Susține NM

De la proiect pilot la instrument național: MIDIA își consolidează rolul în ecosistemul digital al Republicii Moldova

  • P.

Instrumentul de Măsurare a Intensității Digitale a IMM-urilor (MIDIA), dezvoltat de Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI), va fi integrat în platforma BizRadar, dezvoltată la inițiativa Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, pentru a conecta mediul de afaceri direct cu autoritățile statului.

Inițiativa a fost anunțată la evenimentul de prezentare MIDIA, organizat în cadrul proiectului „Digital Maturity in Innovative Regions”, dezvoltat cu sprijinul Guvernului Elveției și al Helvetas Moldova, prin intermediul proiectului OPTIM.

În urma integrării MIDIA în BizRadar, mai mulți antreprenori vor putea evalua nivelul de digitalizare al companiilor, utilizând o metodologie standardizată. Ei vor identifica mai ușor atât punctele forte, cât și pe cele care au nevoie de îmbunătățiri. Mai mult, oamenii de afaceri vor primi recomandări privind investițiile și acțiunile necesare pentru transformarea digitală. 

Încorporarea MIDIA în BizRadar confirmă maturitatea și aplicabilitatea instrumentului digital și demonstrează încrederea acordată acestuia de către actorii implicați în dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și digital al Republicii Moldova.

Instrumentul poate contribui activ la dezvoltarea economiei

În cadrul evenimentului, participanții au reiterat importanța valorificării rezultatelor proiectului și a utilizării MIDIA pe scară largă.

Cristina Buțuleac, manager pentru digitalizare și acces la finanțare în cadrul Helvetas Moldova, a apreciat colaborarea cu ACETI și a subliniat că MIDIA a fost conceput ca un instrument structurat, care vine să sprijine companiile în parcursul lor de transformare digitală. Ea și-a exprimat speranța că sinergia creată în cadrul proiectului și ancorarea chestionarului MIDIA pe platforma BizRadar vor adăuga valoare și credibilitate pentru MIDIA.

La rândul său, Ion Lupan, șef al Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a menționat că digitalizarea 100% a interacțiunii autorități–business reprezintă una dintre direcțiile importante de lucru ale Consiliului Economic. În același timp, el a subliniat că și companiile trebuie să își evalueze propriul nivel de pregătire digitală, astfel încât să poată utiliza mai eficient serviciile digitale disponibile, să își consolideze competitivitatea și să fie mai bine pregătite pentru accesarea și absorbția oportunităților de finanțare și suport.

Importanța MIDIA este consolidată și de faptul că acesta va fi utilizat de EDIH Digital Innovation Hub of Moldova, primul și singurul Hub European de Inovare Digitală din Republica Moldova, selectat de Comisia Europeană în ianuarie 2026.

Utilizând MIDIA, antreprenorii vor avea acces la serviciile oferite de EDIH, inclusiv la expertiză tehnologică, testarea soluțiilor digitale înainte de investiție, programe de dezvoltare a competențelor digitale și sprijin pentru identificarea oportunităților de finanțare disponibile.

ACETI propune adoptarea MIDIA ca instrument standardizat la nivel național

Încă de la începutul anului 2026, Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI) a transmis Guvernului Republicii Moldova o notă de poziție prin care propune integrarea, la nivel național, a unui instrument standardizat de evaluare a intensității digitale a întreprinderilor mici și mijlocii.

Inițiativa vine în contextul implementării Strategiei de transformare digitală 2023–2030 și al programelor de sprijin destinate antreprenorilor și urmărește creșterea eficienței politicilor publice, precum și orientarea mai precisă a finanțărilor și măsurilor de suport destinate transformării digitale.

Utilizarea unei metodologii unice ar permite evaluarea comparabilă a nivelului de digitalizare al companiilor, identificarea sectoarelor cu cele mai mari necesități de intervenție și monitorizarea impactului investițiilor publice și private în domeniul digitalizării.

Un instrument produs in Moldova, protejat și validat

ACETI a înregistrat oficial la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) drepturile de autor pentru MIDIA, iar denumirea instrumentului este protejată ca marcă înregistrată. Totodată, MIDIA a fost distins cu Medalia de Argint la Expoziția Internațională Specializată INFOINVENT 2025.

Într-o economie în care competitivitatea depinde tot mai mult de adoptarea tehnologiilor digitale, MIDIA oferă companiilor răspunsul la o întrebare esențială: Cât de digitalizată este cu adevărat afacerea mea și ce trebuie să fac pentru a deveni mai competitivă?

Pentru Republica Moldova, MIDIA poate deveni mai mult decât un instrument de evaluare – poate reprezenta un reper național pentru măsurarea progresului transformării digitale și pentru orientarea investițiilor către domeniile în care acestea pot genera cel mai mare impact economic.

Proiectul „Digital Maturity in Innovative Regions” este implementat cu sprijinul Guvernului Elveției și al Helvetas Moldova, prin intermediul proiectului OPTIM.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Abonați-vă la NM Espresso

Rezumat zilnic cu cele mai importante știri din Moldova direct pe emailul dvs

Știri similare

Ambasadorul Lilian Darii, convocat de MAE-ul rus: Notă de protest, după ce curieri diplomatici ruși nu ar fi fost lăsați să intre în Moldova

INTERVIU: Iulian Baba, însoțitor de bord și recruiter Wizz Air: salarii, recrutare, training și oportunități în aviație în Republica Moldova

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Etnicii ucraineni din Moldova vor putea obține mai ușor cetățenia ucraineană. Șefa guvernului de la Kiev: „Un pas firesc”

Ucrainenii din Republica Moldova vor putea obține mai ușor cetățenia ucraineană. Asta după ce Guvernul de la Kiev a inclus Republica Moldova în lista statelor ai căror cetățeni eligibili pot beneficia de procedura simplificată. Anunțul a fost făcut de prim-ministra Ucrainei, Iulia Svîrîdenko, și confirmat ulterior de ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiha. Șeful diplomației ucrainene a calificat decizia drept „un pas strategic” în relația cu Moldova.

Potrivit Iuliei Svîrîdenko, decizia a fost discutată cu prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, în marja Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei. Șefa Guvernului ucrainean a declarat că măsura este „un pas firesc”.

„Ne leagă o frontieră comună, același parcurs spre Uniunea Europeană și sprijinul reciproc în condițiile agresiunii ruse. În Republica Moldova trăiește o numeroasă comunitate ucraineană, iar noi ne dorim ca oamenii să aibă un acces mai simplu la cetățenia ucraineană. Următoarea noastră sarcină este să facem această procedură cât mai comodă”, a declarat prim-ministra Ucrainei.

La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiha, a declarat că includerea Republicii Moldova în listă reprezintă „nu doar o extindere formală a geografiei”, ci „un pas logic” în relația cu o țară vecină care sprijină Ucraina încă din primele zile ale invaziei ruse la scară largă.

„În Republica Moldova trăiește o comunitate ucraineană numeroasă și activă. Suntem sincer interesați ca etnicii ucraineni din afara țării să aibă cât mai multe condiții și oportunități pentru a-și păstra legătura cu patria. În plus, decizia Ucrainei reprezintă un răspuns logic, bine gândit și oportun la încercările statului agresor de a destabiliza Republica Moldova, stat prieten, prin manipularea subiectului cetățeniei pentru locuitorii regiunii transnistrene”, a mai declarat Sibiha.

Cum este în prezent și ce se va schimba

În prezent, pentru obținerea cetățeniei este necesară susținerea examenelor la limba ucraineană, Constituția și istoria Ucrainei. Acum, acestea pot fi susținute doar pe teritoriul Ucrainei.

Autoritățile de la Kiev au anunțat că lucrează la posibilitatea organizării examenelor în format la distanță și la finalizarea procedurilor prin intermediul misiunilor diplomatice, astfel încât solicitanții să poată obține pașaportul ucrainean fără a fi nevoiți să se deplaseze în Ucraina.

Conform legislației ucrainene, procedura simplificată nu se aplică tuturor cetățenilor Republicii Moldova, ci persoanelor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege. Solicitantul trebuie să fie cetățean al unui stat inclus în lista aprobată de Guvernul Ucrainei și să facă parte din categoria persoanelor eligibile, în special etnici ucraineni sau membri ai diasporei ucrainene. Legea permite, de asemenea, dobândirea cetățeniei fără renunțarea la cetățenia deținută anterior.

Amintim că, după începutul războiului la scară largă, Republica Moldova a primit un număr mare de refugiați ucraineni. Potrivit datelor din februarie 2026, în țara noastră locuiesc peste 130.000 de ucraineni, dintre care aproximativ 20.000 sunt copii.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Tudor Mardei | NewsMaker

Produse petroliere pentru zile negre? Parlamentul a votat crearea stocurilor de urgență

Republica Moldova va avea stocuri de urgență de produse petroliere suficiente pentru a acoperi consumul intern timp de 61 de zile sau echivalentul a cel puțin 90 de zile de importuri nete, în funcție de indicatorul mai mare. Un proiect de lege care reglementează crearea și administrarea acestor rezerve a fost votat în lectura a doua de Parlament.

Potrivit documentului, stocurile de urgență vor fi utilizate pentru a asigura aprovizionarea consumatorilor în cazul unor crize sau al unor perturbări majore pe piața produselor petroliere.

Legea stabilește mecanismul de constituire, menținere și utilizare a stocurilor. Acestea vor fi create atât de viitoarea Entitate centrală de stocare (ECS), cât și de importatorii de produse petroliere, obligațiile fiind împărțite în mod egal între cele două părți.

Constituirea stocurilor va avea loc treptat, până la 30 iunie 2034, pentru a evita presiuni financiare asupra bugetului de stat și asupra mediului de afaceri. Volumul rezervelor obligatorii va fi calculat de Ministerul Energiei în funcție de cantitatea de produse petroliere importată de fiecare operator economic în anul precedent.

Conform proiectului, aproximativ 75% din stocurile de urgență vor fi formate din benzină și motorină. Totodată, cel puțin 60% din volumul total al rezervelor va trebui păstrat pe teritoriul Republicii Moldova. Restul va putea fi depozitat în alte state, în baza unor acorduri bilaterale.

Documentul prevede și posibilitatea constituirii unor stocuri în formă non-materială, prin contracte care oferă dreptul de a cumpăra produse petroliere în anumite condiții prestabilite. Stocurile materiale vor fi păstrate în instalații autorizate, inclusiv în antrepozite vamale și zone libere.

Respectarea obligațiilor de stocare de către operatorii economici va fi supravegheată de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), care va putea aplica sancțiuni în cazul nerespectării prevederilor legale. Activitatea Entității centrale de stocare va fi monitorizată de Ministerul Energiei.

Autorii proiectului precizează că noile prevederi au fost elaborate pentru a armoniza legislația Republicii Moldova cu normele Uniunii Europene privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere.

Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. În termen de opt luni, Guvernul va trebui să creeze sau să desemneze Entitatea centrală de stocare, iar ANRE va include, în decurs de o lună, aportul pentru stocurile de urgență în marja comercială aplicată la vânzarea cu amănuntul a principalelor produse petroliere standard.

Știri similare

Tudor Mardei | NewsMaker

„A fost o demisie de onoare”: Igor Grosu, despre plecarea verișoarei Maiei Sandu din funcția de șefă a cabinetului său (VIDEO)

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, consideră că demisia șefei cabinetului său, Tatiana Batin, a fost una de onoare, în contextul controversei privind salarizarea surorii sale, Anastasia Taburceanu, la întreprinderea de stat MoldATSA. Afirmația a fost făcută vineri, 26 iunie, la sediul legislativului.

Potrivit lui Grosu, Tatiana Batin a depus cerere de demisie miercuri, 24 iunie.

„Eu cred că a fost o demisie de onoare legată de incidentul cu sora (Anastasia Taburceanu – n. r.), în incidentul de la MoldATSA. Am lucrat patru ani cu dumneaei, n-am nicio pretenție la prestația dumneaei profesională. (…) Am avut o scurtă discuție și am considerat că este corect, la această etapă, să dau curs acestei cereri”, a declarat Igor Grosu.

Precizăm că Tatiana Batin este sora Anastasiei Taburceanu, care în ultima săptămână s-a aflat în centrul unui scandal privind salarizarea sa la întreprinderea de stat MoldATSA. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt la MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026, remunerația lunară a acesteia a depășit 120 000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie (Detalii – AICI). Taburceanu a anunțat, pe 23 iunie, că a demisionat de la MoldATSA și că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu.

Tatiana Batin și Anastasia Taburceanu sunt verișoarele președintei Maia Sandu.

De asemenea, pe 25 iunie, TV8 a publicat o investigație potrivit căreia soțul Tatianei Batin, Constantin Batin, director al întreprinderii de stat „Expo-Business-Chișinău”, a avut relații de afaceri cu un om de afaceri leton aflat sub sancțiuni internaționale, inclus într-o rețea care ar fi furnizat tehnologii avansate armatei Federației Ruse după declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina. Potrivit investigației, cei doi au făcut schimb de companii cu doar câteva săptămâni înainte ca Batin să fie numit la conducerea întreprinderii de stat.

Știri similare

Colaj NM

Grosu, despre despre proiectul de lege privind unirea R. Moldova cu România propus de Șoșoacă: „O provocare” VIDEO

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, califică drept o „provocare” inițiativa legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, depusă de partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă. Liderul PAS susține că proiectul urmărește compromiterea ideii de unire și este promovat de persoane care „cântă osanale lui Putin”.

Întrebat de jurnaliști despre reacțiile stârnite la Chișinău de proiectul adoptat tacit de Camera Deputaților de la București, Igor Grosu a spus că nu a observat „panică”, ci mai degrabă „zâmbete pe sub mustăți”.

„Am telefonat și eu niște colegi și am spu: spuneți, vă rog, că acuși ne unim și o să treacă pe lângă noi. (…) A fost o provocare. Este o provocare, evident. Uitați-vă cine e semnatara și cei care cântă osanale lui Putin. Unirea nu se decretează și i dacă vrei să compromiți o idee, vii cu astfel de…”, a declarat Igor Grosu pe 26 iunie, înainte de ședința Parlamentului.

Precizăm că inițiativa legislativă a Dianei Șoșoacă a fost depusă în Parlamentul de la București pe 14 aprilie și a fost avizată negativ de Guvern, precum și de Comisia juridică și Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaților. În lipsa unei dezbateri și a unui vot în plen, proiectul a fost considerat adoptat tacit pe 24 iunie și va fi transmis Senatului în forma inițiatorilor.

Potrivit proiectului, Parlamentul României ar urma să decidă unirea României cu Republica Moldova. Documentul abilitează, totodată, Guvernul României să înceapă „de urgență, imediat” negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru „definitivarea unirii cu Republica Moldova”.

Proiectul de lege a provocat reacții la Chișinău. Fostul președinte al țării, socialistul Igor Dodon și primarul de Chișinău, interzis în România și spațiul Schengen, Ion Ceban, au criticat deja inițiativa și au cerut o poziție oficială din partea autorităților din Moldova. „Riscă să certe ambele țări” – declara Dodon.

Invitată la ProTV, președinta Maia Sandu a declarat că inițiativa legislativă are un singur scop – „să discrediteze ideea unirii”. Potrivit șefei statului, proiectul, adoptat tacit de Camera Deputaților de la București, a fost propus de „un agent al Moscovei”.

Pe 26 iunie, opoziția parlamentară a cerut audierea ministrului de Externe, însă propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi inclusă pe ordinea de zi.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Știri similare

Colaj NM

„Prima dată aud”: Maia Sandu, după ce Moldova a fost obligată să achite €560.000 într-un dosar examinat și de Domnica Manole

Președinta Maia Sandu a declarat că nu cunoaște despre condamnarea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) într-un dosar examinat inclusiv de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Amintim că CtEDO a obligat Moldova să achite 560.000 de euro unei companii, după ce a constatat că instanțele naționale au obligat-o să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune. Completul Curții de Apel, care a respins o contestație a companiei, decizie menținută ulterior de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole.

„Nu știu despre acest caz. Avem mai multe cazuri la CtEDO, dar despre acest caz concret prima dată aud”, a declarat Maia Sandu la ediția din 25 iunie a emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chișinău. 

Întrebată dacă, în contextul condamnărilor la CtEDO, Republica Moldova ar putea obliga judecătorii să achite din propriul buzunar despăgubirile, pentru a fi mai atenți la pronunțarea sentințelor, Maia Sandu a declarat: „Nu ne permit standardele internaționale, nu ne permite CtEDO să facem acest lucru. Ce spune CtEDO este că, dacă credeți că s-a luat o decizie ilegală din cauza abuzului sau contra-bani, trebuie să demonstrați acest lucru și judecătorul trebuie să fie sancționat prin dovezi că a fost cu rea intenție luată această decizie. Altfel, ei spun că judecătorul are dreptul la eroare și nu poate fi constrâns prin aceste măsuri. (…) Nu asta este soluția. Soluția este, pe de o parte, să ne asigurăm că avem judecători cu integritate în sistem și, pe de altă parte, să ne asigurăm că judecătorii noștri studiază practica CtEDO, așa încât să nu repete greșeli și să nu ajungem să fim condamnați din nou” .

Șefa statului a adăugat că sunt încă multe cauze din ultimii 15 ani pe rol la CEDO și „s-ar putea să mai primim note de plată”. „De aceea trebuie să insistăm pe reforma justiției”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 iunie 2026, CtEDO a obligat Republica Moldova să achite 560.000 de euro unei companii. Înainte de aceasta, CtEDO a constatat că instanțele naționale au obligat compania să achite despăgubiri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea anuală a unui contract de locațiune, în urma căruia bunurile companiei au fost executate silit și vândute la licitație. Potrivit hotărârii, Republica Moldova trebuie să achite suma în termen de trei luni de la data la care decizia devine definitivă. În cazul neachitării în termen, asupra sumei vor fi calculate dobânzi.

Ministerul Justiției a declarat că hotărârea nu este definitivă și că va deveni definitivă în termen de trei luni de la pronunțare, în cazul în care niciuna dintre părți nu va cere retrimiterea la Marea Cameră. Ministerul a precizat că, după ce va deveni definitivă, Guvernul o va executa.

În urma deciziei CtEDO, liderul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a cerut demisia președintei Curții Constituționale Domnica Manole. „Se face vinovata de condamnarea statului Republica Moldova la CEDO. Moldovenii vor trebui sa achite 11 000 000 lei din buzunarul fiecărui cetățean”, comunica politicianul. Fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, a propus, la rândul său, evaluare externă la Curtea Constituțională. „Factura pentru stat: 560 mii de euro, adică 11 milioane de lei semnată de actuala președintă a Curții Constituționale”, declara Stamate.

Precizăm că reacțiile au venit în contextul în care completul de judecată al Curții de Apel, care a respins contestația companiei vizate, ulterior menținută și de Curtea Supremă de Justiție, era atunci condus de Domnica Manole, actuala președintă a Curții Constituționale. Manole nu a comentat acuzațiile.

Știri similare

Больше нет статей для показа
Mai multe noutăți
Lucru în Chișinău
INTERVIU: Iulian Baba, însoțitor de bord și recruiter Wizz Air: salarii, recrutare, training și oportunități în aviație în Republica Moldova
Green Finance and Investment Forum Moldova: Descoperă agenda și speakerii ediției
De la proiect pilot la instrument național: MIDIA își consolidează rolul în ecosistemul digital al Republicii Moldova
Škoda Moldova lansează noul Superb iV Laurin & Klement Ultra: eleganță premium și tehnologie Plug-in Hybrid într-un singur automobil
„Viitorul comerțului: cumpărături făcute cu ajutorul agenților AI” — Godfrey Sullivan, vicepreședinte senior Visa, despre AI, stablecoins și securitatea plăților. Interviu NM
SmadShop.md: mai mult decât o simplă livrare
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors:

Send