Glovo sărbătorește 5 ani de activitate în Republica Moldova: investiții, digitalizare pentru afacerile locale și impact economic semnificativ

Glovo, una dintre cele mai importante platforme tehnologice care operează în Europa, Asia Centrală și Africa, marchează cinci ani de activitate în Republica Moldova. Lansată în octombrie 2020 în Chișinău, platforma și-a extins operațiunile în municipiul Bălți și a devenit un actor cheie în digitalizarea comerțului local, crearea de locuri de muncă și sprijinirea micilor întreprinderi locale din sectoarele restaurantelor și comerțului cu amănuntul.

Glovo a devenit mai mult decât o simplă aplicație. Este o adevărată platformă tehnologică, un ecosistem digital care conectează clienții, întreprinderile locale și curierii. Platforma sprijină transformarea digitală a comercianților locali și creșterea acestora, încurajează un nou comportament al consumatorilor bazat pe comoditate, accesibilitate, diversitate și oferă noi oportunități de venit pentru curieri.

Pentru a marca cea de-a cincea aniversare a operațiunilor în Moldova, cofondatorul Glovo, Sacha Michaud, a efectuat o vizită de lucru în țară pentru a sărbători acest moment important și pentru a se întâlni cu echipa locală, dar și partenerii cheie ai platformei. Antreprenor cu experiență și director executiv britanico-canadian, Michaud a fondat Glovo în 2015 alături de Oscar Pierre, cu viziunea clară de a oferi acces rapid la orice produs din oraș. Sub conducerea sa, Glovo a evoluat într-una dintre cele mai dinamice platforme tehnologice care oferă servicii multicategorie la nivel global.

Suntem mândri să sărbătorim cinci ani de activitate în Moldova. Împreună cu echipa locală și partenerii noștri, am construit un ecosistem care conectează clienții, companiile și curierii, transformând modul în care facem cumpărături și oferind mai multă comoditate și accesibilitate miilor de moldoveni”, a declarat Sacha Michaud, cofondator Glovo.

Ecosistemul Glovo: digitalizarea companiilor locale și stimularea noilor tendințe de consum

În doar cinci ani, Glovo a devenit o soluție indispensabilă pentru mii de moldoveni, integrând livrarea de produse alimentare în viața de zi cu zi a consumatorilor. Pornind din Chișinău în 2020, platforma și-a extins operațiunile în aprilie 2021 la Bălți – al doilea oraș ca mărime din țară. În prezent, Glovo colaborează cu peste 600 de locații partenere în Moldova, acoperind o rețea diversă de întreprinderi locale.

Modelul Quick Commerce (Q-Commerce), în care Glovo este un pionier, redefinește comerțul urban: livrări ultra-rapide, acces instantaneu la orice produs, flexibilitate pentru clienți și oportunități pentru parteneri de a-și extinde operațiunile.

Investiții și impact economic

Pentru a-și susține creșterea în Moldova, Glovo a investit până în prezent peste 3 milioane de euro în infrastructura logistică, tehnologie și dezvoltarea unui ecosistem de parteneri locali. Această investiție a avut un efect multiplicator, încurajând digitalizarea și stimulând vânzările pentru sute de IMM-uri.

„Încă de la început, Glovo a fost un partener de creștere pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul HoReCa și nu numai. Mulți antreprenori locali din Moldova au făcut primii pași în vânzările digitale prin intermediul Glovo, ajungând la noi clienți și consolidându-și reziliența. Cu platforma noastră, deschidem noi oportunități pentru IMM-uri de a-și diversifica canalele de vânzare și de a se extinde mai rapid, continuând în același timp să consolidăm economia locală”, a adăugat Sacha Michaud.

Glovo contribuie activ la economia locală prin salariile angajaților, veniturile generate de curieri și valoarea adăugată creată pentru fiecare vânzător prin dezvoltarea vânzărilor online. În plus, Glovo respectă toate taxele solicitate la nivel local, inclusiv impozitele pe salarii și alte taxe de exploatare.

În abordarea sa hiperlocală, Glovo a creat 15 locuri de muncă directe în biroul său din Chișinău, care se ocupă de operațiunile zilnice și de aspectele comerciale pentru a oferi cel mai bun serviciu moldovenilor. În plus, aproape 400 de curieri operează în prezent pe platformă prin intermediul unor parteneri logistici terți. Acești curieri joacă un rol vital în dinamica livrărilor urbane rapide și în noua eră în care clienții caută comoditate, în timp ce modelul Glovo ajută întreprinderile mici să ajungă la un public mai larg, dincolo de cartierele lor, să-și diversifice canalele de vânzare și să-și crească vânzările.

Despre Glovo

Glovo este o platformă tehnologică de vârf care conectează clienții, întreprinderile și curierii, oferind servicii la cerere din mai multe categorii de la restaurante locale, magazine alimentare și supermarketuri, precum și magazine de retail de pe străzile principale. Ca lider în Quick Commerce, următoarea generație de comerț electronic, viziunea Glovo este de a construi cea mai mare piață online pentru a oferi tuturor acces la orice din orașul lor în câteva minute. Fondată în 2015 în Barcelona, compania operează în 23 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa.Pentru mai multe detalii, accesează: https://about.glovoapp.com/

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Standarde duble în vetting? De ce banii găsiți în beci au fost acceptați, iar veniturile din Rusia – nu (ANALIZĂ)

Verificarea controversată a eticii profesionale și a integrității (vetting) procurorului general Alexandru Machidon a ridicat în spațiul public întrebări cu privire la consecvența deciziilor Comisiei de evaluare. NewsMaker a analizat cazuri similare privind „moștenirile și cadourile de la părinți” primite de procurori și prezintă deciziile adoptate de Comisie în aceste situații.

Au trecut cu succes evaluarea

În luna mai, noul procuror general a trecut cu succes evaluarea, în pofida unei situații controversate privind proveniența banilor utilizați pentru cumpărarea unui apartament. Potrivit lui Machidon, el și sora sa au găsit, după decesul părinților, 75.000 de euro în beciul casei părintești, sumă pe care au împărțit-o în mod egal.

Comisia a verificat veniturile părinților și a concluzionat că aceștia ar fi putut acumula o sumă care să acopere cel puțin costul apartamentului procurorului. Au fost luate în calcul veniturile oficiale ale mamei, care lucra la școală, veniturile magazinului-bar al familiei din sat, confirmate prin „contabilitate neoficială”, precum și veniturile tatălui, care a muncit timp de nouă ani în Israel și a trimis bani acasă.

O situație similară a fost și în cazul procurorului Procuraturii Anticorupție, Mihail Ivanov. Acesta a indicat că a primit de la părinți bani pentru achitarea unei rate aferente cumpărării unui apartament și pentru organizarea nunții – în total puțin peste 18.000 de euro. Totuși, Comisia a considerat că veniturile oficiale ale părinților nu au fost suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont și de cheltuielile lor de consum.

Ivanov a explicat că părinții săi aveau venituri neoficiale acumulate de-a lungul multor ani. Tatăl său activa în domeniul construcțiilor, obținând în paralel venituri neoficiale din întocmirea devizelor de cheltuieli. De asemenea, și mama sa avea venituri neoficiale. Comisia a considerat aceste argumente întemeiate.

Este important de menționat că Comisia a efectuat și o analiză a diferenței dintre veniturile și cheltuielile familiei procurorului. Aceasta a constatat că, chiar și fără a lua în considerare banii primiți de la părinți, soldul negativ al familiei rămânea sub pragul legal de 234.000 de lei, fapt care a permis Comisiei să concluzioneze că procurorul corespunde criteriilor de integritate financiară.

Au picat evaluarea

Cazul procurorului Victor Cozacu este similar cu cele două precedente, însă Comisia a concluzionat că acesta nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Potrivit raportului, în 2019, procurorul a cumpărat un apartament cu o suprafață de 75 de metri pătrați la un preț egal cu valoarea cadastrală a locuinței – 402 mii de lei. În cadrul evaluării, el a explicat că o parte din această sumă a fost acoperită printr-un împrumut pe termen scurt, acordat în numerar de părinți, în valoare de 23.000 de euro. Ca sursă a acestor bani, el a indicat munca neoficială desfășurată de tatăl său în Rusia de-a lungul mai multor ani.

Pentru a confirma veniturile tatălui, Cozacu a prezentat declarații ale acestuia, ale colegilor săi de muncă și chiar ale angajatorului din Rusia. Cu toate acestea, Comisia, care în cele două cazuri anterioare a acceptat argumentele procurorilor, a aplicat în cazul lui Cozacu un standard de probare mai strict. Aceasta a refuzat să recunoască existența economiilor, invocând lipsa extraselor bancare, a transferurilor și a documentelor fiscale.

Un alt procuror, Andrei Balan, a declarat că a primit de la părinți, în anul 2010, suma de 20.000 de euro. Acesta a susținut că banii proveneau din vânzarea unui apartament pentru 273.000 de lei. Totuși, Comisia a considerat că veniturile părinților nu erau suficiente pentru acumularea unei asemenea sume, ținând cont de cheltuielile lor de trai. În urma evaluării, Comisia a constatat că resursele financiare ale familiei procurorului nu acopereau cheltuielile efective ale acesteia, iar diferența constatată a depășit semnificativ limita admisă.

De menționat că Comisia l-a evaluat pe procuror de două ori. Prima dată, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a respins raportul Comisiei și l-a trimis spre reexaminare. Deși nici a doua oară Comisia nu și-a schimbat concluziile, CSP a decis să respingă și cel de-al doilea raport și să constate că Balan corespunde criteriilor de integritate financiară. În cazul său, membrul CSP Sergiu Caraman a formulat chiar o opinie separată, în care a criticat decizia colegilor săi și argumentele procurorului.

CSP se poziționează aproape întotdeauna de partea procurorilor

Situația lui Balan a provocat critici, deoarece CSP a respins de două ori raportul Comisiei de vetting, care constatase că procurorul nu corespunde criteriilor de integritate financiară. Este de menționat că, potrivit legii privind vettingul, CSP poate într-adevăr să respingă pentru a doua oară raportul Comisiei și să adopte propria decizie.

În aceeași ședință, din 26 mai, CSP a examinat rezultatele reevaluării unui alt procuror, Vasile Plevan. Acesta a picat de două ori evaluarea, însă CSP, în loc să confirme eșecul sau să respingă al doilea raport al Comisiei, a decis să amâne adoptarea unei hotărâri pentru a colecta informații suplimentare. Totodată, ședința CSP în acest caz s-a desfășurat cu ușile închise.

Problema este că legea nu prevede pentru CSP posibilitatea de a amâna adoptarea unei decizii privind raportul repetat al Comisiei de vetting pentru încă 30 de zile. După ce raportul de reevaluare este transmis Consiliului Superior al Procurorilor, instituția are la dispoziție un termen legal de 30 de zile pentru a finaliza procedura.

Dacă sunt analizate deciziile CSP privind rezultatele evaluărilor efectuate de Comisia de vetting, se poate observa că, în cazurile în care Comisia constată necorespunderea criteriilor de integritate financiară sau profesională, CSP oferă aproape întotdeauna procurorilor o a doua șansă și solicită efectuarea unei reevaluări.

Astfel de decizii ale Consiliului, conform criticilor, transformă concluziile Comisiei de vetting într-o simplă formalitate.

***

Vettingul în Republica Moldova a început ca parte a reformei justiției. Prima comisie de vetting, sau pre-vetting, a verificat candidații pentru organele de autoadministrare ale sistemului judecătoresc și ale procuraturii – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Activitatea acesteia a început în vara anului 2022.

Ulterior, au fost constituite încă două comisii pentru evaluarea judecătorilor și procurorilor. Comisia nr. 2, responsabilă de evaluarea judecătorilor, și-a început activitatea în iulie 2023. Misiunea acesteia este verificarea judecătorilor curților de apel, a judecătorilor și candidaților la Curtea Supremă de Justiție, precum și a președinților și vicepreședinților instanțelor judecătorești.

Comisia nr. 3, care se ocupă de evaluarea procurorilor, și-a început activitatea în decembrie 2023. Aceasta trebuie să evalueze procurorii din procuraturile specializate, conducerea Procuraturii Generale, precum și procurorii-șefi ai procuraturilor teritoriale și adjuncții acestora.

Din componența fiecărei comisii fac parte câte trei juriști din Republica Moldova (doi desemnați de majoritatea parlamentară și unul de opoziție). De asemenea, în comisii sunt incluși câte trei experți internaționali recomandați de partenerii externi.

Termenul-limită inițial pentru finalizarea procesului de vetting a fost prelungit de la 31 decembrie 2025 până la 31 decembrie 2026. Totuși, și după această dată, comisiile își vor continua activitatea până la finalizarea examinării de către Curtea Supremă de Justiție a tuturor contestațiilor depuse de judecătorii și procurorii care nu sunt de acord cu deciziile comisiilor de vetting.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Centrul Național de Management al Crizelor

Începe evaluarea pagubelor pentru criza ecologică de pe Nistru. Mecanism internațional, sprijinit de UE

Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC) a declanșat Evaluarea Necesităților Post-Dezastru (PDNA) în urma poluării râului Nistru cu produse petroliere din martie 2026, un mecanism internațional prin care sunt estimate pagubele unei crize și stabilite prioritățile de reconstrucție și prevenire. Procesul este realizat în colaborare cu parteneri internaționali, inclusiv Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Conform unui comunicat emis de CNMC, Evaluarea Necesităților Post-Dezastru este „un mecanism structurat de evaluare post-criză, care implică evaluarea impactului dezastrelor și al crizelor majore, estimarea daunelor și pierderilor, precum și identificarea necesităților de recuperare”.

Procesul vine după criza de poluare a Nistrului și are scopul de a oferi o imagine completă asupra efectelor asupra mediului, sănătății, agriculturii și economiei, dar și asupra comunităților afectate.

În cadrul evaluării vor fi analizate mai multe sectoare, inclusiv apă și sanitație, mediu, agricultură, reducerea riscurilor de dezastre și impactul social și economic. Grupul de lucru este format din aproximativ 40 de specialiști din 18 instituții naționale și experți internaționali.

Evaluarea va avea loc pe parcursul lunii iunie 2026, după stabilizarea situației din teren și coordonarea fluxurilor de informații între instituții și partenerii de dezvoltare.

Autoritățile precizează că este a doua activare a unui astfel de mecanism în Republica Moldova, după cel din 2010, realizat în urma inundațiilor severe.

Activarea PDNA are loc în momentul în care au fost întrunite condițiile necesare pentru desfășurarea unei evaluări complete”, se arată în comunicat.

Pe lângă estimarea pagubelor, exercițiul urmărește și formularea unor măsuri de recuperare și consolidare a rezilienței, în special pentru protecția resurselor de apă și reducerea vulnerabilităților pe termen lung.

***

Amintim că, în martie, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză ecologică pe râul Nistru. În amonte de Naslavcea au fost depistate pete uleioase, iar din cauza poluării autoritățile au suspendat temporar activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți. Alimentarea cu apă a fost întreruptă în mai multe localități din nordul țării.

Analizele efectuate de Agențiade Mediu au indicat prezența a patru conținuți chimici – benzen, toluen, etilbenzen și xilen. Conform instituției, aceștia sunt derivați ai produselor petroliere ușoare, precum benzina sau motorina.

Poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian asupra infrastructurii hidroenergetice din Cernăuți. Kievul susține că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.

Procuratura Generală a pornit un proces penal pe marginea cazului.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, pe 17 martie, pe ambasadorul agreat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă de protest față de poluarea Nistrului. Misiunea diplomatică rusă a catalogat acuzațiile Chișinăului ca fiind „pripite” și „nefondate”. Instituția a declarat că nu ar exista dovezi care să demonstreze implicarea Moscovei în incidentul ecologic.

Recent, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a estimat că prejudiciul în cazul poluării Nistrului va fi de ordinul miliardelor. Hajder a precizat că va fi întocmit un raport în acest sens, pentru a fi înaintat Federației Ruse și a fi solicitate despăgubiri.

Marta Kos, Alexandru Munteanu și Eugen Osmochescu au încins o horă la Arena Chișinău VIDEO

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și vicepremierul Eugen Osmochescu au încins o horă la cea de-a 15-a ediție Moldova Digital Summit, eveniment dedicat transformării digitale și inovării, care a avut loc la Arena Chișinău.

„Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a aflat la Moldova Digital Summit că, în Moldova, nu știi niciodată când poți fi prins într-o horă”, se arată într-o declarație a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Comisara europeană pentru politica europeană de vecinătate și negocieri de extindere, Marta Kos, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova în perioada 4-6 iunie. Pe 4 iunie, oficialul european și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, au susținut o conferință de presă, iar pe 5 iunie Kos a ținut un discurs la Moldova Digital Summit, eveniment care are loc în perioada 5-6 iunie.

De la PrePay la Abonament direct din aplicația My Orange: o nouă premieră digitală oferită de Orange Moldova

Simplu, rapid și comod – acum clienții Orange PrePay pot trece la Abonament direct din aplicația My Orange, fără a mai fi nevoie să viziteze un magazin.

Orange Moldova continuă să inoveze și să aducă în prim-plan soluții digitale care facilitează viața clienților. Cea mai recentă funcționalitate din aplicația My Orange permite migrarea complet digitală de la PrePay la Abonament, păstrând același număr de telefon și eliminând orice pas suplimentar.

Această opțiune este disponibilă începând cu versiunea 8.6 a aplicației My Orange, pentru Android și iOS, și este accesibilă tuturor clienților Orange PrePay.

Cum funcționează transferul în 7 pași simpli:

  1. Autentifică-te în aplicația My Orange cu Contul Orange.
  2. Selectează opțiunea „Transfer de la PrePay la Abonament” de pe pagina principală.
  3. Alege abonamentul care ți se potrivește.
  4. Confirmă-ți identitatea prin validarea digitală cu Semnătura Mobilă sau prin scanarea actului de identitate (KYC).
  5. Acceptă termenii contractuali afișați pe ecran.
  6. Achită abonamentul ales.
  7. Transferul este finalizat automat, iar numărul tău trece pe noul profil de Abonament.

O premieră pe piața telecom din Republica Moldova

Transferul de la PrePay la Abonament direct din aplicație reprezintă o premieră în industria telecom locală și reflectă angajamentul Orange Moldova de a digitaliza procesele esențiale pentru clienți. După succesul lansării abonamentului eSIM în My Orange, această nouă funcționalitate extinde ecosistemul digital, oferind utilizatorilor control total asupra serviciilor lor, fără drumuri sau pași suplimentari.

Ludmila NISTORICĂ, Director Marketing și Comunicare, Orange Moldova:

„Clienții PrePay au nevoi și profiluri diverse, iar momentul în care aleg să treacă la Abonament trebuie să fie cât mai simplu și accesibil. Prin My Orange, le oferim o soluție digitală pe care o folosesc deja, cu flexibilitate sporită și o experiență adaptată stilului de viață digital de astăzi.”

My Orange – mai mult decât o aplicație

Aplicația My Orange reunește o gamă largă de servicii utile: verificarea consumului, plata facturilor, activarea opțiunilor, achitarea biletelor pentru transportul public în patru orașe și gestionarea serviciilor mobile. Versiunea 8.6 aduce acum și transferul de la PrePay la Abonament, pentru o experiență complet digitală și integrată.

Cum poți beneficia de noua funcționalitate?

Actualizează aplicația My Orange la cea mai recentă versiune din Google Play sau App Store și începe transferul de la PrePay la Abonament în doar câțiva pași simpli.

Despre Orange Moldova
Orange Moldova este parte din Grupul Orange, unul dintre cei mai importanți operatori de telecomunicații din lume, cu peste 300 milioane de clienți în 26 de țări.

Orange este cel mai mare operator din Moldova care oferă servicii voce și date mobile, Internet prin Fibră și servicii TV Interactive, toate sub același brand. În prezent, peste 2 milioane de clienți sunt conectați la rețelele și serviciile companiei, în care activează o echipă de peste 1500 de angajați. 

Orange deține cea mai rapidă și extinsă rețea 5G, rețea performantă de Internet prin Fibră și două premiere tehnologice regionale: XGS-PON de 10 Gbps și Fiber To The Room (FTTR) cu Gigabit Wi-Fi în fiecare cameră. Serviciile pot fi accesate prin intermediul magazinelor Orange din toată țara, dar și online, prin aplicația My Orange, disponibilă 24/7, inclusiv de peste hotarele țării.

Recunoscută drept lider în inovații, compania Orange deține unul dintre cele mai mari hub-uri IT din țară – Orange Systems, care este al doilea angajator pe piața de tehnologii informaționale din Moldova. Iar pentru a susține educația, compania a creat Orange Digital Center – un hub de învățare pe parcursul vieții, unde fiecare poate dobândi competențele digitale și antreprenoriale necesare unui viitor tehnologizat. 

Mai multe detalii despre produsele și serviciile companiei sunt disponibile pe www.orange.md

Colaj NM

Patru absolvenți de liceu din Moldova vor susține doar o probă în sesiunea de bacalaureat 2026

Patru absolvenți de liceu vor susține doar o singură probă în sesiunea de bacalaureat 2026. Aceștia au beneficiat de acordarea, din oficiu, a notelor „10” la celelalte probe. Informațiile au fost comunicate pe 5 iunie de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova.

Potrivit Ministerului, cei patru absolvenți au beneficiat de acordarea, din oficiu, a notelor „10” la celelalte probe în baza certificatelor ce atestă competențe lingvistice în limbi străine și/sau competențe specifice domeniului informaticii și/sau competențe de comunicare în limba română, precum și în baza premiilor obținute la olimpiade republicane și/sau internaționale la disciplinele de studiu.

Cei patru absolvenți sunt:

  • Daniela Luchian, elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Alecu Russo” din Cojușna, profil real. Deținătoare a premiului I la Olimpiada Republicană de Limba și literatura română și a premiului III la Olimpiada Republicană de Limba franceză, aceasta a obținut, la Limba engleză, certificatul internațional Cambridge, iar în domeniul informaticii a promovat trei examene internaționale de certificare;
  • Otilia Iurcu, elevă în clasa a XII-a la IPLT „Gheorghe Asachi” din Chișinău. Este deținătoare a certificatului DALF la limba franceză și a certificatului Certiport, a obținut locul III la Olimpiada Republicană de Chimie și locul II la Olimpiada Republicană de Limba și literatura română;
  • Toma Gînga, elev în clasa a XII-a C la IPLT „Spiru Haret” din Chișinău. În anul școlar curent a obținut locul III la Olimpiada Republicană de Matematică și a susținut cu succes examenele de certificare Certiport și Cambridge, fiind astfel scutit de susținerea a trei dintre cele patru probe ale examenului de bacalaureat;
  • Victoria Rațoi, elevă la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Chișinău. A participat la Olimpiada Republicană de Limba și literatura română unde a obținut locul III și a susținut cu succes examenele de certificare Certiport și Cambridge.

Alți 28 de absolvenți au obținut câte trei note de „10”, din oficiu, și vor susține doar probele rămase. Alți 999 de absolvenți au obținut câte două note de „10”, în baza acelorași criterii de performanță și certificare.

Ministerul a declarat că, în sesiunea de bacalaureat 2026, un număr de 3.791 de elevi au obținut nota „10”, din oficiu, la proba de limbă străină, 1.136 de elevi au obținut nota „10”, din oficiu, la informatică, iar 115 elevi au obținut nota „10”, din oficiu, la proba de limbă și literatură română pentru alolingvi.

***

Sesiunea de bacalaureat 2026 a început pe 2 iunie și se va desfășura până pe 19 iunie. La sesiune sunt înscriși peste 18 800 de candidați, inclusiv 1 866 de restanțieri din anii precedenți. Rezultatele sesiunii de bază vor fi afișate pe 25 iunie.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: