Fermierii au protestat în Capitală timp de aproape o săptămână. Aceștia au cerut Guvernului compensații în sumă de 700 de milioane de lei. De altfel, Chișinăul s-a obișnuit deja cu tractoarele din centrul orașului și cu protestele fermierilor: acestea sunt organizate destul de des. NM a decis să adreseze 5 întrebări naive despre subvenționarea agriculturii și a încercat să găsească la ele răspunsuri.
Context: Agricultorii susțin că sunt la un pas de faliment din cauza secetei de anul trecut, a prețurilor mari pentru combustibil, scumpirii fertilizanților și pesticidelor, dar și din cauza problemelor de export generate de războiul din Ucraina. Un nou val de proteste a fost declanșat în iunie de prăbușirea prețurilor cerealelor din cauza „dumpingului cerealier” a agricultorilor ucraineni. Fermierii le cer autorităților să interzică sau să limiteze importul de cereale din Ucraina, să oblige portul din Giurgiulești să exporte doar produse agricole din Moldova, să le ofere compensații producătorilor de cereale – câte 3 mii de lei pentru un hectar, să le plătească restanțele pentru subvențiile de anul trecut și să le restituie TVA-ul pentru combustibil.
Agricultorii nu au reușit deocamdată să găsească limbaj comun cu autoritățile. Guvernul a refuzat interzicerea importului de cereale din Ucraina. Și revendicarea privind achitarea compensațiilor rămâne în aer. Autoritățile susțin că nu au așa sumă în buget (pentru achitarea compensațiilor e nevoie de 700 de mil de lei) și promit să plătească compensații când vor primi bani de la parteneri externi.
1. De ce statul trebuie să subvenționeze afacerile private?
Afacerile în agricultură sunt subvenționate în mai multe țări. În țările UE fermierii au început să fie subvenționați încă la mijlocul secolului trecut. „Vorbim despre competitivitate. Subvențiile influențează prețurile pentru consumatori. Acei care beneficiază de subvenționare considerabilă, își pot moderniza producerea [scade sine costul] și îi depășesc pe cei cărora li se alocă subvenții mici”, a explicat expertul în agricultură Viorel Chivriga.
Li se acordă subvenții și producătorilor agricoli din țările dezvoltate, ca de exemplu, din Norvegia, Islanda, SUA și din țările în curs de dezvoltare așa ca Filipine și Columbia. În Norvegia ajutorul oferit de stat asigură 61 la sută din veniturile fermierilor, în Islanda – 59%, în Elveția – 55%. În 2021, ONU a estimat subvențiile agricole anuale globale la 540 mld USD.
Sunt, însă și excepții. De exemplu, în Australia și Noua Zeelandă, care sunt țări dezvoltate, fermierii practic nu beneficiază de subvenții. În Argentina, nivelul de susținere a agricultorilor de către stat este, în general, negativ: statul nu doar că nu-i subvenționează, limitându-se doar la credite avantajoase, dar a și introdus taxe pentru exportarea produselor agricole.
În Moldova a fost creat un Fond special de subvenționare a producătorilor agricoli. În 2023, acesta constituie 1,6 mld lei (anul trecut – aproape 1,7 mld lei). Subvențiile sunt oferite sectoarelor sau domeniilor prioritare, de exemplu, în prezent este subvenționată dezvoltarea asigurării sectorului agricol și dezvoltarea sectorului zootehnic.
2. Dacă nu va fi subvenționat, businessul agricol va falimenta?
Cel mai probabil, da. Potrivit calculelor experților, fără subvenții sine costul producției agricole va crește și aceasta va deveni necompetitivă. „Va crește sine costul, vor fi pierdute piețele, inclusiv piața locală. Este un business care are nevoie de anumite investiții. Dar datorită injecțiilor financiare acesta trebuie dezvoltat: de cumpărat tehnică, de atras și de folosit inovațiile din domeniu. Dacă vrei ca marfa să fie competitivă, ai nevoie de inovații [și cunoștințe]”, a menționat Viorel Chivriga.
Directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, consideră că fără subvenții vor supraviețui doar câțiva producători agricoli foarte mari.
Expertul economic Victor Ciobanu a atras atenția și asupra componentei sociale a subvențiilor în agricultură. „Nu vorbim doar despre un domeniu al economiei, ci despre un domeniu strategic care asigură locuri de muncă în zonele rurale și securitatea alimentară a țării. Cea mai mare parte din populația Moldovei trăiește în sate, de aceea este necesar să susținem viața rurală. Fără subvenționare agricultura va dispărea, deoarece toți din jurul nostru subvenționează și încă într-o asemenea proporție la care noi doar putem visa. (În UE 40% din cheltuielile bugetare sunt redirecționate pentru susținerea agriculturii și a localităților rurale – NM”, a spus Ciobanu.
3. Fără subvenții nu avem nicio șansă?
Nici chiar așa. Există mai multe întrebări privind subvenționarea agriculturii. La nivel global, sistemul este criticat pentru amplificarea crizei climatice (de exemplu, subvenționarea sectoarelor zootehnic și de producere a laptelui contribuie la creșterea emisiilor de gaze în atmosferă – NM), promovează inegalitatea, deoarece din cauza subvențiilor fermierii mari îi elimină de pe piață pe cei mici și complică concurența pentru fermierii din țările în curs de dezvoltare.
În ceea ce privește Moldova, experții spun că nimeni nu evaluează eficiența utilizării subvențiilor și impactul acestora asupra dezvoltării sectorului agricol din țară. „De exemplu, a fost lansat proiectul de finanțare a femeilor antreprenoare și a tinerilor antreprenori, [dar proiectul nu a funcționat eficient]. Bani au fost oferiți, proiectele erau lansate, iar când se terminau granturile, se încheiau și proiectele”, a menționat fostul ministru al Agriculturii, Nicolae Ciubuc.
El a mai amintit că în Moldova a mai fost lansat un proiect țintă, orientat spre formarea unor grupuri de producători (asocierea micilor producători pentru îmbunătățirea competitivității prin construirea infrastructurii comune, negocieri cu lanțurile mari privind livrarea mărfii, etc) care, la fel, nu s-a soldat cu mari rezultate.
Mai mult, periodic apar dosare penale (1,2) din cauza folosirii abuzive și a spălării banilor din Fondul de subvenționare. Doar că acestea nu au ajuns niciodată până la sentințe și condamnări răsunătoare.
4. Chiar atât de rău o duc fermierii?
Deseori poți auzi de la oponenții fermierilor care protestează că foarte mulți agricultori nu trăiesc în sărăcie, se plimbă cu mașini de lux, cumpără utilaje agricole scumpe, asta în timp ce nu toți plătesc taxe, iar statul le subvenționează businessul.
Potrivit lui Alexandru Slusari, mulți fermieri au gajat tehnica băncilor. „La fel ca în toate grupurile sociale, printre agricultori sunt și săraci și persoane care trăiesc peste posibilități, dar în rândurile funcționarilor de stat sunt mai mulți din a doua categorie. Nu-i putem compara [pe fermieri] cu pensionarii, dar zvonurile precum că aceștia au palate, zeci de apartamente, etc. [sunt exagerate la maxim]”, a spus Slusari.
La rândul său, Victor Ciobanu a menționat că în paralel are loc dezvoltarea sectorului: „Au început să apară frigidere [pentru păstrarea fructelor și legumelor], merele au ajuns pe piețe noi, procesul de procesare este modernizat. Iar liderii trăiesc bine, da. Dar sunt și fermieri cu proprietăți mici – de la 10 ha la 1000 ha, iar tehnica este cumpărată în leaseng”.
5. De ce fermierii protestează mereu?
Protestele fermierilor sunt generate de obicei de crizele din domeniu, cauzate de factori externi sau de condițiile climatice: secetă, inundații, război, embargo, majorarea prețurilor combustibilului și a fertilizanților, etc.
Experții consideră că reacția autorităților la protestele fermierilor ar trebui să depindă de cauza protestului. „Când vorbim despre condiții climatice, statul ar trebui să intervină mai puțin, deoarece are și alte domenii în care trebuie să investească bani și de aceea că statul finanțează măsuri de luptă [cu schimbarea climei]. Fondul de subvenționarea a producției agricole rambursează o parte din costul asigurării recoltei, subvenționează investițiile în sistemele de irigare, în soluții antigrindină, în trecerea la un sistem de neprelucrare a pământului. Și toate acestea dau rezultate în lupta cu schimbările climatice”, a menționat fostul ministru al Agriculturii, Nicolae Ciubuc.
Potrivit lui, autoritățile, reacționând la astfel de proteste, ar trebui să atragă atenția și la realizările fermierilor pentru a nu admite o astfel de situație. „Trebuie să acționăm rezonabil și nu doar să cerem bani. A fost secetă? Trebuia să vă faceți asigurare. Avem secetă odată la doi ani. Fermierul trebuie să demonstreze că a folosit toate instrumentele”, a spus Chivriga.
Totodată, potrivit lui Alexandru Slusari, în Moldova recolta poate fi asigurată împotriva tuturor riscurilor climatice, cu excepția secetei: din cauza riscurilor mari, companiile de asigurări refuză să asigure recolta împotriva secetei.
În cazul în care protestele au la bază recolta și prețurile, statul poate interveni pentru a păstra un echilibru pe piață, consideră Nicolae Ciubuc. „Statul creează mecanisme de intervenție. Și în cazul unei recolte mari și a prețurilor mici statul efectuează achiziții [de cereale] și piața se normalizează. Așa se creează echilibrul”.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
