De ce Europa urmărește cu atenție alegerile din Turcia și care ar fi cel mai rău scenariu

Alegerile din Turcia, din 14 mai, reprezintă un moment cheie nu doar pentru ţară, ci şi pentru vecinii săi europeni. Preşedintele Recep Tayyip Erdogan se confruntă cu cel mai dificil test electoral din ultimele două decenii, iar membrii Uniunii Europene şi ai NATO urmăresc să vadă dacă se produce o schimbare într-o ţară care îi afectează în probleme ce variază de la securitate la migraţie şi energie, relatează Digi24.ro.

Relaţiile dintre Erdogan şi Uniunea Europeană au devenit extrem de tensionate în ultimii ani, în condiţiile în care blocul celor 27 de state membre este prea puţin entuziasmat de ideea ca Ankara să devină membră, aşa cum îşi dorea Turcia, şi a condamnat reprimarea drepturilor omului, a independenţei justiţiei şi a libertăţii presei.

Pe de altă parte, membri importanţi ai NATO, alianţă din care Turcia face parte, şi-au exprimat îngrijorarea faţă de relaţiile strânse ale lui Erdogan cu preşedintele rus Vladimir Putin şi suspectează că Turcia este folosită pentru a eluda sancţiunile impuse Moscovei după războiul din Ucraina.

Contracandidatul lui Erdogan, Kemal Kilicdaroglu, a promis mai multă libertate în ţară şi politici externe mai apropiate de Occident.

Indiferent de rezultat, vecinii europeni ai Turciei vor folosi alegerile şi consecinţele acestora pentru a-şi evalua relaţia cu Ankara şi măsura în care aceasta poate fi resetată.

Potrivit oficialilor, diplomaţilor şi analiştilor, sunt câteva aspecte-cheie pe care ţările europene le vor urmări:

DESFĂŞURAREA ALEGERILOR. CARE AR FI CEL MAI RĂU SCENARIU

Oficialii UE au fost atenţi să nu îşi exprime o preferinţă pentru un candidat sau altul, dar au precizat că vor fi atenţi la manipularea voturilor, violenţe sau alte interferenţe electorale.

„Este important ca procesul în sine să fie corect şi liber”, a declarat Sergey Lagodinsky, europarlamentar german care coprezidează un grup comun de deputaţi din UE şi Turcia.

Peter Stano, purtător de cuvânt al serviciului diplomatic al UE, a declarat că blocul comunitar se aşteaptă ca votul să fie „transparent şi incluziv” şi să se desfăşoare în conformitate cu standardele democratice pe care Turcia s-a angajat să le respecte.

Cel mai rău scenariu, atât pentru Turcia, cât şi pentru UE, ar fi un rezultat contestat – poate după un al doilea tur de scrutin – care l-ar determina pe actualul preşedinte să lanseze o campanie de reprimare a protestelor, a declarat Dimitar Bechev, autorul unei cărţi despre Turcia sub Erdogan.

SUEDIA ŞI NATO

„Încă cinci ani cu Erdogan înseamnă încă cinci ani în care Turcia va fi o verigă slabă pentru NATO şi cu o verigă puternică pentru Rusia”, spune Marc Pierini, fost ambasador al UE în Turcia, care acum este senior fellow la think tank-ul Carnegie Europe.

Erdogan i-a deranjat pe ceilalţi membri NATO prin cumpărarea unui sistem rusesc de apărare antirachetă, S-400, şi prin faptul că a contribuit prea puţin la consolidarea flancului estic al NATO.

Un prim test pentru a vedea dacă învingătorul alegerilor doreşte să refacă legăturile cu NATO va fi dacă va înceta să mai blocheze aderarea Suediei. Erdogan a cerut Stockholmului să extrădeze militanţi kurzi, dar instanţele suedeze au blocat unele expulzări.

Analiştii şi diplomaţii se aşteaptă ca Kilicdaroglu să pună capăt blocării aderării Suediei la NATO, ceea ce ar determina Ungaria – cealaltă ţară care stă în expectativă – să-i urmeze exemplul. Acest lucru ar putea permite Suediei să adere la timp pentru summitul NATO care va avea loc în Lituania în iulie.

Unii analişti şi diplomaţi spun că Erdogan ar putea, de asemenea, să-şi ridice obiecţiile după alegeri, dar alţii nu sunt convinşi.

RELAŢIILE CU RUSIA

Deşi Erdogan a încercat să găsească un echilibru între Moscova şi Occident, relaţia sa politică cu Putin şi legăturile economice ale Turciei cu Rusia reprezintă o sursă de frustrare pentru UE. Acest lucru va continua, probabil, dacă Erdogan va câştiga un nou mandat.

Dacă Kilicdaroglu va triumfa în alegeri, oficialii europeni vor fi probabil mulţumiţi cu o îndepărtare treptată de Moscova, recunoscând că Turcia se află în toiul unei crize a costului vieţii şi că economia turcă depinde în mare măsură de Rusia.

„În ceea ce priveşte Rusia, un nou guvern va fi foarte atent”, consideră Bechev.

Kilicdaroglu a arătat săptămâna aceasta că nu se dă în lături să critice Rusia, acuzând public Moscova că ar avea legătură cu materiale false care au circulat pe reţelele sociale înainte de scrutinul de duminică. Totuşi, el a spus clar într-un interviu pentru Reuters acordat cu câteva zile înainte de alegeri că dacă va deveni preşedinte, va păstra bunele relaţii între Ankara şi Moscova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cu Sens/Facebook

Procuratura Generală a expediat Greciei o nouă cerere de extrădare referitoare la Plahotniuc

Procuratura Generală (PG) anunță că a transmis autorităților din Grecia o nouă cerere de extrădare cu privire la Vladimir Plahotniuc. Oligarhul fugar este vizat în trei cauze penale.

Potrivit unui comunicat publicat de PG, cererea de extrădare adițională a fost expediată pe 8 august.

Cererea menționată vizează procedura de extrădare a numitului în cadrul a trei cauze penale, în care Vladimir Plahotniuc are calitatea de învinuit pentru fapte de o gravitate deosebită. Transmiterea acestei cereri este necesară pentru a asigura respectarea regulii specialității. Potrivit acestei reguli, o persoană extrădată poate fi urmărită penal sau judecată doar pentru faptele care au stat la baza cererii/cererilor de extrădare aprobate. Tragerea la răspundere pentru alte fapte comise de persoana extrădată până la predarea ei poate avea loc, doar dacă statul solicitat își exprimă consimțământul pentru aceasta”, a menționat Procuratura Generală.

Instituția a precizat că pregătirea actelor de referință a necesitat timp suplimentar întrucât a existat un număr mare de documente care trebuiau traduse, conform cerințelor tratatelor internaționale și la solicitarea Greciei.

Procuratura Generală menține comunicarea directă cu autoritățile statului solicitat, pentru aplicarea procedurilor de cooperare juridică internațională în materie penală, în scopul realizării eficiente a acțiunilor în curs, în condițiile de asigurare a respectării acordurilor internaționale ce vizează procesul de extrădare”, a precizat PG.

Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, la aeroportul din Atena, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit au făcut percheziții la vila de lux pe care aceștia o închiriau în capitala elenă, depistând zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.

În prezent, atât Constantin Țuțu, cât și Vladimir Plahotniuc se află în arest preventiv în Grecia. Pe 24 iulie, Procuratura Generală a cererea oficială de extrădare în Republica Moldova în privința lui Plahotniuc. Extrădarea acestuia a fost solicitată și de Rusia.

După reținerea sa în Grecia, Vladimir Plahotniuc a redevenit activ în spațiul public, lansând periodic mesaje prin intermediul avocatului său. Fostul lider democrat acuză autoritățile de la Chișinău că ar tergiversa intenționat procedura de extrădare și susține că și-ar dori să revină în Republica Moldova. Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a respins acuzațiile.

Curtea de Apel din Atena va examina cererea de extrădare în Republica Moldova a lui Vladimir Plahotniuc pe 13 august.

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în țara noastră pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: