Andrei Mardari / NewsMaker

De ce locuințele din Chișinău s-au scumpit brusc. Ce va fi mai departe?

Prețurile la locuințele din Chișinău au explodat anul acesta cu 20-30%.  S-au scumpit și apartamentele din blocurile noi, și cele de pe piața secundară. Experții prezintă un complex întreg de cauze, inclusiv creșterea cererii dată fiind sporirea accesibilității locuințelor. NM a analizat cauzele scumpirii spațiului locativ, dar și ce se va întâmpla cu prețurile în continuare.

Cum au crescut prețurile?

La Chișinău, imobilele s-au scumpit considerabil în ultimul an. Potrivit estimărilor agenților imobiliari, această creștere a constituit circa 20%-30%.  Petru Oleinic, directorul Agenției imobiliare „Nika Imobil”, ne-a comunicat că în prezent, prețul mediu al unei locuințe de pe piața secundară, fără reparație,  este de €750 pentru un metru pătrat, iar în „variantă albă” în bloc nou – €800 pentru un metru pătrat. Iar Vlad Musteață, directorul Agenției „Proimobil”, a menționat că pe piața secundară, prețul unui metru pătrat al unei locuințe cu reparație a ajuns până la €950, iar în blocurile noi, cu reparație – până la €1100
(în „variantă albă” – €800-850).

Bursa imobiliară „Lara” oferă prețuri mult mai mici. Conform datelor bursei, prețul mediu al unui metru pătrat pe piața secundară s-a majorat din luna  ianuarie până în luna noiembrie de la €511 până la €570, iar în blocurile noi, în „variantă albă”, a crescut de la €637 până la €692.

De ce prețurile au crescut?

Experții contactați de NM numesc câteva cauze principale ale scumpirii  imobilelor. Prima este inflația.

„Rata inflației este mare, iar prețurile vor crește  la toate nu doar în Moldova, dar în toată lumea (în Moldova, din octombrie 2020 până în octombrie 2021, rata anuală a inflației a constituit 8,81%. – NM).
Oamenii încearcă să-și păstreze cumva banii și cumpără imobile, pentru că nu au o altă alternativă”, a remarcat Musteață.

Cea de-a doua cauză – primăria capitalei a început să elibereze mult mai puține autorizații de construcție a blocurilor locative, ceea ce a redus oferta de pe piață.

„Anterior, aceste autorizații erau eliberate haotic, acum, acestea aproape că nu se acordă, de aceea mulți cumpără în blocurile deja construite. Drept urmare, se scumpește tot ce există: și apartamentele noi, și cele vechi, și casele, și terenurile”, a spus Musteață.

Și Petru Oleinic a numit una dintre cauzele majorării prețurilor la locuințe reducerea numărului de autorizații pentru construcțiile noi. Însă autoritățile municipale au reluat eliberarea autorizațiilor, a menționat Oleinic. Ce-i drept, în acest caz, piața nu reacționează imediat, ci, posibil, în decurs de
câțiva ani, a adăugat el.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, în nouă luni ale anului 2021,  autoritățile capitalei au acordat 1557 de autorizații de construcții, iar în aceeași perioadă a anului 2020 – 780. Însă în acest caz, nu este vorba doar despre construcțiile caselor.

Cea de-a treia cauză a scumpirii spațiului locativ este, potrivit experților, majorarea numărului de credite ipotecare acordate de bănci. Petru Oleinic susține că dacă anterior, doar programul de stat Prima Casă oferea posibilitatea de a accesa un credit cu prima rată de 10%, acum, cu aceeași primă rată, poate
fi accesat un credit ipotecar obișnuit. „În plus, băncile au extins termenul maxim de la 20 până la 30 de ani. Și, de fapt, această scumpire s-a distribuit pe o perioadă mult mai îndelungată”, a menționat agentul imobiliar.
O altă cauză a creșterii prețurilor o constituie scumpirea considerabilă a materialelor de construcție (metale, lemn), precum și a lucrărilor și terenurilor. În opinia experților, o ultimă cauză este pandemia, care a provocat reducerea ofertei pe piața secundară a imobilelor. „Mulți dintre cei care au dorit să plece  din Moldova nu au putut face acest lucru din cauza pandemiei și a restricțiilor
de plecare”, a precizat Petru Oleinic.

Ce se va întâmpla cu prețurile în continuare?

Jucătorii de pe piață au opinii contradictorii în acest sens. Nicolai Rusnac, specialist la Bursa imobiliară „Lara”, consideră că acum, prețurile au atins apogeul și e prea puțin probabil că vor mai crește. Potrivit afirmațiilor sale, în acest caz, un rol îi revine creșterii considerabile a prețurilor la gazele naturale și
a altor plăți pentru utilități. „Există locuințe care acum sunt pustii. Dar odată cu creșterea cheltuielilor pentru serviciile locativ-comunale, oamenii se vor gândi, ce să facă cu aceste apartamente”, a menționat Rusnac.

Lui Petru Oleinic i-a fost dificil să facă anumite prognoze. „Conform legii pieței, majorarea prețurilor reduce cererea. Iar noi constatăm că începe să crească oferta [există construcții la un stadiu scăzut de finisare]. La fel, conform prognozelor, va continua să crească inflația (în anul 2021, Banca Națională
prognozează o rată a inflației de peste 15%). Deci, vor crește ratele la credite, care nu pot fi mai mici decât inflația. Cel mai probabil, piața își va restabili echilibrul, dar deocamdată e greu de făcut niște prognoze exacte”, a menționat Oleinic.

Veaceslav Ioniță, expert economic la IDIS Viitorul, consideră că piața va ajusta prețurile.

„Creșterea prețurilor este condiționată de majorarea bruscă a prețurilor la apartamentele în blocurile noi. Există informații precum că acum, dezvoltatorii imobiliari îngheață vânzările, considerând că astfel, prețurile „vor exploda”. Cred că aceștia exagerează un pic. Și că dacă va fi nevoie, aceștia  vor scoate locuințele în vânzare”, a menționat expertul, adăugând că în Moldova, au fost perioade când prețurile la locuințe au fost mai mari. Actualmente, potrivit estimărilor sale, un metru pătrat de spațiu locativ costă,
în medie, €720, iar la sfârșitul anilor 2000, acesta era de aproape €900. Iar Vlad Musteață dimpotrivă, este sigur că într-un an, prețurile vor mai crește cu 20%. Cererea există, iar ofertele sunt tot mai puține. Locuințele din blocurile care au început deja să fie construite se vând pe larg și în trei-cinci
luni, totul va fi vândut”, consideră el.
Veaceslav Ioniță a adăugat că, examinând această situație, ar trebui să se ia în calcul încă un factor – accesibilitatea locuinței.

„Este un indicator mult mai corect, acesta demonstrează, în câți ani se poate câștiga pentru o locuință cu
suprafața de 70 m.p., având un salariu mediu pe economie. Anul trecut, acest indicator a constituit 8,5 ani în cazul unui salariu mediu de circa €5000 pe an. Anul acesta, în legătură cu scumpirea spațiului locativ, acest indicator este de 9,5 ani. Dar în anii 2005-2006, acest indicator a fost de 30 de ani”, a precizat expertul.

Astfel, potrivit afirmațiilor sale, Moldova s-a apropiat de indicatorul mediu european – 7,5 ani. „De notat că în Cehia, de exemplu, e vorba de 11 ani, în Lituania – 10 ani, în Marea Britanie – 9,5 ani”, a adăugat Ioniță.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Moldova, la cel mai scăzut „nivel de prietenie” cu Rusia. Oficial rus: „Trebuie să revizuim strategia față de cei care au săgeți roșii”

Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic. Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”

În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”

Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.

La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.

Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:

„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.

În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.

Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie

Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.

Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.

Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.

În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.

În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.

Amenințări și ingerințe rusești:

Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.

Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.

***

Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.

Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.

Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: