect şi liber”, a declarat Sergey Lagodinsky, europarlamentar german care coprezidează un grup comun de deputaţi din UE şi Turcia.

Peter Stano, purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE, a declarat că blocul comunitar se aşteaptă ca votul să fie „transparent şi incluziv” şi să se desfăşoare în conformitate cu standardele democratice pe care Turcia s-a angajat să le respecte.

Cel mai rău scenariu, atât pentru Turcia, cât şi pentru UE, ar fi un rezultat contestat – poate după un al doilea tur de scrutin – care l-ar determina pe actualul preşedinte să lanseze o campanie de reprimare a protestelor, a declarat Dimitar Bechev, autorul unei cărţi despre Turcia sub Erdogan.

SUEDIA ŞI NATO

„Încă cinci ani cu Erdogan înseamnă încă cinci ani în care Turcia va fi o verigă slabă pentru NATO şi cu o verigă puternică pentru Rusia”, spune Marc Pierini, fost ambasador al UE în Turcia, care acum este senior fellow la think tank-ul Carnegie Europe.

Erdogan i-a deranjat pe ceilalţi membri NATO prin cumpărarea unui sistem rusesc de apărare antirachetă, S-400, şi prin faptul că a contribuit prea puţin la consolidarea flancului estic al NATO.

Un prim test pentru a vedea dacă învingătorul alegerilor doreşte să refacă legăturile cu NATO va fi dacă va înceta să mai blocheze aderarea Suediei. Erdogan a cerut Stockholmului să extrădeze militanţi kurzi, dar instanţele suedeze au blocat unele expulzări.

Analiştii şi diplomaţii se aşteaptă ca Kilicdaroglu să pună capăt blocării aderării Suediei la NATO, ceea ce ar determina Ungaria – cealaltă ţară care stă în expectativă – să-i urmeze exemplul. Acest lucru ar putea permite Suediei să adere la timp pentru summitul NATO care va avea loc în Lituania în iulie.

Unii analişti şi diplomaţi spun că Erdogan ar putea, de asemenea, să-şi ridice obiecţiile după alegeri, dar alţii nu sunt convinşi.

RELAŢIILE CU RUSIA

Deşi Erdogan a încercat să găsească un echilibru între Moscova şi Occident, relaţia sa politică cu Putin şi legăturile economice ale Turciei cu Rusia reprezintă o sursă de frustrare pentru UE. Acest lucru va continua, probabil, dacă Erdogan va câştiga un nou mandat.

Dacă Kilicdaroglu va triumfa în alegeri, oficialii europeni vor fi probabil mulţumiţi cu o îndepărtare treptată de Moscova, recunoscând că Turcia se află în toiul unei crize a costului vieţii şi că economia turcă depinde în mare măsură de Rusia.

„În ceea ce priveşte Rusia, un nou guvern va fi foarte atent”, consideră Bechev.

Kilicdaroglu a arătat săptămâna aceasta că nu se dă în lături să critice Rusia, acuzând public Moscova că ar avea legătură cu materiale false care au circulat pe reţelele sociale înainte de scrutinul de duminică. Totuşi, el a spus clar într-un interviu pentru Reuters acordat cu câteva zile înainte de alegeri că dacă va deveni preşedinte, va păstra bunele relaţii între Ankara şi Moscova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei: „Lovim în inima mașinii de război a Kremlinului”

Uniunea Europeană a aprobat vineri, 18 iulie, cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, care introduce măsuri fără precedent. Printre acestea se numără plafonarea prețului petrolului, interzicerea conductelor Nord Stream și restricții impuse băncilor chineze care ajută Moscova să ocolească sancțiunile.

Potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, plafonul G7 pentru prețul petrolului rusesc va fi coborât la 47,6 dolari pe baril.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von de Leyen, a declarat că prin cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni Uniunea Europeană lovește „în inima mașinii de război a Rusiei”.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a transmis pe rețeaua X că „este unul dintre cele mai puternice pachete de sancțiuni de până acum”.

„Reducem și mai mult bugetul de război al Kremlinului, urmărind încă 105 nave ale flotei fantomă și pe cei care le susțin și limitând accesul băncilor rusești la finanțare. Conductele Nord Stream vor fi interzise. Va fi un plafon mai mic pentru prețul petrolului. Exercităm o presiune mai mare asupra industriei militare rusești, asupra băncilor chineze care facilitează eludarea sancțiunilor și blocăm exporturile tehnologiei utilizate în drone. Pentru prima dată, includem în lista sancțiunilor un registru de pavilioane și cea mai mare rafinărie Rosneft din India. Sancțiunile noastre îi vizează și pe cei care îndoctrinează copiii ucraineni. Vom continua să îi creștem costurile, astfel încât oprirea agresiunii să devină singura cale de urmat pentru Moscova”, a adăugat Kallas.

Cu o zi înainte, premierul Slovaciei, Robert Fico, a declarat că Bratislava nu va mai bloca adoptarea noului pachet de sancțiuni ale UE împotriva Federației Ruse. Potrivit acestuia, decizia Slovaciei a fost influențată de negocierile purtate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind garanțiile legate de livrările de gaze.

Anterior, Slovacia s-a opus impunerii noilor sancțiuni din cauza unei propuneri a Comisiei Europene de a interzice complet importul de gaze rusești începând cu anul 2028. Autoritățile slovace au considerat că o astfel de măsură ar putea duce la un deficit de gaze, la creșterea prețurilor și a taxelor de tranzit, precum și la eventuale procese din partea companiei ruse Gazprom.

Amintim că luna trecută, Comisia Europeană a propus cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru invazia Ucrainei din 2022, care vizează veniturile energetice, băncile și industria militară a Moscovei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: