De la PG, la CSJ? Ion Munteanu anunță în ce condiții va renunța la funcția de procuror general pentru cea de judecător

Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană s-a înrăutățit în ultimii ani, iar autoritățile de la Tiraspol folosesc tot mai des detenția, presiunea militară și controlul informației pentru a reduce libertățile populației. Este concluzia unui raport comun elaborat de Asociația Promo-LEX și Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDH), transmis Consiliului ONU pentru Drepturile Omului.

Documentul a fost pregătit pentru al patrulea ciclu al Evaluării Periodice Universale a Republicii Moldova. Situația țării urmează să fie analizată de Grupul de lucru UPR în ianuarie și februarie 2027.

Raportul analizează evoluțiile din regiunea transnistreană după ultima evaluare ONU, din ianuarie 2022, și se referă la mai multe domenii: detențiile ilegale, tratamentele inumane, militarizarea populației, acordarea cetățeniei ruse, drepturile copiilor, libertatea de exprimare, situația economică și pregătirea autorităților constituționale pentru eventualele consecințe ale ocupației.

Potrivit celor două organizații, situația s-a deteriorat după ce Federația Rusă a ieșit, în septembrie 2022, din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, victimele abuzurilor din regiune au pierdut posibilitatea de a se adresa Curții Europene a Drepturilor Omului împotriva Rusiei.

Raportul amintește că, încă în 2004, Curtea de la Strasbourg a stabilit în cauza „Ilașcu și alții” că regiunea transnistreană se află sub controlul efectiv sau influența decisivă a Federației Ruse.

Detențiile – instrument de presiune

Promo-LEX și FIDH susțin că privarea de libertate este folosită de regimul de la Tiraspol ca metodă de intimidare.

La începutul anului 2026, în penitenciarele din regiune se aflau 1 325 de persoane. Organizațiile atrag atenția că sistemul penitenciar are probleme grave: lipsa personalului medical, condiții precare și resurse financiare reduse.

Raportul prezintă și cazuri concrete de persoane condamnate de structurile nerecunoscute din regiune.

Printre acestea este Evghenii Pancioha, reținut în 2018 de serviciul local de securitate și condamnat la 13 ani de închisoare pentru pretinsă „trădare”. Potrivit Promo-LEX, acesta suferă de mai multe boli cronice și nu a primit îngrijiri medicale adecvate în detenție.

Un alt caz este cel al lui Emilian Ceban, care ar fi fost acuzat după ce a refuzat să semneze un contract militar cu structurile regimului de la Tiraspol. Organizația afirmă că tânărul a fost ulterior sancționat după declarații publice ale autorităților de la Chișinău despre cazul său.

După transmiterea raportului către ONU, administrația de la Tiraspol i-a eliberat pe cei doi. Pancioha a petrecut opt ani în detenție, iar Ceban – patru ani.

Militarizarea populației și a copiilor

Raportul arată că autoritățile separatiste extind mecanismele de supraveghere militară a populației.

Din 2026, modificările privind situația civilă a persoanelor aflate în evidență militară sunt raportate către structurile militare locale. Totodată, regimul continuă să mențină nivelul de alertă „teroristă” introdus în 2022.

Organizațiile denunță și acordarea simplificată a cetățeniei ruse locuitorilor regiunii, inclusiv unor copii orfani, despre care spun că pot deveni mai vulnerabili la recrutarea militară.

O atenție specială este acordată copiilor. Potrivit raportului, din cele 342 de instituții de învățământ controlate de Tiraspol, doar opt predau în limba română.

Promo-LEX susține că în instituțiile de învățământ sunt promovate simboluri rusești și sovietice, iar copiii sunt implicați în activități cu caracter militar.

Raportul menționează și Școala militară Suvorov din Tiraspol, unde în februarie 2026 erau înscriși 266 de copii, începând cu vârsta de 11 ani.

Restricții asupra presei și criză economică

Organizațiile reclamă și restrângerea libertății de exprimare.

În 2026, liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a inițiat interzicerea utilizării denumirii „Transnistria”, cu sancțiuni pentru cei care o folosesc.

De asemenea, așa-numitul serviciu de securitate al regiunii a publicat o listă cu 19 platforme media pe care le consideră „indezirabile” și a avertizat populația să nu ofere informații acestora.

Raportul atrage atenția și asupra problemelor economice. Potrivit documentului, bugetul regiunii are un deficit semnificativ, iar finanțarea unor servicii medicale a fost redusă.