Primăriile mici din Republica Moldova vor fi comasate, numărul raioanelor va fi redus de la 32 la 10, iar localitățile care aleg să se unească voluntar vor primi de trei ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură. Conceptul reformei administrației publice locale a fost prezentat pe 8 aprilie de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, după luni de consultări cu 4.500 de cetățeni, primari și aleși locali.
„Reformele necesare nu sunt cele mai populare, însă nu mai putem lăsa această schimbare pe seama generațiilor viitoare. Procesul este complicat, așteptările cetățenilor sunt mari și sunt firești. Reforma APL nu va rezolva toate problemele acumulate în Moldova peste noapte, însă este singura cale pentru a crește capacitatea noastră de a avea localități dezvoltate. Obiectivul nostru nu este să facem o reformă pe hârtie, ci să rezolvăm problemele oamenilor și să creștem nivelul de trai aici, acasă”, a declarat Buzu.
De ce Moldova nu mai poate amâna reforma
Guvernul argumentează că fragmentarea excesivă a administrației locale este una dintre cauzele principale ale subdezvoltării rurale. Moldova are unul dintre cele mai fragmentate sisteme administrative din Europa — o medie de 2.708 locuitori per primărie, față de media UE de 4.685. Din cele 892 de primării, 776 — adică peste 87% — au sub 3.000 de locuitori.
Datele prezentate arată că în primăriile mici cheltuielile administrative reprezintă în medie 30% din bugetul local, față de 9-11% în primăriile mari, ceea ce lasă extrem de puține resurse pentru investiții. Totodată, 34% din gospodăriile din Moldova nu au apă și canalizare — 80% dintre acestea se află în localități cu primării mici. Depopularea este și ea mai accentuată în localitățile mici: acestea au pierdut 32,7% din populație în ultimii 10 ani, de două ori mai mult decât media națională de 13,9%. Republica Moldova a pierdut în total 389.000 de locuitori în perioada 2014-2024.
Un alt argument invocat de Guvern este că 80,5% dintre primăriile mici nu au personal dedicat managementului de proiecte, iar 90,12% dintre funcționarii din aceste primării nu au beneficiat de instruiri în domeniu. Fiecare an fără reformă este, potrivit documentului, un an în care comunitățile pierd finanțări europene la care ar fi eligibile, dar nu pot accesa din cauza lipsei de capacitate administrativă.
Ce propune concret reforma — patru obiective
Reforma este structurată în jurul a patru obiective complementare, care potrivit Guvernului trebuie implementate împreună pentru a produce efectul dorit.
Consolidarea administrativ-teritorială
Amalgamarea va fi în primul rând voluntară — Guvernul va tripla stimulentul financiar pentru infrastructură de la 1.000 lei per locuitor la 3.000 lei per locuitor. Costul total al pachetului de stimulente pentru perioada 2026-2030 este de 6,491 miliarde de lei. Procesul va fi simplificat, iar deciziile finale de amalgamare trebuie adoptate de consiliile locale până la sfârșitul lunii iulie 2026.
Ca plasă de siguranță, se introduce amalgamarea normativă cu pragul minim de 3.000 de locuitori — după alegerile locale din 2027, niciun primar nu va mai administra o primărie sub acest prag. Guvernul subliniază că identitatea locală se păstrează — satul rămâne sat, dar lucrează împreună cu alte sate sub o administrație comună mai puternică. În fostele clădiri ale primăriilor vor fi deschise Centre Unificate de Prestare a Serviciilor — CUPS, cu acces la peste 600 de servicii publice, iar un reprezentant al primarului va menține legătura directă cu fiecare comunitate.
La nivel raional, reforma prevede reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, care vor deveni centre de dezvoltare regională cu o populație medie de 150.000-350.000 de locuitori, comparabilă cu nivelul NUTS 3 utilizat în UE. Noile raioane vor gestiona proiecte mari — drumuri regionale, spitale, managementul deșeurilor — pe care structurile actuale nu le pot susține.
Raionul Taraclia, unde circa 65% din populație este de etnie bulgară, va fi transformat într-un municipiu de nivelul II, pentru a-i păstra identitatea etnică și culturală.
Obiectivul 2 — Autonomie financiară sporită
Guvernul recunoaște că veniturile proprii ale primăriilor reprezintă doar 11,1% din bugetele locale, față de media de 30% în Europa de Sud-Est, și că doar 47 din 892 de primării reușesc să-și acopere cheltuielile administrative din venituri proprii. Restul de 845 depind în proporție de 94,7% de transferuri de la bugetul de stat.
Reforma propune revizuirea formulei de calcul pentru transferurile generale, un nou sistem de partajare a impozitelor — inclusiv redistribuirea unei cote din TVA pentru primării în funcție de numărul de locuitori — diversificarea bazei fiscale prin ajustarea impozitului pe proprietate la valoarea reală de piață, un mecanism de stimulare a efortului fiscal propriu și un fond dedicat pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare externă.
Obiectivul 3 — Capacitate instituțională reală
Reforma propune ca noile primării consolidate să aibă aparate administrative de 10-20 de angajați, față de 4-6 angajați în prezent, cu posturi specializate în achiziții publice, managementul proiectelor, digitalizare și monitorizare. Vârsta medie a funcționarilor din primării este în prezent de 50,3 ani, iar 20% sunt pensionari — de patru ori mai mult decât în autoritățile centrale. O cincime din personal va ieși din sistem în 3-5 ani prin pensionare.
Cancelaria de Stat va lansa un Program Național de Formare Profesională acreditat cu module dedicate: managementul proiectelor, achiziții publice, planificare strategică, competențe digitale și bugetare participativă. Reforma urmărește și pregătirea primăriilor pentru absorbția fondurilor europene disponibile în orizontul 2028-2034, când bugetul alocat Planului de Creștere Economică va depăși 9 miliarde de lei anual.
Obiectivul 4 — Transparență, servicii accesibile și cetățeni implicați
Datele prezentate arată că doar 11,2% dintre cetățeni participă efectiv la decizii locale, doar 14% au consultat vreodată documente publice ale primăriei, iar 77,24% dintre primăriile mici își desfășoară activitatea preponderent pe hârtie. Reforma propune implementarea principiului ghișeului unic, extinderea rețelei de CUPS în primăriile amalgamate, digitalizarea primăriilor prin platforma e-APL, utilizarea platformei eDemocrație pentru consultări publice online și inițiative civice, precum și crearea funcției de reprezentant al primarului în localitățile componente.
Calendarul reformei
Cadrul legal pentru simplificarea amalgamării voluntare și triplarea stimulentului financiar urmează să fie adoptat în 2026. Legea privind noua structură administrativ-teritorială va fi aprobată în octombrie 2026, dar va intra în vigoare după alegerile locale din 2027. Îmbunătățirile sistemului de finanțe publice locale vor intra în vigoare pe 1 ianuarie 2028.
Conceptul Reformei APL_1 by dumitrupetruleac03
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
