Antreprenorii moldoveni primesc ajutor înaintea iernii: compensațiile la energie continuă până la sfârșitul anului

Peste 87 milioane de lei acordați deja în 2025 pentru sprijinirea afacerilor afectate de scumpirea electricității.

Cu apropierea sezonului rece, antreprenorii moldoveni pot conta pe o măsură de sprijin care s-a dovedit esențială pentru susținerea activității economice: programul de compensații la energia electrică. Datele oficiale arată că această inițiativă și-a demonstrat utilitatea în primele opt luni ale anului 2025.

Cifre care vorbesc de la sine: peste 1.055 de agenți economici au primit până acum sprijin prin program, iar valoarea totală a compensațiilor depășește 110 milioane de lei. Cea mai mare parte – 87 milioane lei – a fost distribuită prin Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Mecanismul de compensare a fost adoptat prin decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din 17 ianuarie 2025, în contextul creșterii semnificative a tarifelor la energie electrică. Programul acoperă 50% din creșterea tarifului, oferind o pernă de siguranță pentru afacerile care se confruntă cu presiuni asupra costurilor operaționale.

Măsura se adresează în primul rând companiilor din agricultură și industria prelucrătoare, sectoare considerate strategice pentru economia națională și care sunt mari consumatoare de energie electrică. Sunt eligibili antreprenorii care activează în domenii precum cultivarea cerealelor, legumelor și fructelor, industria alimentară, textilă, de materiale de construcții și industria chimică.

Digitalizarea simplifică accesul

Procesul de aplicare este complet digitalizat prin aplicația guvernamentală EVO sau platforma MCabinet, eliminând birocrația. Antreprenorii trebuie să furnizeze doar informațiile de bază: numărul facturii, numărul locului de consum și cantitatea consumată de energie electrică.

Un element important este că programul a fost ajustat pe parcursul implementării pentru a răspunde mai bine nevoilor mediului de afaceri. Termenul de depunere a cererilor a fost prelungit de la 10 la 30 de zile, s-a eliminat pragul de eligibilitate de 3% pentru a permite accesul unui număr mai mare de beneficiari, iar durata programului a fost extinsă pentru întregul an 2025.

Impactul în cifre

Distribuția compensațiilor reflectă participarea activă a diferitelor categorii de antreprenori. Prin ODA au fost achitate 2.160 de cereri pentru 550 de agenți economici, în timp ce prin Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură au fost procesate 1.674 de cereri pentru 505 agenți economici din agricultură, cu o valoare de peste 23,8 milioane lei.

Compensațiile sunt transferate direct în contul bancar al întreprinderilor, pe baza datelor furnizate în cererea de aplicare, ceea ce asigură transparența și rapiditatea procesului. Programul este finanțat cu sprijinul Uniunii Europene, reflectând angajamentul partenerilor externi de a susține reziliența economică a țării în fața șocurilor energetice.

Ce urmează

Pentru antreprenorii care nu au accesat încă programul, compensațiile rămân disponibile pe tot parcursul anului 2025, dar aplicarea trebuie făcută în termen de 30 de zile de la data emiterii facturii. Pentru aplicare și informații suplimentare, antreprenorii pot accesa aplicația EVO, platforma MCabinet sau să contacteze ODA la adresa [email protected] sau la numărul +373 022 225 799.

Campania de promovare a antreprenorilor beneficiari ai programelor ODA a fost susținută de Fondul American pentru Întreprinderi Ucraina – Moldova (UMAEF).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj: NM

Gutnic a depus denunț la CNA împotriva lui Ceban. Primarul, acuzat de „abuz de putere”

Fosta viceprimară a capitalei, Irina Gutnic, a depus un denunț la Centrul Național Anticorupție (CNA) împotriva primarului general Ion Ceban, pe care îl acuză de „abuz de putere”. Totodată, Gutnic a anunțat că pregătește și o acțiune în instanță.

„Este vorba despre o dispoziție a primarului general, care a fost adoptată fără respectarea cadrului legal. Am făcut-o și o fac nu din supărare, frustrare sau trădare, o fac din motiv pentru că legea trebuie respectată, nu încălcată. Se pregătește și cererea către instanța de judecată”, a anunțat Irina Gutnic.   

NewsMaker a solicitat o reacție din partea Primăriei Chișinău. Consiliera primarului și purtătoarea de cuvânt a formațiunii MAN, Natalia Ixari, nu a răspuns solicitării până la publicarea știrii.

Amintim că, pe 11 mai, Ion Ceban a revocat-o pe Irina Gutnic din funcția de viceprimar al municipiului Chișinău, fără a explica motivele deciziei.

Două zile mai târziu, pe 13 mai, Gutnic a organizat o conferință de presă în care a calificat dispoziția semnată de Ceban drept ilegală și a anunțat că o va contesta în instanță. Tot atunci, ea a declarat că va depune un denunț pentru abuz de putere.

În cadrul conferinței, fosta viceprimară a lansat mai multe acuzații la adresa lui Ion Ceban și a activității Primăriei Chișinău. Potrivit acesteia, instituția ar fi fost transformată într-un „mecanism de PR politic”, iar angajații ar fi supuși unei „terori administrative” și unor presiuni politice.

Gutnic a criticat și decizia privind crearea Blocului „Alternativa” pentru alegerile parlamentare din 2025. Ea a declarat că proiectul nu ar fi fost consultat cu membrii MAN și l-a calificat drept „un proiect anti-valori europene”, care ar fi compromis imaginea formațiunii. Gaik Vartanean, președintele fracțiunii parlamentare „Alternativa”, a respins acuzațiile: „Prima dată aud așa ceva”.

Pe 13 mai, Ion Ceban a respins acuzațiile lansate de Irina Gutnic. Edilul a scris pe rețele că ieșirea publică a Irinei Gutnic ar reprezenta o reacție a „unei doamne supărate că nu mai are funcție”.

Pe 14 mai, Irina Gutnic și-a depus cererea de plecare din Mișcarea Alternativa Națională (MAN).


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Maia Sandu, după atacul asupra Kievului și încălcarea spațiului aerian al Moldovei: „Presiunea asupra Rusiei nu trebuie să slăbească”

Președinta Maia Sandu a condamnat atacul masiv al Federației Ruse asupra Kievului și noul caz de încălcare a spațiului aerian al Republicii Moldova. Într-un mesaj publicat pe X, șefa statului a spus că acțiunile Rusiei nu indică că ar intenționa să înceteze agresiunea militară împotriva Ucrainei și că presiunea asupra acesteia „nu trebuie să slăbească”.

1 560 de drone de la miezul nopții — unul dintre cele mai lungi și masive atacuri rusești asupra Ucrainei. Spațiul aerian al Moldovei a fost încălcat. Rusia nu încearcă să pună capăt războiului; își continuă seria de crime. Presiunea asupra Rusiei nu trebuie să slăbească”, a menționat Maia Sandu.

Amintim că, în noaptea de 13 spre 14 mai, trupele ruse au atacat Kievul. Conform celui mai recent bilanț, 8 persoane au fost ucise, iar 45 de oameni, inclusiv 2 copii, au fost răniți.

De asemenea, în după amiaza zilei de 13 mai, o dronă a survolat ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, pe fondul unui atac rusesc asupra Ucrainei. Aparatul de zbor a traversat țara din raionul Ocnița până în zona Giurgiulești. Din cauza incidentului, autoritățile au închis spațiul aerian în nordul și centrul țării.

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat incidentul, calificându-l drept „o încălcare inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale” a Republicii Moldova.

screenshot

Manifestație cu icoană și baloane la penitenciarul nr. 13 în susținerea lui Guțul: „Poporul găgăuz azi vă felicită”

La penitenciarul nr. 13 din Chișinău, în care este deținută bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, a avut loc o „acțiune de susținere și solidaritate”. Potrivit Canal 5, afiliat fugarului Ilan Șor, manifestația a fost organizată în contextul împlinirii a trei ani de la alegerea Evgheniei Guțul în funcția de bașcan al Găgăuziei.

La porțile penitenciarului, manifestanții au venit cu baloane, o icoană, dar și mai multe pancarte: „Pentru bașcan, pentru autonomie, pentru Găgăuzia!”, „Jos mâinile de pe Găgăuzia!”, „Guțul este bașcanul nostru”.

„Evghenia Alexandrovna, noi, locuitorii Găgăuziei, am venit azi pentru a vă felicita cu data adoptării respectului. (…) Autonomia Găgăuziei se ține ca și dumneavoastră cum vă țineți în acești pereți, în cea mai îngrozitoare închisoare din Republica Moldova. (…) V-au închis fiindcă ați devenit bașcan al Găgăuziei. (…) Poporul găgăuz vă așteaptă, crede și astăzi vă felicită. (…) Una dintre cerințe, care răsună în fiecare zi, este „libertate pentru bașcanul Găgăuziei”, a spus un manifestant.

Între timp, pe rețelele de socializare ale Evgheniei Guțul a fost postat un mesaj în numele acesteia, menționându-se că a fost transmis prin intermediul avocaților. Astfel, ea a menționat că pe 14 mai 2023 a obținut „o victorie convingătoare și remarcabilă”. „A fost o victorie a poporului găgăuz. (…) Încă din primele zile de activitate am demonstrat că știm nu doar să promitem, ci și să obținem rezultate concrete. (…) Ulterior au urmat reținerea ilegală, o urmărire penală motivată politic și încercarea de a mă lipsi, de fapt, de posibilitatea de a-mi exercita mandatul încredințat de poporul Găgăuziei. (…) Echipa noastră trece prin încercări dificile și a păstrat lucrul cel mai important – încrederea oamenilor și dorința de a lupta pentru viitorul Găgăuziei”, a adăugat Guțul.

Evghenia Guțul, de la consilier de partid la bașcan

Evghenia Guțul, necunoscută până atunci publicului larg, a fost aleasă în funcția de bașcan la alegerile din 14 mai 2023. Presa locală a scris că, din iunie 2018, a lucrat în calitate de „consilier” la Partidul „Șor”, declarat între timp neconstituțional. Peste o lună a fost angajată secretară. Ea a câștigat scrutinul din Găgăuzia cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, precum și echipa politicianului fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară” și care a susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu, care trebuia să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul. Șefa statului declara că nu se grăbește să o desemneze pe Guțul în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, preciza Sandu.

De ce a fost condamnată Guțul

Pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Pe lângă sentința în privința Evgheniei Guțul, instanța a decis aplicarea unei pedepse de 6 ani de închisoare pentru Svetlana Popan, fosta secretară a Oficiului Central al ex-partidului „Șor”.

Cele două au fost recunoscute vinovate de două capete de acuzare: acceptarea cu bună știință a finanțării concurentului electoral și a partidului politic din partea unui grup criminal organizat, în formă prelungită, în calitate de complici. 

Pe lângă închisoare, în privința Evgheniei Guțul, instanța a dispus confiscarea sumei de peste 40,9 milioane de lei (40.905.637 de lei) din contul acesteia. În privința Svetlanei Popan, instanța a dispus confiscarea a peste 9,7 milioane de lei (9.748.425 de lei). Ambele au fost private de dreptul de a exercita activități legate de organizare contabilă și financiară în cadrul partidelor politice, precum și de dreptul de a fi membre ale partidelor politice, pe un termen de 5 ani. 

De asemenea, conform Procuraturii Anticorupție, instanța a dispus confiscarea în folosul statului a corpurilor delicte ridicate în cadrul perchezițiilor: mijloace financiare în sumă de aproximativ 5,8 milioane de lei și 2 telefoane mobile.

Guțul și Popan nu își recunosc vina. Acestea au contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău.

Curtea de Apel va decide pe 28 mai soarta lui Guțul

Curtea de Apel va pronunța pe 28 mai 2026 decizia în dosarul Evgheniei Guțul și al Svetlanei Popan, după ce pe 19 martie au fost încheiate pledoariile și inculpatele au avut ultimul cuvânt.

Grosu insistă pe extinderea vettingului judecătorilor, în pofida nemulțumirilor CSM: „Evaluarea o să fie”

Evaluarea externă a judecătorilor din primele instanțe va avea loc, indiferent de nemulțumirile Consiliului Superior al Magistraturii. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat, într-un comentariu pentru NewsMaker, că mecanismele de autoevaluare din sistemul judecătoresc nu funcționează. Declarațiile au fost făcute pe 14 mai, după ce membrii Consiliului Superior al Magistraturii au criticat intenția autorităților de a extinde vetiingul asupra tuturor judecătorilor din primele instanțe.

„Eu le recomand: nu ardem energia, forțele pe a căuta motive de a nu face evaluarea externă. Evaluarea o să fie. Ei susțin că evaluarea nu trebuie făcută de o structură externă. – Serios? Dar de ce până acum nu au făcutr-o structurile interne, să se autoevalueze. Voi credeți că noi de viața bună am apelat la evaluarea externă? Nu, pentru că nu au fost capabili în interior”, a declarat Grosu.

Referitor la declarațiile membrilor CSM care susțin că nu au văzut proiectul de lege, Grosu a fost laconic.

„Asta deja CSM-ul să discute, o să aibă timp suficient să discute, să se uite. Esența rămâne aceeași, evaluarea judecătorilor”, a adăugat oficialul.

Ce prevede proiectul

Proiectul de lege privind extinderea vettingului asupra judecătorilor din primele instanțe a fost publicat pe 13 mai pe pagina Comisiei de la Veneția. Documentul, semnat de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, propune un model mixt de evaluare: integritatea financiară a judecătorilor din instanțele de fond ar urma să fie analizată de Comisia de evaluare externă, iar celelalte componente — etică, disciplină, reputație profesională, să rămână în competența Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor din cadrul CSM.

Potrivit notei explicative, proiectul are mai multe scopuri. Judecătorii Curții Supreme de Justiție și ai curților de apel sunt deja supuși evaluării externe, iar autorii proiectului consideră că aplicarea standardelor de integritate financiară doar la instanțele superioare ar lăsa reforma incompletă. Prin urmare, vor ca aceleași reguli să se aplice la toate nivelurile sistemului judecătoresc.

Un alt argument invocat ține de componența viitorului CSM. Judecătorii din instanțele de fond aleg majoritatea membrilor judecători ai Consiliului, iar procesul de selecție viitor nu include nicio etapă de pre-vetting. Autorii proiectului avertizează că există riscul ca viitorul CSM să fie format din judecători care nu au trecut prin niciun filtru de integritate, ceea ce ar submina credibilitatea întregii autoadministrări judiciare.

Totodată, nota explicativă semnalează că mulți judecători din instanțele de fond par să amâne în mod deliberat participarea la concursuri pentru funcții vacante, așteptând expirarea mandatului Comisiei de evaluare externă pentru a scăpa de procedura de vetting. Ca dovadă, în 2025 și 2026 nu a fost depusă nicio candidatură pentru funcțiile de judecător la curțile de apel sau de președinte și vicepreședinte la instanțele de fond.

Juristul Ilie Chirtoacă a analizat proiectul și a identificat mai multe probleme. Cea mai importantă ține de consecințele practice ale evaluării pentru judecători. Proiectul prevede că un judecător care nu atinge pragul de 40% la criteriul integritate primește calificativul „eșuat”. Problema este că proiectul nu explică ce se întâmplă concret după aceea. Legea în vigoare privind statutul judecătorului prevede eliberarea din funcție doar dacă judecătorul obține calificativul „insuficient” la două evaluări consecutive. Nimeni nu știe dacă noul calificativ „eșuat” este echivalent cu „insuficient”, dacă produce efecte imediat sau dacă sunt necesare tot două evaluări consecutive.

Este «eșuat» echivalent cu «insuficient»? Produce efecte imediat? Este nevoie de două evaluări consecutive? Sau acest calificativ are un regim juridic distinct? În lipsa unor răspunsuri clare, consecințele evaluării rămân neclare”, a scris Chirtoacă.

Juristul ridică și întrebarea ce ține de consultări. Nota informativă menționează publicarea unui anunț pe pagina Ministerului Justiției, însă Chirtoacă subliniază că există o diferență importantă între anunțarea intenției de a elabora un proiect și consultarea reală asupra textului acestuia.

„Dacă este adevărat că CSM nu a fost consultat pe textul proiectului înainte de transmiterea acestuia către Comisia de la Veneția, acest lucru nu este în regulă. CSM nu are un drept de veto, dar excluderea sa dintr-o consultare reală riscă să afecteze încrederea în proces, chiar dacă scopul urmărit poate fi legitim”, a concluzionat juristul.

Nemulțumirile CSM

Subiectul a fost abordat în cadrul ședinței CSM din 12 mai, după ce în spațiul public au apărut informații privind elaborarea unui mecanism de „full vetting” pentru judecătorii din instanțele de fond.

Membra CSM Aliona Miron a declarat că instituția nu a primit oficial niciun proiect de lege până recent, deși reprezentanții Ministerului Justiției au vorbit public despre existența unui grup de lucru, transmite Ziarul de Gardă. Aceasta a criticat faptul că proiectul nu ar fi fost discutat mai întâi cu instituția responsabilă de autoadministrarea sistemului judecătoresc și a calificat inițiativa drept „o ingerință în prerogativele CSM”.

Miron a subliniat că membrii actuali ai CSM au trecut deja prin procedura de pre-vetting și consideră că instituția are legitimitatea și capacitatea necesară pentru a evalua judecătorii fără implicarea unui mecanism extern suplimentar. Poziția sa a fost susținută de alte membre ale Consiliului — Ioana Chironeț, Natalia Bondarenco, Livia Mitrofan și Maria Frunze.

De cealaltă parte, reprezentanții Ministerului Justiției susțin că discuțiile sunt încă în desfășurare. Secretarul de stat Vladislav Cojuhari a declarat că la începutul anului a fost creat un grup de lucru format din reprezentanți ai CSM, ai Comisiei de evaluare externă, ai Ministerului Justiției și ai societății civile.

Sistemul judecătoresc din Republica Moldova are în prezent 528 de funcții de judecător, dintre care doar 349 sunt ocupate. Potrivit datelor prezentate, 85 dintre judecătorii aflați în exercițiu au trecut sau sunt în curs de a trece prin evaluarea externă extraordinară (vetting), în timp ce alți 264 nu sunt supuși acestei procedure, potrivit proiectului publicat.

Datele mai arată că, în perioada 2023 – prezent, care coincide cu mandatul actualei componențe a Consiliului Superior al Magistraturii, 58 de judecători dintre cei care nu sunt supuși evaluării externe au fost numiți în instanțele de fond.

În acest context, autorii documentului subliniază necesitatea accelerării procesului de evaluare a performanțelor judecătorilor, menționând că promovarea profesională reprezintă baza pentru majorarea salariilor în sistemul judecătoresc.

***

Amintim că președinta Maia Sandu a cerut pe 30 decembrie 2025instituțiilor responsabile să revizuiască mecanismul de vetting și să examineze posibilitatea extinderii evaluării externe asupra unui număr mai mare de judecători sau accelerarea procedurilor interne de evaluare din cadrul CSM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Mai mulți deputați, în frunte cu Costiuc, au protestat la MAE în timp ce Popșoi îl primea pe ministrul norvegian de Externe

Un grup de deputați ai fracțiunii „Democrația Acasă” au protestat joi, 14 mai, la Ministerul Afacerilor Externe față de cazul bărbatului cu cetățenie moldovenească și ucraineană care ar fi reținut în Ucraina pentru a fi mobilizat. Parlamentarii au acuzat conducerea statului că nu ar interveni pentru a aduce moldoveanul înapoi în Republica Moldova.

Deputații Vasile Costiuc, Sergiu Stefanco, Ana Sîrbu și Alexandru Verșinin au protestat în fața sediului MAE în timp ce ministrul Mihai Popșoi întâmpina pe omologul său norvegian, Espen Barth Eide, venit la Chișinău pentru a participa la reuniunea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei.

Politicienii au desfășurat o pancartă cu mesajul „Ucrainciuc – la libertate, Popșoi – la gunoi”.

Aceștia au acuzat autoritățile țării că nu ar întreprinde acțiuni pentru a-l aduce acasă pe bărbatul din Briceni care ar fi fost reținut la frontiera moldo-ucraineană pentru a fi trimis pe front.

Nu este războiul nostru, fiecare moldovean are dreptul să trăiască în pace și libertate la noi, în Republica Moldova”, a spus Vasile Costiuc.

NewsMaker a solicitat un comentariu privind manifestația și acuzațiile lansate de „Democrația Acasă” de la MAE, însă deocamdată nu am primit un răspuns.

Amintim că, anterior, Vasile Costiuc a anunțat că un moldovean din Grimăncăuți ar fi fost reținut de autoritățile ucrainene la punctul de trecere a frontierei Rossoșanî–Briceni, urmând să fie încorporat în armată și trimis pe front. Potrivit politicianului, incidentul s-ar fi produs în timp ce bărbatul revenea în Republica Moldova, după ce își vizitase apropiații cu ocazia sărbătorilor pascale.

Bărbatul deține cetățenie moldovenească și ucraineană.

Potrivi lui Costiuc, acesta ar fi obținut cetățenia ucraineană în 2019, însă aceasta ar fi fost anulată în același an, întrucât legislația Ucrainei nu permitea la acel moment dubla cetățenie. La momentul reținerii, autoritățile ucrainene i-ar fi comunicat că, din 2023, ar fi fost adoptată o lege care prevede restabilirea cetățeniei pentru persoanele care au pierdut-o, chiar și în lipsa unei cereri. În aceste condiții, bărbatul este considerat cetățean al Ucrainei și ar putea fi mobilizat.

Ambasada Republicii Moldova la Kiev a confirmat cazul. Misiunea diplomatică a comunicat că bărbatul nu și-ar fi pierdut niciodată pașaportul ucrainean și că este tratat exclusiv ca cetățean al acestui stat, subliniind totodată că monitorizează cazul.

***

Ucraina se confruntă cu invazia Federației Ruse, care a fost declanșată pe 24 februarie 2022, la ordinul președintelui Vladimir Putin.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: