Ion Munteanu, procurorul general al Republicii Moldova, vrea să devină judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Alături de alți patru candidați – trei avocați și un judecător – Munteanu a depus dosarul pentru concurs. „Funcția de judecător al CSJ nu reprezintă pentru mine o treaptă ierarhică, ci o responsabilitate asumată în fața justițiabililor și a colegilor de breaslă”, a comunicat Munteanu în scrisoarea de motivare adresată Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Amintim că Ion Munteanu a fost învestit în funcția de procuror general în iunie 2024.
CSM a publicat lista candidaților pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Cinci persoane își doresc să devină judecători la CSJ: avocata Ludmila Bolocan, avocatul și vicepreședintele Federației Moldovenești de Fotbal Ruslan Berzoi, judecătorul la Judecătoria Chișinău Sergiu Stratan, procurorul general Ion Munteanu și avocatul Valeriu Pleșca. CSM a publicat CV-urile tuturor candidaților și scrisorile de motivare ale acestora.
„În contextul în care noile modificări legislative oferă procurorilor opțiunea de a accede în funcția de judecător în cadrul Curții Supreme de Justiție, îmi exprim respectuos candidatura pentru această înaltă funcție, conștient de responsabilitatea și exigențele profesionale și morale pe care le implică o asemenea misiune. (…) Am decis să propun candidatura mea pentru concursul în desfășurare, ținând cont de experiența de aproape două decenii, perioadă în care am desfășurat activitatea în serviciul public, exercitând cu onoare funcția de procuror din octombrie 2006. (…) Funcția de judecător al CSJ nu reprezintă pentru mine o treaptă ierarhică, ci o responsabilitate asumată în fața justițiabililor și a colegilor de breaslă”, a scris procurorul general în scrisoarea de motivare.
Ion Munteanu își propune, în eventualitatea în care va fi desemnat judecător al instanței supreme, să contribuie „activ la unificarea jurisprudenței prin formularea de opinii motivate riguros, prin promovarea redactării hotărârilor clare și accesibile și prin susținerea inițiativelor de elaborare a ghidurilor de jurisprudență și a avizelor explicative”.
Munteanu a fost învestit în funcția de procuror general al Republicii Moldova la 1 iunie 2024, după ce a fost desemnat câștigător al concursului organizat de Consiliul Superior al Procurorilor.
Ion Munteanu a mai candidat pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, înainte de a deveni procuror general. La acel moment, a trecut cu succes procedura de vetting. Ulterior însă a renunțat la intenția de a deveni judecător la CSJ.
***
Potrivit legii, componența numerică a Curții Supreme de Justiție este constituită din 11 judecători din rândul judecătorilor și 9 judecători din rândul avocaților, procurorilor sau profesorilor universitari în domeniul dreptului. Candidații la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție sunt selectați de Consiliul Superior al Magistraturii în urma unui concurs public. Judecătorul Curții Supreme de Justiție se numește în funcție de către președintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic.Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”
În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”
Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.
La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.
Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:
„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.
În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.
Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie
Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.
Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.
Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.
În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.
În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.
Amenințări și ingerințe rusești:
Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.
Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.
Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.
***
Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.
Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.
Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
