De la proiect pilot la instrument național: MIDIA își consolidează rolul în ecosistemul digital al Republicii Moldova

Instrumentul de Măsurare a Intensității Digitale a IMM-urilor (MIDIA), dezvoltat de Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI), va fi integrat în platforma BizRadar, dezvoltată la inițiativa Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, pentru a conecta mediul de afaceri direct cu autoritățile statului.

Inițiativa a fost anunțată la evenimentul de prezentare MIDIA, organizat în cadrul proiectului „Digital Maturity in Innovative Regions”, dezvoltat cu sprijinul Guvernului Elveției și al Helvetas Moldova, prin intermediul proiectului OPTIM.

În urma integrării MIDIA în BizRadar, mai mulți antreprenori vor putea evalua nivelul de digitalizare al companiilor, utilizând o metodologie standardizată. Ei vor identifica mai ușor atât punctele forte, cât și pe cele care au nevoie de îmbunătățiri. Mai mult, oamenii de afaceri vor primi recomandări privind investițiile și acțiunile necesare pentru transformarea digitală. 

Încorporarea MIDIA în BizRadar confirmă maturitatea și aplicabilitatea instrumentului digital și demonstrează încrederea acordată acestuia de către actorii implicați în dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și digital al Republicii Moldova.

Instrumentul poate contribui activ la dezvoltarea economiei

În cadrul evenimentului, participanții au reiterat importanța valorificării rezultatelor proiectului și a utilizării MIDIA pe scară largă.

Cristina Buțuleac, manager pentru digitalizare și acces la finanțare în cadrul Helvetas Moldova, a apreciat colaborarea cu ACETI și a subliniat că MIDIA a fost conceput ca un instrument structurat, care vine să sprijine companiile în parcursul lor de transformare digitală. Ea și-a exprimat speranța că sinergia creată în cadrul proiectului și ancorarea chestionarului MIDIA pe platforma BizRadar vor adăuga valoare și credibilitate pentru MIDIA.

La rândul său, Ion Lupan, șef al Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a menționat că digitalizarea 100% a interacțiunii autorități–business reprezintă una dintre direcțiile importante de lucru ale Consiliului Economic. În același timp, el a subliniat că și companiile trebuie să își evalueze propriul nivel de pregătire digitală, astfel încât să poată utiliza mai eficient serviciile digitale disponibile, să își consolideze competitivitatea și să fie mai bine pregătite pentru accesarea și absorbția oportunităților de finanțare și suport.

Importanța MIDIA este consolidată și de faptul că acesta va fi utilizat de EDIH Digital Innovation Hub of Moldova, primul și singurul Hub European de Inovare Digitală din Republica Moldova, selectat de Comisia Europeană în ianuarie 2026.

Utilizând MIDIA, antreprenorii vor avea acces la serviciile oferite de EDIH, inclusiv la expertiză tehnologică, testarea soluțiilor digitale înainte de investiție, programe de dezvoltare a competențelor digitale și sprijin pentru identificarea oportunităților de finanțare disponibile.

ACETI propune adoptarea MIDIA ca instrument standardizat la nivel național

Încă de la începutul anului 2026, Asociația pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI) a transmis Guvernului Republicii Moldova o notă de poziție prin care propune integrarea, la nivel național, a unui instrument standardizat de evaluare a intensității digitale a întreprinderilor mici și mijlocii.

Inițiativa vine în contextul implementării Strategiei de transformare digitală 2023–2030 și al programelor de sprijin destinate antreprenorilor și urmărește creșterea eficienței politicilor publice, precum și orientarea mai precisă a finanțărilor și măsurilor de suport destinate transformării digitale.

Utilizarea unei metodologii unice ar permite evaluarea comparabilă a nivelului de digitalizare al companiilor, identificarea sectoarelor cu cele mai mari necesități de intervenție și monitorizarea impactului investițiilor publice și private în domeniul digitalizării.

Un instrument produs in Moldova, protejat și validat

ACETI a înregistrat oficial la Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI) drepturile de autor pentru MIDIA, iar denumirea instrumentului este protejată ca marcă înregistrată. Totodată, MIDIA a fost distins cu Medalia de Argint la Expoziția Internațională Specializată INFOINVENT 2025.

Într-o economie în care competitivitatea depinde tot mai mult de adoptarea tehnologiilor digitale, MIDIA oferă companiilor răspunsul la o întrebare esențială: Cât de digitalizată este cu adevărat afacerea mea și ce trebuie să fac pentru a deveni mai competitivă?

Pentru Republica Moldova, MIDIA poate deveni mai mult decât un instrument de evaluare – poate reprezenta un reper național pentru măsurarea progresului transformării digitale și pentru orientarea investițiilor către domeniile în care acestea pot genera cel mai mare impact economic.

Proiectul „Digital Maturity in Innovative Regions” este implementat cu sprijinul Guvernului Elveției și al Helvetas Moldova, prin intermediul proiectului OPTIM.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Apa și canalizarea s-ar putea scumpi în Chișinău cu peste 2 lei. Tarifele propuse

Serviciile de alimentare cu apă și canalizare din Chișinău s-ar putea scumpi. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a supus consultărilor publice proiectul noilor tarife, după ce S.A. „Apă-Canal Chișinău” a solicitat majorarea acestora.

Operatorul cere un tarif de 15,55 lei/m³ pentru apa potabilă, față de 12,99 lei/m³, cât achită în prezent consumatorii casnici. ANRE propune însă un tarif mai mic – 13,99 lei/m³, ceea ce ar însemna o majorare cu 1 leu față de tariful actual.

Majorări sunt propuse și pentru serviciul de canalizare. „Apă-Canal Chișinău” solicită un tarif de 7,68 lei/m³, iar ANRE propune 7,40 lei/m³. În prezent, tariful pentru canalizare este de 5,63 lei/m³.

Reamintim, ultima oară, tarifele la apă și canalizare în Chișinău au crescut în martie 2025. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
stiri.md

Coroanele funerare din plastic ar putea fi interzise: proiect de lege

Colectarea separată a hârtiei, plasticului, sticlei, metalelor, textilelor și biodeșeurilor ar putea deveni obligatorie, iar unele produse din plastic de unică folosință, inclusiv pungile de transport și coroanele funerare din plastic, ar putea fi interzise pe piață. Prevederile figurează într-un proiect de modificare a legii privind deșeurile elaborat de Ministerul Mediului, care se află în consultări publice.

Una dintre direcțiile principale ale proiectului este reducerea cantității de deșeuri generate. Autoritățile propun promovarea produselor mai durabile, care pot fi reparate, reutilizate sau reciclate, dar și aplicarea unor mecanisme economice care să încurajeze reducerea deșeurilor și valorificarea acestora.

Documentul prevede și obiective pentru diminuarea risipei alimentare. Până la sfârșitul anului 2030, Republica Moldova ar urma să reducă volumul deșeurilor alimentare cu cel puțin 10% în etapa de producție și prelucrare și cu cel puțin 30% pe cap de locuitor în comerțul cu amănuntul, sectorul alimentației publice și gospodării. Pentru monitorizarea progresului, vor fi introduse obligații de evidență și raportare a datelor privind alimentele aruncate și cele donate.

O altă schimbare importantă vizează colectarea separată a deșeurilor. Proiectul stabilește că hârtia, plasticul, sticla, metalele, textilele și biodeșeurile trebuie colectate separat pentru a facilita reciclarea și reutilizarea acestora. În cazul biodeșeurilor sunt prevăzute soluții precum compostarea și alte metode de valorificare.

Proiectul stabilește și ținte pentru reducerea depozitării deșeurilor. Până în anul 2045, cantitatea de deșeuri municipale eliminate prin depozitare ar trebui să fie redusă la cel mult 10% din totalul deșeurilor generate anual.

Autoritățile propun și extinderea responsabilității producătorilor. Aceștia ar urma să suporte o parte mai mare din costurile de colectare și gestionare a deșeurilor rezultate din produsele pe care le introduc pe piață. Pentru anumite categorii de produse, inclusiv unele din plastic de unică folosință, ar putea fi introdusă o taxă pe produs.

Un capitol separat al proiectului se referă la produsele din plastic de unică folosință. Ministerul Mediului propune interzicerea introducerii pe piață a unor astfel de produse, printre care cele fabricate din plastic oxodegradabil, produsele din polistiren expandat, pungile de transport din plastic și coroanele sau ornamentele funerare din plastic.

Pentru alte produse din plastic sunt prevăzute cerințe suplimentare. De exemplu, recipientele pentru băuturi ar urma să aibă dopuri și capace atașate, iar producătorii vor trebui să respecte cerințe privind utilizarea materialului reciclat și colectarea separată a acestor ambalaje.

Proiectul introduce reguli noi și pentru deșeurile textile, cele provenite din construcții și demolări, dar și pentru deșeurile periculoase. În cazul materialelor care conțin azbest, sunt prevăzute obligații privind identificarea acestora înainte de lucrări de renovare sau demolare, colectarea separată, transportarea și eliminarea doar prin operatori autorizați.

Pentru o evidență mai clară a fluxurilor de deșeuri, Ministerul Mediului propune dezvoltarea Sistemului informațional automatizat „Managementul deșeurilor”. În cadrul acestuia ar urma să fie creată și o „Bursă de resurse”, unde vor fi evidențiate subprodusele și materiile prime secundare care pot fi reutilizate.

Ministerul Mediului susține că modificările sunt necesare pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu cerințele Uniunii Europene și pentru crearea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor.

După finalizarea consultărilor publice, proiectul urmează să fie transmis Guvernului și Parlamentului pentru examinare.

nota-de-fundamentare-209-2016-01072026-7_6a4f6b8c8ef44 by Ana-Maria

screenshot

„Eu sunt deschis”: președintele APG vrea dialog cu Chișinăul și propune un mecanism pentru alegeri

Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Valentin Gaidarji, a declarat că alegerile pentru viitorul legislativ de la Comrat trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie și că, după decizia Curții Constituționale, Adunarea consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”. Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea propune formarea unui organ electoral al Găgăuziei, format din reprezentanți ai Adunării, Comitetului Executiv al Găgăuziei și instanțelor judecătorești sau ai Comisiei Electorale Centrale a R. Moldova. El a spus că este deschis pentru un dialog cu Chișinăul și a respins ideea că, în cazul în care nu va fi găsit un compromis, sunt posibile proteste în regiune.

Gaidarji a spus că, urmare a deciziei Curții Constituționale, Adunarea Populară consideră necesară „începerea unui dialog constructiv cu autoritățile centrale”.

„Adunarea Populară își exprimă poziția principială: alegerile nu trebuie să fie tergiversate și trebuie să aibă loc pe 15 noiembrie. (…) Adunarea Populară este gata ca, în zilele următoare, să propună inițierea unui grup de lucru comun cu participarea reprezentanților Parlamentului Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale, pentru elaborarea unui mecanism (…) pentru desfășurarea alegerilor”, a comunicat Gaidarji pe 13 iulie, în timpul unei conferințe de presă.

Potrivit lui Gaidarji, pentru deblocarea situației, Adunarea Populară propune formarea unui organ electoral central al Găgăuziei, în componența a 9 persoane. Trei persoane să fie de la Adunarea Populară a Găgăuziei, 3 de la Comitetul Executiv al Găgăuziei și 3 de la instanțele judecătorești sau Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. El a spus că, printre criteriile stabilite pentru membrii organului electoral, trebuie să se regăsească cunoașterea limbii găgăuze.

Gaidarji a spus că, în grupul de lucru format anterior, „nu a fost găsit un compromis”.

Întrebat cum comentează declarația președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a spus că nu poate „negocia cu persoane asociate lui Șor și Kremlinului” după apelul său de relansare a dialogului dintre Comrat și Chișinău, Gaidarji a spus: „Azi, Găgăuzia este făcută nu știu de ce teritoriul lui Șor și nimeni nu vede că noi cerem un dialog. Dorim să trăim în Republica Moldova cu toate principiile democratice. (…) Haideți să ne așezăm la masă. (…) Eu sunt deschis”.

La întrebarea dacă sunt posibile proteste în regiune în cazul în care nu va fi găsit un compromis, Gaidarji a răspuns: „Eu sunt aici nu pentru a ridica oamenii la proteste. Noi suntem aleși de popor pentru a rezolva întrebări concrete. În această situație, noi nu vedem (nota red. necesitatea protestelor). (…) Noi credem că va fi găsit un consens, dar trebuie de lucrat”.

***

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Reamintim, Valentin Gaidarji a fost ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji. Imediat după alegerea sa, acesta a lansat un apel către conducerea de vârf a R. Moldova pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.

Exclusiv TV

Peste 300 000 de turiști străini au vizitat Moldova în doar trei luni. Guvernul: „Este cel mai mare număr de la Independență”

În 2026, Republica Moldova a fost vizitată de un număr record de turiști de la obținerea independenței — peste 300 de mii. Informația a fost comunicată de Guvern luni, 13 iulie.

Am depășit pragul de 300 de mii de turiști care vin în Republica Moldova. Este cel mai mare număr înregistrat de la independența țării, o cifră care confirmă tendința ascendentă a ultimilor ani: de la 286,2 mii de turiști străini în 2025, la 300,3 mii în trimestrul I din 2026”, a transmis Guvernul.

Conform instituției, comparativ cu anul 2019, ultimul an de dinaintea pandemiei de Covid-19, Republica Moldova a înregistrat o creștere cu 62% a numărului de sosiri ale turiștilor străini, ceea ce a permis țării să intre în top trei destinații europene la acest capitol.

Expertul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a menționat anterior că cifra de afaceri a industriei turismului a crescut de la 384 de milioane de dolari în anul 2015, la 1,374 miliarde de dolari în anul 2025.

Din această sumă, peste un miliard de dolari reprezintă cheltuielile cetățenilor Republicii Moldova pentru vacanțele în străinătate, 193 de milioane de dolari — cheltuielile turiștilor străini în Republica Moldova, iar 97 de milioane de dolari — cheltuielile turiștilor moldoveni pentru călătoriile în interiorul țării, transmite Moldova 1.

Ministerul Culturii

România, reacție la declarațiile ambasadorului german privind limba din Moldova: „Mesajul riscă să fie exploatat de Rusia”

Ambasada României în Republica Moldova a reacționat la declarațiile recente ale ambasadorului Germaniei la Chișinău, Hubert Knirsch, referitoare la „limba și religia” din Republica Moldova. Într-o declarație pentru NewsMaker, ambasadorul României, Cristian-Leon Țurcanu, a menționat că mesajele care lasă loc de interpretări sunt „regretabile” și pot fi exploatate de „actori ostili”, cum ar fi Federația Rusă.

Potrivit ambasadorului român, Republica Moldova și România împărtășesc „o istorie bine documentată, o comunitate de limbă și un patrimoniu cultural și spiritual bine cunoscute”, realități consacrate, susține Cristian-Leon Țurcanu, atât de cercetarea istorică și lingvistică, cât și de cadrul constituțional și legislativ al Republicii Moldova.

„În acest context, orice afirmații care relativizează sau pun sub semnul întrebării aceste realități sunt regretabile și lipsite de fundament factual. În același timp, riscă să genereze interpretări care nu servesc nici dialogului dintre parteneri, nici interesului comun de a consolida încrederea și coeziunea în regiune”, a precizat diplomatul pentru NM.

Cristian-Leon Țurcanu consideră că, „în actualul context regional, marcat de campanii susținute de dezinformare, de încercări de rescriere a istoriei și de acțiuni repetate de instrumentalizare a temelor identitare, orice mesaj care poate crea ambiguități cu privire la limba, identitatea sau patrimoniul cultural comun riscă să fie exploatat de actorii ostili, precum Federația Rusă, care urmăresc slăbirea rezilienței democratice și a parcursului european al Republicii Moldova”.

„România respectă pe deplin suveranitatea și dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a-și decide democratic viitorul. În același timp, respectul pentru adevărul istoric, pentru rigoare științifică și pentru cadrul constituțional al Republicii Moldova reprezintă premise indispensabile ale unui dialog public responsabil. Relația dintre România și Republica Moldova este susținută de o comunitate de limbă, cultură şi istorie, iar România va continua să sprijine Republica Moldova în spiritul parteneriatului privilegiat, pe baza respectului reciproc, a valorilor europene și a unui dialog întemeiat pe responsabilitate și încredere”, a conchis diplomatul.

Amintim, ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, a declarat, în cadrul unei emisiuni din 9 iulie, că ar pune sub semnul întrebării afirmația potrivit căreia Republica Moldova și România au aceeași limbă și aceeași religie. Declarațiile, asigurate prin traducere simultană, au stârnit critici atât în Republica Moldova, cât și în România.

Pe 13 iulie, diplomatul german a transmis un mesaj în limba română în care s-a declarat „surprins” de reacțiile apărut. Hubert Knirsch a anunțat că, în zilele următoare, își propune să poarte discuții „pentru a înțelege mai bine îngrijorările pe care le-a provocat”. „Am vorbit cu respect deplin față de țara gazdă, Republica Moldova, și față de toți cetățenii săi și sper că acest lucru va fi înțeles ca atare”, a mai conchis ambasadorul, în limba română, într-o înregistrare video expediată pe adresa redacției.

Tot pe 13 iulie, Radar Politic a publicat pe rețelele de socializare un videoclip în care un automobil al Ambasadei Germaniei, cu drapelul german arborat, este surprins intrând în curtea Ambasadei României la Chișinău. NewsMaker a solicitat un comentariu din partea Ambasadei Germaniei, însă reprezentanții misiunii diplomatice nu au confirmat și nici nu au infirmat că vizita a avut loc. Aceștia au precizat doar că ambasadorul Hubert Knirsch nu va comenta subiectul.

NewsMaker a solicitat precizări și Ambasadei României în Republica Moldova. În răspunsul transmis redacției, misiunea diplomatică nu a făcut, însă, referire la informațiile privind presupusa vizită a ambasadorului german la sediul ambasadei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: