New Money

De la începutul pandemiei, CNAM a cheltuit aproape 500 de milioane de lei pentru lupta cu COVID-19. La ce se folosesc banii?

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a transferat în perioada martie-septembrie, 498 de milioane de lei pentru combaterea COVID-19.

Cea mai mare parte, peste 460 de milioane, a fost alocată din fondul de bază pentru servicii medicale de diagnostic şi tratament al persoanelor cu COVID-19. Din suma respectivă, aproape opt milioane de lei îi reprezintă banii direcţionaţi pentru testarea la COVID-19, iar peste 184 de milioane constituie suplimentul de 100% la salariul de funcţie acordat cadrelor medicale antrenate în lupta contra noului coronavirus.

Totodată, alte peste 37 de milioane de lei au fost alocate din fondurile de profilaxie, cel de dezvoltare și modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale și cel de rezervă pentru achiziționare de teste, măști de protecție, mănuși.

Persoanele suspecte sau confirmate cu noul coronavirus au acces gratuit la asistenţa medicală urgentă prespitalicească, primară, de ambulatoriu, spitalicească.

Testul la COVID-19 este efectuat la indicaţia medicului de familie, fiind finanţat de asemenea din mijloacele fondurilor asigurării medicale obligatorii.

Totodată, pe perioada aflării în spital, asigurarea medicală obligatorie acoperă toate cheltuielile pentru consultaţii, diagnostic, tratamente, îngrijiri medicale, medicamente, consumabile, cazare şi alimentaţie.

Menționăm că bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 79 566 cazuri în Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Liberal Democrat din Moldova

Sandu, acuzată că ar face campanie pentru PAS la parlamentare. Partidul lui Filat cere să fie sancționată

Partidul Liberal Democrat din Moldova a depus la Comisia Electorală Centrală (CEC) în care susține că președinta Maia Sandu s-ar implica în campania electorală pentru alegerile parlamentare, în favoarea Partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Formațiunea o acuză pe șefa statului, care este fondatoarea PAS, că ar folosi întâlnirile sale cu moldovenii din diaspora, organizate în timpul deplasărilor sale peste hotare, ca „instrument de mobilizare electorală”. Astfel, PLDM a solicitat Comisiei să o sancționeze pe președinta țării cu avertizare publică.

PLDM menționează în contestația sa că vizitele peste hotare întreprinse de Maia Sandu au inclus întâlniri cu cetățenii din diaspora, iar acestea ar fi „depășit cadrul diplomatic sau instituțional”. „În cadrul acestor vizite, desfășurate cu suport logistic și financiar asigurat de stat, s-au organizat întâlniri ample cu comunitățile moldovenești, întâlniri care au avut caracterul unor adunări electorale, dominate de mesaje de mobilizare și apeluri la participarea masivă la scrutin”, a spus formațiunea.

PLDM s-a referit în special „Summitul Moldovenilor Activi din Diaspora”, care s-a desfășurat la Potsdam, în perioada 12-13 septembrie, și la care a participat și Maia Sandu.

Astfel, Partidul Liberal Democrat din Moldova a cere CEC-ului, între altele, să constate o pretinsă „implicare nelegitimă” a șefei statului, prin utilizarea resurselor administrative și „sprijinirea” directă a unui singur partid, mai exact PAS, dar și să emită o decizie de avertizare publică.

NM a solicitat un comentariu în legătură cu acuzațiile și contestația PLDM de la Președinție, însă, deocamdată nu am primit un răspuns.

Campania electorală pentru alegerile parlamentare a demarat oficial pe 29 august. Scrutinul propriu-zis va fi organizat la data de 28 septembrie.

În cursa electorală au fost înregistrate 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți.

Partidul Liberal Democrat din Moldova nu va candida la alegerile parlamentare. CEC nu l-a inclus în lista partidelor cu drept de participare la scrutin, după ce nu a depus actele necesare la Agenția Servicii Publice în termenul stabilit de lege. PLDM a contestat hotărârea CEC până la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), însă instanța a dat câștig de cauză autorității electorale. Formațiunea a calificat decizia judecătorească ca fiind una adoptată cu „vicii grave” de procedură și de fond.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: