NewsMaker

De ce străzile din Chișinău se transformă râuri, odată cu ploile abundente? Explicația autorităților 

Străzile din Chișinău se transformă în adevărate râuri, odată cu ploile abundente, din cauza lipsei sistemelor pluviale. O treime din orașul Chișinău nu are sistem de evacuare a apelor pluviale. Precizarea a fost făcută de Vitalie Mihalache, șef al Direcției generale mobilitate urbană. Totuși, potrivit viceprimarului capitalei Ilie Ceban, Chișinăul s-a confruntat în ultima perioadă „cu volume extraordinare” de apă iar „dacă ploaia are un asemenea volum de apă nu face față nici un sistem de canalizare pluvial”. 

Mihalache a fost întrebat la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău dacă există o problemă cu sistemele pluviale din municipiul Chișinău.

„O treime din orașul Chișinău nu are sistem de evacuare a apelor pluviale. Astfel suntem în situația când volumele de ape pluviale acumulate și inclusiv evacuate de pe străzile municipiului Chișinău sunt orientate spre zona centrală, centrul istoric, și nu în ultimul rând spre râul Bâc”, a comunicat el. Totodată, Mihalache a adăugat că inclusiv „necurățarea râului Bîc creează probleme de evacuare a apelor pluviale eficient”.

„Nu știu de ce noi vorbim despre ineficiența canalelor pluviale, dar nimeni nu se întreabă care a fost fluxul de apă și volumele de apă care au existat în această perioadă. Deci au fost situații excepționale, cu volume extraordinare. Poți să faci borți din capătul străzii până în cealaltă, dacă ploaia are un asemenea volum de apă, nu face față nici un sistem de canalizare pluvial”, a adăugat la rândul său viceprimarul Ilie Ceban.

Urmare a ploilor abundente din după-amiaza zilei de 29 mai, unele zone ale capitalei au fost atât de inundate încât mașinile abia se puteau deplasa pe carosabil. Apa a intrat inclusiv în unele troleibuze. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil: sancțiuni sincronizate cu SUA

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: