NewsMaker

De ce străzile din Chișinău se transformă râuri, odată cu ploile abundente? Explicația autorităților 

Străzile din Chișinău se transformă în adevărate râuri, odată cu ploile abundente, din cauza lipsei sistemelor pluviale. O treime din orașul Chișinău nu are sistem de evacuare a apelor pluviale. Precizarea a fost făcută de Vitalie Mihalache, șef al Direcției generale mobilitate urbană. Totuși, potrivit viceprimarului capitalei Ilie Ceban, Chișinăul s-a confruntat în ultima perioadă „cu volume extraordinare” de apă iar „dacă ploaia are un asemenea volum de apă nu face față nici un sistem de canalizare pluvial”. 

Mihalache a fost întrebat la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău dacă există o problemă cu sistemele pluviale din municipiul Chișinău.

„O treime din orașul Chișinău nu are sistem de evacuare a apelor pluviale. Astfel suntem în situația când volumele de ape pluviale acumulate și inclusiv evacuate de pe străzile municipiului Chișinău sunt orientate spre zona centrală, centrul istoric, și nu în ultimul rând spre râul Bâc”, a comunicat el. Totodată, Mihalache a adăugat că inclusiv „necurățarea râului Bîc creează probleme de evacuare a apelor pluviale eficient”.

„Nu știu de ce noi vorbim despre ineficiența canalelor pluviale, dar nimeni nu se întreabă care a fost fluxul de apă și volumele de apă care au existat în această perioadă. Deci au fost situații excepționale, cu volume extraordinare. Poți să faci borți din capătul străzii până în cealaltă, dacă ploaia are un asemenea volum de apă, nu face față nici un sistem de canalizare pluvial”, a adăugat la rândul său viceprimarul Ilie Ceban.

Urmare a ploilor abundente din după-amiaza zilei de 29 mai, unele zone ale capitalei au fost atât de inundate încât mașinile abia se puteau deplasa pe carosabil. Apa a intrat inclusiv în unele troleibuze. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova

Cobza – înscrisă în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO la cererea R. Moldova și României

Cobza, cunoștințele tradiționale, deprinderile și muzica asociate acestui instrument au fost incluse în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO. Anunțul a fost făcut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova pe 10 decembrie.

„Cobza – noul element înscris în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO”, a declarat Ministerul de Externe de la Chișinău. Potrivit Ministerul Culturii, dosarul „Cobza, cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale” a fost înaintat în comun de România și Republica Moldova. „Acesta este al cincilea dosar comun depus de România și Republica Moldova, după înscrierea în patrimoniul UNESCO a Colindatului în ceată bărbătească (2013), Tehnicilor tradiționale de realizare a scoarței (2016), Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) și Artei cămășii cu altiță (2022)”, a precizat instituția.

Ministerul Culturii a adăugat că „înscrierea cobzei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO reprezintă o recunoaștere internațională a valorii sale simbolice, artistice și identitare, precum și a rolului esențial pe care acest instrument l-a avut de-a lungul secolelor în viața culturală a comunităților de pe ambele maluri ale Prutului”.

Conform ministerului, în prezent, în Republica Moldova își desfășoară activitatea doi meșteri lutieri dedicați artei confecționării cobzei: meșterul Nicolae Dron din satul Gura Galbenei, raionul Cimișlia, și unul dintre cei 11 copii ai săi. Atelierul familiei Dron este singurul atelier din țară în care se mai meșteresc astfel de instrumente.

„E un lucru foarte important pentru cultura noastră. Ne bucurăm și sperăm că asta va duce la o popularizare cât mai mare a acestui instrument vechi, tradițional și unul care ne unește”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că decizia a fost luată pe 10 decembrie, la New Delhi, în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental UNESCO. „O veste extraordinară pentru Republica Moldova: cobza românească și meșteșugul de creare al acestui vechi instrument muzical au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO”, a comunicat oficialul din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: